În asistența medicală primară se acordă consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuziei. Astfel, femeia gravidă este luată în evidență de medicul de familie încă din primul trimestru al sarcinii și, în cazul în care sarcina evoluează normal, fără complicații, din luna a treia până în luna a șaptea se efectuează lunar câte o consultație de supraveghere. Din luna a șaptea până în luna a noua aceste consultații sunt bilunare. În cadrul supravegherii gravidei, medicul de familie promovează alimentația sugarului exclusiv cu lapte matern, în primele șase luni de viață, precum și continuarea alimentației la sân pentru încă minim alte șase luni.
Odată cu prima prezentare la medicul de familie a femeii însărcinate, acesta ia în evidență gravida și poate elibera o adeverință prin care se atestă existența sarcinii. Serviciul include și depistarea sarcinii, după caz. În cazul unei asemenea internări, spitalul are obligația să efectueze consultații de specialitate și următoarele analize/investigații: hemoleucogramă completă, determinarea grupului sanguin ABO și Rh, uree serică, acid uric seric, creatinină serică, glicemie, TGP, TGO, TSH, examen complet de urină (sumar + sediment), VDRL sau RPR, testare HIV, evaluarea infecțiilor cu risc pentru sarcină (rubeolă, toxoplasmoză, citomegalovirus, hepatită B şi C), secreție vaginală, examen Babeş-Papanicolau sau test de toleranță la glucoză per os +/- hemoglobină glicată, biometrie fetală, detecția streptococului de grup B, precum și ecografie de confirmare, viabilitate și datare a sarcinii. Unele analize pot fi efectuate doar în anumite perioade ale sarcinii. Între săptămâna a 11-a și a 19-a a sarcinii se poate efectua un screening prenatal în regim de spitalizare de zi, care include obligatoriu consultarea obstetrică-ginecologică, dublu test/triplu test și ecografie pentru depistarea anomaliilor fetale. Competența în ultrasonografie obstetricală și ginecologică sau supraspecializare în medicina materno-fetală este necesară pentru acordarea acestor servicii.
De asemenea, în regim de spitalizare de zi pot fi efectuate amniocenteza (trim. II), cordonocenteza (trim. II), respectiv biopsie de vilozități coriale (trim. I), numai de medici obstetricieni-ginecologi cu supraspecializare în medicină materno-fetală. Biopsia de vilozităţi coriale și amniocenteza se efectuează pentru cazuri cu anomalii majore confirmate imagistic anterior procedurii, în caz de patologie genetică în familie cu risc de transmisie la descendenți sau în caz de risc de aneuploidii peste pragul acceptat după screeningul prenatal: test combinat (markeri ecografici și dublu test sau triplu test). Cordonocenteza se efectuează pentru indicații de diagnostic sau terapeutice.
La laboratoarele din ambulatoriu gravidele pot efectua următoarele analize medicale specifice, chiar și peste plafonul lunar, pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de cel specializat în obstetrică-ginecologie: hemoleucogramă completă, determinarea grupului sanguin și Rh, testare HIV, timpul Quick și INR, APTT, fibrinogenemie, proteine serice totale, feritină serică, uree serică, acid uric seric, creatinină serică, bilirubină totală și directă, glicemie, TGP, TGO, Gama GT, fosfatază alcalină, sodiu, potasiu, magneziu, calciu total și ionic seric, examen complet de urină, dozare proteine urinare, albumina serică, HBA1c, TSH, FT4, AgHBs, VDRL sau RPR, proteina C reactivă, anticorpi anti HCV, urocultură, exudat faringian, Babeş-Papanicolau, secretie vaginală colorată. „Începând cu 1 iulie 2023, sumele alocate laboratoarelor pentru serviciile medicale paraclinice legate de sarcină se pot suplimenta peste plafonul lunar, pentru a asigura analize într-un interval cât mai scurt posibil.”
Analizele de sânge și de urină sunt gratuite dacă sunt prescrise de medicul de familie sau de medicul ginecolog în contract cu CNAS. Din păcate, în România, suma alocată lunar nu ajunge pentru toate analizele prescrise, iar după terminarea fondurilor lunare, uneori pacienții sunt refuzați. Ecografiile de sarcină cu trimitere de la medicul de familie sunt în principiu gratuit în cadrul spitalelor și policlinicilor din rețeaua publică, însă nu toate spitalele au ecograf cu sondă de sarcină sau medici competenți pentru morfologii fetale. Aceste morfologii ar trebui să se efectueze în trimestrul I, II și III, pentru evaluarea creșterii și dezvoltării fătului.
În cazul gravidelor din Ucraina care se află în România, serviciile includ asistența medicală primară și supravegherea unei sarcini normale, precum și supravegherea altor sarcini cu risc ridicat. Medicul calculează prima zi a ultimei menstruații ca începutul sarcinii, deoarece data concepției nu poate fi determinată exact. Embrionul se dezvoltă în etape, iar în acest context apar modificări hormonale, senzații de greață, oboseală sau variații ale stării emoționale, toate adaptându-se la sarcină. Placenta asigură nutrienți și oxigen fătului prin cordonul ombilical, iar placenta funcționează ca un filtru împotriva agenților patogeni. Teama despre eventuale complicații este normală, iar un stil de viață sănătos, hidratarea adecvată și exercițiile fizice moderate susțin dezvoltarea fătului pe toată durata sarcinii.
Pe măsură ce sarcina avansează, ecografiile pot detecta bătăile inimii embrionare, iar organele majore încep să se formeze. În săptămânile ulterioare, apare creșterea în greutate a mamei, apar schimbări ale tensiunii arteriale, ale pielii și ale nivelului de energie. Alimentația inteligentă și aportul suficient de acid folic, fier, calciu, vitamine și proteine sunt cruciale pentru prevenirea defectelor congenitale. În trimestrul II și III, monitorizarea poate include teste genetice de screening (dublu/triplu test), tolereța la glucoză și, dacă este indicat, amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale. În cazul în care există risc de coagulare sau trombofilie, se efectuează screeningul corespunzător.
Aspecte sociale și economice ale sarcinii în România
România se află cu o rată a mortalității infantile de 5,8 la 1000 de nașteri vii în 2019, iar țara ocupă locuri fruntașe în UE pentru nașterile la adolescente. Aproape 10% din nașterile provin de la mame adolescent. Accesul la servicii prenatal poate fi inegal, în special în mediul rural, unde distanța, costurile și lipsa de informații limitează participarea la controale prenatale. Organizația Salvați Copii și alte organizații au implementat programe precum NatalCare pentru a facilita accesul gravidelor vulnerabile la consultații, analize, ecografii și consiliere. Proiectele includ dotări de înaltă performanță pentru centrele de screening, formarea personalului și integrarea serviciilor medicale cu suport social, pentru a reduce decalajele din medii defavorizate.
Profilul gravidei din România evoluează: vârsta medie a mamelor la prima naștere este în creștere (aproape 31 de ani în București), iar peste 35 de ani se recomandă o posibilă testare genetică extinsă. De asemenea, costurile investigațiilor private pentru gene și morfologii pot fi semnificative, iar unele teste genetice nu sunt acoperite de CNAS. În contextul unei creșteri a cererii de investigații, este esențială o viziune de ansamblu a politicilor de sănătate pentru a asigura accesul echitabil la servicii de înaltă calitate pentru toate gravidele, indiferent de mediul socio-economic.
tags: #porno #cu #gravide #negrese
Postări populare:
- Ghid pentru părinți: între beneficiile și riscurile hrănirii cu biberonul și cum să reglezi debitul
- Schimbările hormonale în sarcină și efectul asupra părului
- Ghid cumpărături produse pentru bebeluți eMAG: strategii de lansare a unui magazin online cu Gomag
- Mituri despre pozițiile sexuale împotriva sarcinii vs. realitatea
- Păstârnacul în diversificare: cum ajută digestia la sugari