Este ştiut faptul că în ziua prăznuirii Sfântului Ioan Botezătorul există o anumită categorie de credincioşi, slab catehizaţi, care vin la biserică mai mult pentru a-i solicita preotului slujitor să li se îndeplinească o anumită dorinţă: aceea de a boteza copiii născuţi morţi fără de vreme sau copii: avortaţi. Biserica creştină Ortodoxă veghează permanent ca fiii ei să fie îndrumaţi, catehizaţi şi transfiguraţi pentru a merita să guste din roadele pregătite în împărăţia lui Dumnezeu, dar acest lucru se realizează numai prin îndeplinirea poruncilor divine.
Nouă - ca fii ai lui Dumnezeu şi ca potenţiali locuitori în lăcaşurile cereşti - ni se cere o credinţă puternică, stabilă, manifestată prin fapte care să nu contravină învăţăturii noastre bisericeşti. Păcatul avortului reprezintă o gravitate egală cu crima. Dacă în societatea civilă crima se pedepseşte cu privarea libertăţii, după canoanele bisericeşti avortul se pedepseşte cu oprirea de la Sfânta Împărtăşanie pentru o perioadă, timp în care penitenta îşi îndeplineşte canonul tămăduitor indicat de duhovnic.
Ce zic canoanele despre copiii avortați și despre botezul acestora
Avortul poate fi fără de voie sau de voie. În cazul celui cu voie, rânduiala bisericească tratează acest fapt ca pe o crimă. Practica „botezului" copiilor născuţi morţi nu este acceptată de Biserică, pentru că este anti-canonică, anti-liturgică şi anti-creștină, deoarece contravine învăţăturii: botezul trebuie săvârşit pentru cei vii, care au un nume scris în ceruri. Părintele Cleopa spune: „Cei morţi nu pot fi botezaţi, după cum nu pot fi nici împărtăşiţi.”
- Copiii avortați sau născuți morți nu pot fi botezați nici după moarte, deoarece nu sunt vii. Nu pot fi pomeniți la biserică pentru că nu au botezul.
- Canonul VI Ecumenic, canoanele sfinţilor Părinți și Pravila Bisericească stabilesc pedepselor pentru părinții care comit avorturi sau lasă pruncii să moară nebotezați.
- Biserica vede copiii avortați atât ca victime, cât și ca ființe omorâte, iar păcatele părinților pot fi discutate în cuvintele învățăturii Bisericii, iar mamele sunt încurajate spre pocăință și spre îndreptare, nu spre judecată veșnică.
Răspunsuri și observații din dialogul credincios-credincios despre practici de pomenire
În tradiția românească, există manifestări precum pomelnicele cu numele copiilor avortați sau pomeni private, dar Biserica subliniază că „pomenește cu numele numai pe cei care sunt membri ai ei, prin Sfânta Taină a Botezului”. Mamele care cred că folosind aceste rugăciuni își ispășesc păcatele pot greși, deoarece copiii avortați au nevoie mai mult de lumină și mântuire decât de o slujbă pentru a le asigura un drum în rai prin mijloace necanonice.
Unii preoți au promovat slujbe pentru toți copiii avortați sau morți nebotezați, alții recomandă să se dea sărindare sau să se aprindă lumânări, însă înlăturarea formalităților excesive și respectarea rânduielilor bisericești este subliniată de Biserică ca fiind necesară. Grija pentru sufletele copiilor rămâne o chestiune pastorală importantă, iar comuniunea în Biserică se păstrează prin rugăciune, milostenie și pomeniri în taina liturgică.
Slujbele și practicile legate de pomenirea celor adormiți
După depunerea trupului creștinului, se fac pomeniri la 3, 9 și 40 de zile, apoi anual. Există și practici populare precum „dezlegarea sărindarelor” sau „luminații” în cimitire, care nu au fost aprobate universal în teologia oficială, iar preotul are rolul de a clarifica acest lucru și de a nu introduce inovații liturgice. Pomenirile în scris și citirea pomelnicelor în timpul slujbelor trebuie să se desfășoare cu grijă, fără a întrerupe ritmul sfintei Liturghii.
Împletirea rugăciunilor pentru copii avortați cu înțelegerea valorii Sfântului Botez ca ceea ce „șterge păcatul strămoșesc” este tema centrală a învățăturii ortodoxe. Vindecarea arborelui genealogic, în învățătura ortodoxă, se face prin Sfântul Botez, iar viața nouă în Hristos depinde de împărtășirea cu comunitatea Bisericii și de săvârșirea tainei Botezului în timp potrivit.
Rugăciuni, canoane și practici specifice pentru copiii avortați
Există canoane ale Sfinților Părinți despre cum să se raporteze la păcatul uciderii de prunci, iar practica rugăciunilor pentru copiii avortați, în parohii, a fost documentată în diferite texte. Canonul de rugăciune pentru copii avortați poate fi citit în anumite comunități, iar slujbele pot cere pomeniri în Postul Nașterii Domnului. Însă Biserica subliniază că nu se poate da nume cuiva care nu s-a născut, iar pomenirile trebuie să se bazeze pe realitatea botezului și a apartenenței la Biserică.
În fine, îndreptarea pastorală către femeile care au comis avortul este să li se acorde îndurare, sprijin și reintegrare în comunitatea creștină, cu înțelegerea că mântuirea se poate afla prin pocăință, încercând să se ofere o cale spre o viață nouă în credință și în comuniune cu Biserica.
În concluzie, grija Bisericii pentru sufletele copiilor născuți morți sau avortați este comună cu grijile față de păcatele omului, iar răspunsul pastoral constă în îndrumarea spre pocăință, rugăciune și gestionarea corectă a pomenirilor, în conformitate cu canoanele și tradițiile liturgice.
Asta-i Romania(07.02.2021) - Devine ritualul botezului o practica periculoasa pentru nou nascuti?
tags: #pomana #pentru #copii #avortati
Postări populare:
- Hiperactivitatea la bebeluși: tratament și sfaturi pentru părinți
- Diagnosticul și tratamentele infertilității masculine în Cluj – ghid practic
- Placenta posterioară fundică: ce înseamnă și cum afectează sarcina
- Caracteristicile vocale românești ne întâlnite în alte limbi
- Sfaturi despre scripeti pentru sarcini usoare și cum să le alegi corect