Patriarhul Daniel a lansat o nouă temă politică, după eșecul Referendumului pentru familie de anul trecut, în care BOR a investit multe resurse și destulă energie. Patriarhul Daniel face legătura dintre avort și demografie în mai multe feluri.
„Avortul în limbajul bisericesc canonic se numește pruncucidere, dar are și un aspect social și anume, faptul că se nasc din ce în ce mai puțini copii”, a subliniat Patriarhul. La slujba de luni, patriarhul a încercat și o socoteală cu o concluzie clară: „Dacă noi, poporul român, continuăm cu avorturile, câteva milioane până acum din 1960, vom pieri ca popor.”
Conexiunea dintre păcat și demografie sugerează că tema avortului ar putea deveni subiect politic, mai ales că sondajele recente arată că aproape jumătate dintre alegători sunt împotriva avorturilor. Această tendință este mai accentuată la tinerii religioși, indiferent de nivelul lor intelectual, potrivit unei cercetări.
Legătura Bisericii cu Statul face parte din tradițiile politice autohtone. Nu se pune încă problema interzicerii avorturilor, dar treptat, numărul celor care sunt în favoarea unei astfel de inițiative crește pe fondul propagandei BOR și a grupurilor sale de influență.
Asociațiile Pro Vita și lupta împotriva avortului
Sâmbătă, 14 iulie 2007, la Mănăstirea Sf. Dimitrie din Sighișoara, a avut loc întâlnirea Asociaților Pro Vita din toată țara. Au participat peste 50 de reprezentanți de la toate asociațiile Pro Vita din România, inclusiv de la ultima filială nou înființată la Călărași. Scopul principal al acestei întâlniri a fost înființarea Federației Pro Vita și prezentarea unui ghid pentru membrii asociațiilor Pro Vita, privind consilierea pre și post-avort.
Despre importanța înființării acestei federații Pro Vita ne-a vorbit Părintele Nicolae Tănase, de la Valea Plopului: „În România există destul de multe asociații de tip Pro Vita, adică luptătoare contra avortului, pe de-o parte și care oferă o alternativă la avort, cum ar fi sprijinirea și creșterea copiilor. Acesta este scopul și sperăm ca împreună facem mai mult decât separat. Sigur că prin federație o să încercăm să umblăm puțin, puțin mai mult și la lege și la felul în care Parlamentul României și nu numai ar fi cazul să pună umărul la aceste aspecte ale natalității, ale crimei și celelalte.”
Scopul unei asociații Pro Vita creștine
Părintele Nicolae Tănase explică scopul unei asociații Pro Vita creștine:
- Să lupte contra avortului.
- Să lupte pentru viață, cum îi arată și numele.
- Să facă față unor cerințe imediate, pentru că după decembrie '89 am fost destul de nepregătiți.
„În tot ceea ce s-a întâmplat în România inclusiv sub acest aspect, mai ales că am pus început legilor democratice, așa zis democratice, cu această lege care permite avortul și nu-l consideră o crimă sau îl consideră o crimă permisă. Și atunci închipuiți-vă că lucrul acesta este de maximă importanță, întrucât Dumnezeu ne privește și ca popor, ori poporul nostru înoată în sânge până la gât, poate și mai mult. Închipuiți-vă că nu mai este viitor, în primul rând ca nu mai avem pentru cine, în al doilea rând că optsprezece milioane reprezintă un număr egal cu românii prezenți în România, afară de cei plecați în străinătate la lucru sau la altceva. Atunci, un asemenea număr sigur că ne afectează în mod direct ca popor. Și cum Biserica este formată din oameni, din popor atunci scopul este deja intuit.”
Apeluri la conștientizare și acțiune
Părintele Tănase consideră că Asociația Pro Vita sau Federația Pro Vita poate fi o voce care să se impună în fața Parlamentului și a țării pentru a cere revocarea sau anularea legii avortului. Totuși, recunoaște că nu este un proces simplu.
„În chip logic noi n-o să cerem lucrul acesta. De ce? Pentru că nu este simplu să se întâmple lucrul acesta în 2007. Noi pentru început vom cere altceva, vom cere ca știința să comunice și Parlamentului, deși comunică la atâtea congrese mondiale, că omul e om din secunda concepției, acesta este scopul prim. Dacă e așa, atunci fiecare medic care face avorturi trebuie să-și afișeze pe ușă, spre exemplu, un text care să arate că acolo se întâmplă crimă. Și bineînțeles să înceteze această propagandă contra vieții, această propagandă în rândul tinerilor cu prezervative și cu pilule așa-zis contraceptive care de fapt sunt avortive, să înceteze această stare creată de acum în jurul tineretului ca tot ce este plăcere este permis, fără consecințele placerii și celelalte. Să înceteze starea aceasta de bordel care a început să domine chiar și în familiile creștine, folosind metode de planning familial, samd. Sunt multe care trebuie spuse și sperăm că cu această federație o să facem încă un pas.”
Adresându-se tinerilor și familiilor care se gândesc la avort, părintele Tănase îi sfătuiește:
- Să amâne decizia până studiază de când este omul om.
- Să se convingă singuri că omul este om din secunda concepției.
- Să înțeleagă că viața lor nu are sens fără acest copil.
- Să înțeleagă că în momentul în care își pun probleme materiale sau de altă natură și renunță la copil, ei neagă providența lui Dumnezeu.
- O familie este o familie dacă este tată, mamă și copil.
- Dacă cineva nu poate să nască copii, până și acela naște copii duhovnicești, înfiază copii sau ceva de felul acesta.
„E greu în 2007 să dai sfaturi, pentru că toată lumea reduce totul la materie aproape. E greu să discuți împotriva avortului, să fii pentru viață când avalanșa este de-o cu totul altă viteză. Dar noi încercăm. Spre exemplu numai pe la asociația pe care o conduc eu au trecut peste o mie de copii. Nu au rămas toți, avem numai 219, dar s-a reușit totuși ca două din zece mii de femei să renunțe la avort. Pare puțin, dar sunt totuși doi oameni la zece mii de avorturi în plus.”
Părintele Tănase menționează că în prea puține locuri se face consilierea pre și post avort în adevăratul sens al cuvântului, existând în Alba Iulia unicul program din țară care își desfășoară activitatea în cadrul spitalului județean. Scopul acestor programe este informarea femeilor și consilierea psihică și morală de care are nevoie fiecare femeie aflată în criză de sarcină, dar și femeile care au suferit trauma unui avort.
Impactul avortului asupra demografiei și societății
Potrivit statisticilor, din 1958 până în prezent în România au fost înregistrate aproximativ 23 de milioane de avorturi. Mitropolitul Ioan atrăgea atenția asupra acestei statistici sumbre prin expresia „A mai murit o Românie”.
În ultimii ani au apărut tot mai multe voci publice și organizații care militează pentru ocrotirea vieții și semnalează amploarea unei practici care ucide generații. Este o criză, nu doar moral-spirituală, ci și socială, susțin numeroși lideri religioși, dar și politici, personalități ale vieții publice din toată lumea.
„Fiecare copil are potențialul de a deveni sfânt”, a spus Părintele Patriarh Daniel. „Dacă noi, poporul român, continuăm cu avorturile, câteva milioane până acum din 1960, vom pieri ca popor. Ne aflăm în declin demografic.”
În România, opinia publică a fost sensibilizată și prin Marșul pentru Viață, care a crescut tot mai mult de la an la an. În 2019 s-a înregistrat cel mai mare număr de localități organizatoare de evenimente pro-viață: 667 de orașe și sate în România și Republica Moldova. Primul Marș a fost organizat la Timișoara în 2008.
În prezent există mai multe asociații pentru viață și câteva centre pentru femeile aflate în criză de sarcină. De menționat sunt Asociațiile „Studenți pentru Viață” și „România pentru Viață”, precum și Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii „Sfânta Alexandra Împărăteasa” din București.
Presa națională semnalează că tot mai mulți medici români și instituții medicale refuză avortul la cerere.
Peste 90% din spitalele județene și municipale din România nu au proceduri pentru avort
„După ce Dumnezeu l-a creat pe Adam i-a încredințat acestuia conducerea și stăpânirea întregului pământ. Cu siguranță în Adam a fost un potențial extraordinar de a conduce și stăpâni, de a fi reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ. Eva trebuia să-i fie doar un ajutor. Știm cu toții ce s-a întâmplat atunci când Eva a preluat inițiativa.”
„Uitându-ne la ceea ce se întâmplă azi în România, dar nu doar aici, ceea ce putem vedea și constata este o lipsă de bărbați integri și dedicați cauzei acestei țări. Privind în urmă, în istorie, de asemenea se observă că atunci când țara a avut parte de bărbați dedicați și onești lucrurile au mers bine iar când nu poporul a avut de suferit.”
„Am recitit în ultimul timp primele cărți ale Scripturii, istoria de început a omenirii și a poporului evreu. Am înțeles încă o dată cât de importanți sunt liderii. Moise a fost unul de seamă. A avut nevoie de o pregătire specială - 40 de ani în pustiu - dar a fost mâna și gura lui Dumnezeu, spre binecuvântarea poporului și spre nenorocirea dușmanilor. Aaron, fratele lui, nu s-a ridicat la același nivel, deși prin venele lor curgea același sânge. Ba Aaron a făcut o greșeală monumentală atunci când a cedat rugăminților poporului de a le face un dumnezeu, atrăgând peste popor mânia și pedeapsa adevăratului Dumnezeu.”
„Scripturile spun că, din când în când, Dumnezeu ridica lideri care să scoată poporul de sub asuprirea dușmanilor și să-i îndrepte din nou fața către Dumnezeu. Nu știu cum apar astfel de lideri, cât este providența lui Dumnezeu sau cât este neascultarea noastră, dar știu că fără astfel de lideri poporul suferă atât pe acest pământ cât, mai ales, în veșnicie.”
„În familie Dumnezeu dorește bărbați puternici. Adică oameni care să-și conducă familiile, în spirit de jertfă și dragoste, spre Dumnezeu și care să nu facă compromis pe calea credinței. Să ne ducem cu gândul din nou la Iosua și să-l luăm ca model nu doar ca lider al poporului cât și ca și cap de familie.”
„Mi-a rămas în minte ceea ce spunea un preot de la=”Oastea Domnului”. El spunea că datoria cea mai mare a unui cap de familie este să-și conducă toată familia în Împărăția lui Dumnezeu. Și este adevărat. Din nefericire astăzi soții și tații, marea majoritate dintre ei, nici nu știu pe ce lume trăiesc. Cu mintea tulbure din cauza păcatului, a televizorului, a Internetului, a pornografiei, a alcoolului, a sudalmelor, a drogurilor, nici nu mai știu bine ce rol are un soț sau un tată.”
„Nici chiar bărbații din biserici nu mai sunt bărbați cu adevărat pentru că nu sunt în stare să-și învețe copiii și soțiile să umble pe calea Domnului, nu mai au autoritate și lumină de sus ca să îndrepte și să corecteze aspectele din familie care nu sunt în voia lui Dumnezeu, și nu de puține ori se lasă ei conduși de soții și copii.”
„Copiii fac tot ce vor și nimeni nu mai are nici o autoritate asupra lor pentru că bărbații care ar trebui să fie capul familiei nu au o relație vie cu Isus Hristos, Cel ce ar trebui să fie capul bărbatului, adică să-l conducă. Cum poate un bărbat care nu este condus de Hristos să-și conducă familia spre Hristos?”
„Nu de lideri a dus Biserica lipsă ci de lideri serioși, oameni dedicați lui Dumnezeu, bărbați care să nu facă compromis și care să rămână fideli adevărului lui Dumnezeu, chiar cu prețul vieții lor. Lideri de paie au fost și a fost plină lumea de ei, spre nenorocirea celor mulți. Și nici astăzi nu este altfel.”
„Ce a avut Iosif Trifa și nu au liderii religioși de azi? În primul rând a avut discernământ și a putut analiza lucrurile călăuzit de Duhul lui Dumnezeu. Ceilalți lideri religioși vedeau aceeași stare a poporului și nu aveau nici o problemă. Pentru ei toate erau bune. Dar Iosif Trifa a văzut păcatul care îi ținea pe creștinii cu numele din România robi.”
„Astăzi starea poporului este mai rea decât atunci, cu siguranță. Nu doar beția și sudalmele (nu cred să fie un popor care să vorbească mai urât și să-L înjure pe Dumnezeu mai mult ca poporul român) sunt problema românilor de azi. Imoralitatea și desfrâul sunt la loc de cinste. Românii sunt campioni la consumat pornografie, la avort, la hoții și la tot felul de fapte rele. Uitați-vă și vedeți dacă ați auzit vre-un lider religios care să se ridice cu putere și hotărâre ca să condamne păcatul și să cheme oamenii la pocăință.”
„Alături de acești bărbați care nu sunt de folos pentru popor, cu ajutorul și sprijinul lor, au apărut acum liderii-femeie și, dacă nu ai discernământ spiritual și nu te ții strâns de Scripturi, ai crede că acestea fac o lucrare bună. Dar lucrarea lor, atunci când nu își mai cunosc locul și vor să fie ceea ce Dumnezeu nu le-a chemat să fie, nu se ridică mai sus de lucrarea pe care a făcut-o Eva atunci când i-a dat lui Adam să mănânce din fructul oprit.”
„Asistăm la un fenomen care se intensifică tot mai mult, cu fiecare zi care trece: femeile seamănă tot mai mult cu bărbații, inclusiv în comportament, poziție socială, felul în care se îmbracă și bărbații tot mai mult cu femeile, în toate aspectel... Aceste lucruri nu sunt permise de morala creștină.”
„Ați văzut câtă discuție a fost pentru legalizarea homosexualității. Mai înainte fusese cu avorturile. Apoi românii s-au gândit să importe ideea și practica de bordel. Ei bine, pe acestea le-am importat. Urmează să mai discute ceva, apoi importăm altceva, o altă mizerie a Occidentului. În primul rând, căsătoria de probă. Oamenii pot trăi cununați sau necununați. Cei care sunt necununați noi spunem că trăiesc în concubinaj. Aceste lucruri nu sunt permise de morala creștină. Aceste lucruri distrug neamul românesc.”
„Să nu ne așteptăm la succes, nu vom fi acceptați, creștinii n-au fost niciodată acceptați. „Eu nu sunt din lumea aceasta”, a spus Mântuitorul, iar voi nu faceți ale lumii. Trăiți în lume, dar nu faceți ale lumii. Poporul lui Dumnezeu este un popor ales.”
Papa Francisc, într-un interviu acordat revistei "America Magazine", a subliniat că avortul este o problemă puternic politizată în SUA. "În orice carte de embriologie se spune că un pic înainte de împlinirea primei luni de la concepere sunt deja schițate organele fătului micuț și ADN-ul. Înainte ca mama să-și dea seama. Așadar, este o ființă umană vie. Nu spun o persoană, pentru că se discută despre asta, ci o ființă umană. Și îmi pun două întrebări. Este corect a elimina o ființă umană pentru a rezolva o problemă? Problema este atunci când această realitate de a ucide o ființă umană se transformă într-o problemă politică. Sau atunci când un păstor al Bisericii intră într-o clasificare politică. De fiecare dată când o problemă pierde caracterul pastoral (...) se transformă într-o problemă politică (...). Când văd că o problemă ca aceasta, care este o crimă, capătă o intensitate puternic politică, spun, acolo lipsește caracterul pastoral (...). Fie în această problemă a avortului fie în alte probleme, nu trebuie pierdut din vedere caracterul pastoral: un episcop este păstor, o dieceză este sfântul popor credincios al lui Dumnezeu cu păstorul său."
„Criza abuzurilor sexuale a vătămat în mod considerabil credibilitatea Bisericii și efortul său de evanghelizare. Recentele revelări de abuzuri comise de episcopi au mărit preocupările cu privire la transparență. (...) Până la criza din Boston, când totul a venit la suprafață, în Biserică se acționa schimbând locul vreunui autor de abuzuri, acoperind (...). Problema abuzului sexual este foarte gravă în societate (...). Abuzul de minori este între cele mai monstruoase lucruri.”
„Rasismul este un păcat intolerabil împotriva lui Dumnezeu. Biserica, păstorii și laicii trebuie să continue să lupte pentru a-l dezrădăcina și pentru o lume mai dreaptă. Profit de această ocazie pentru a spune că iubesc mult și popoarele indigene din Statele Unite.”
„Mă întreb mereu: dar de unde vin aceste etichete? (...) Mă luminează mult Fericirile, dar mai ales protocolul după care vom fi judecați: Mt 25. „Mi-a fost sete și mi-ați dat să beau. Am fost în închisoare și m-ați vizitat. Am fost bolnav și m-ați îngrijit". Așadar, asta înseamnă că Isus era comunist?”
„Nu există o altă cale decât dialogul. Cu China am optat pentru calea dialogului. Este lentă, are contralovituri, are și succese, dar eu nu găsesc o altă cale. Și vreau să subliniez asta: poporul chinez este un popor cu mare înțelepciune și merită respectul meu și admirația mea. În fața lor, jos pălăria! Pentru aceasta încerc să dialoghez, pentru că nu mergem să cucerim un popor, nu! Acolo sunt creștini.”
„Câte avorturi s-au făcut în cei 25 de ani de la „revoluție”? Câte avorturi s-au făcut în ultimii 50 de ani? Ei bine, mult mai multe decât cei în viață. Începând cu 1958 și până în prezent s-au făcut aproape 25.000.000 de avorturi. Oameni buni, 25 de milioane de avorturi. Doamnelor, de ce ați făcut asta? Ați avortat un POPOR ÎNTREG!”
„Nimic nu justifică moartea. „Ce să îi ofer?”, „Nu vreau să crească fără tată”, „Ce să fac să îl chinui?” sunt întrebări retorice în spatele cărora se ascund majoritatea femeilor care avortează. Nimic mai fals. În pântecele tău s-a petrecut o minune, pe care tu, manipulată de criminalii de peste ocean prin mass-media, ai suprimat-o.”
„România însă se sinucide prin avorturi. Acest popor vechi (poate cel mai vechi din Europa) n-a pierit în drumul său prin istorie, dar piere acum, manipulat de o mass-media cel puțin răuvoitoare dacă nu monstruoasă. De aceea mass-media manipulează femeia. E mai simplu și mai eficient. Ei i se spune și i se repetă că trebuie să fie independentă. Că trebuie să se ridice în fața bărbatului cu propriile opinii, iar dacă acestuia nu-i convine n-are decât să plece.”
„Pseudo-cultura hollywoodiană a reușit să pervertească valorile fundamentale ale omenirii. În aceste condiții avortul nu poate fi oprit. Și dacă la alte popoare iarna demografică are condiții obiective, la noi ele sunt de natură morală.”
Cele mai recente statistici referitoare la avort aparțin Worldometers care utilizează cifre furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Conform OMS, în fiecare an se estimează în jur de 40-50 de milioane de avorturi în întreaga lume, aproximativ 125.000 de avorturi pe zi. Statistica sumbră arată că numărul de avorturi din întreaga lume este mai mare decât numărul cumulat al persoanelor care și-au pierdut viața din cauza cancerului, SIDA, a accidentelor rutiere și sinucideri.
tags: #poporul #care #a #avortat #un #popor