Corpul masculin produce mii de spermatozoizi. Întregul proces de fertilizare implică mai multi pași de la maturarea spermei până la răspunsul zonei și evenimentele post-fertilizare. Capacitatea spermatozoizilor - Acest pas se referă la procesul de pregătire a spermei pentru fertilizare. Motilitatea spermatozoizilor crește pe măsură ce devine hiperactiv. Această fază asigură penetrarea spermatozoizilor în ovul.Legarea spermatozoizilor-Zona Pellucida - În această etapă, spermatozoizii întâlnesc un ovul și se leagă de stratul de zona pellucida al ovulului pentru a forma un răspuns receptor-ligand. Nu mai pot trece spermatozoizi prin acest strat după această reacție de cuplare.Penetrarea Zona Pellucida- Structura capului spermatozoizilor este astfel încât să ajute la spargerea pereților ovulului. De asemenea, stimulează maturarea ovulelor, suspendată în timpul unei etape a meiozei. Următoarele etape au loc imediat după ce ovulul este fertilizat.Reacția acrosomală- Capul spermatozoizilor, numit acrozom, poartă mai multe enzime care digeră Zona Pellucida care îl sprijină să pătrundă mai departe în straturile ovulului. Odată cu intrarea mai adâncă, capul spermei se micșorează. Reacția corticală- În această etapă, oul este activat după ce a fost înghețat în stadiul de metafază a diviziunii II meiotice. Ovulația are loc o dată pe lună în timpul ciclului menstrual la om și este esențială pentru fertilizare. Când spermatozoidul găsește un ovocit, acesta aderă la zona pellucida, un strat gros al unei matrice extracelulare asemănătoare cu jeleu, alcătuită din glicoproteine care învelește oul. Reacția acrozomului este declanșată atunci când o moleculă specifică de pe suprafața spermatozoizilor se atașează la o glicoproteină ZP3 din zona pellucida. Granulele corticale din ovul fuzionează cu membrana plasmatică a celulei și sunt eliberate în zona pellucida după înglobarea cu succes a spermei, determinând suprafața să devină rigidă și impermeabilă. Stratul exterior și coada spermatozoizilor se dizolvă odată ce au ajuns cu succes în ovul. Pentru a crea un ovul haploid, ovocitul trece prin meioză. Materialul genetic al spermatozoizilor și ovulelor, fiecare având 23 de cromozomi, este fuzionat, rezultând o celulă diploidă cu 46 de cromozomi. cromozomi, numit zigot. Întreaga cantitate de ovule a unei femei (multe milioane) este produsă în timp ce ea este încă în uter. Până la pubertate, populația este redusă la un sfert și jumătate de milion. Şoarecele fără tatăMai precis, în crearea şi dezvoltarea acestui embrion n-au fost necesare decât două ovule şi manipularea genetică. Ceea ce au făcut cercetătorii japonezi a fost să combine nucleul unei celule ou cu o altă celulă ou. De fapt, au creat un şoarece cu două mame. Fenomenul se numește partenogeneză. Insectele se pot reproduce prin partenogeneză. Chiar şi găinile pot fi făcute să se înmulţească astfel. Este prima oară când tehnica a funcționat la mamifere. Cum?Echipa de cercetători condusă de Tomohiro Kono a injectat materialul genetic de la ovule imature în ovule mature, înzestrate cu propriul lor set de cromozomi. Au "activat" apoi ovulul astfel combinat, determinându-l să crească ca un embrion. Astfel de încercări au mai fost făcute, însă fără succes. Şi aceasta pentru că embrionii de mamifere necesită o combinaţie de material genetic de la doi indivizi. Chiar dacă ovulele şi spermatozoizii poartă două seturi identice de gene, acestea sunt totuşi marcate de modele diferite ale activităţii genetice, numite imprinturi - anumite gene sunt active în ovule şi inactive în spermă şi invers.Cercetătorii au transformat un ovul într-un surogat de spermă.Mai mulți cercetători au încercat să scurtcircuiteze imprintul şi să declanşeze partenogeneza prin şocuri chimice, electrice şi aşa mai departe, însă fără succes. Echipa japoneză a încercat însă un procedeu mai subtil : au transformat un ovul într-un surogat de spermă. Au pornit de la un ovul imatur ale cărui gene nu erau încă marcate de un imprint. Apoi au modificat genetic unele dintre genele despre care se crede că lucrează la controlul dezvoltării fătului. Ozulul astfel modificat are câteva dintre caracteristicile genetice foarte similare cu ale spermei. Apoi au fuzionat acest material cu un ovul matur, de la o femelă diferită, deci cu un material genetic difierit. Nu este un procedeu uşor. După 460 de încercări de a crește embrioni, cercetătorii japonezi au reușit să obțină zece pui, dintre care unul a supraviețuit până la vârsta adultă. Este o femelă, botezată Kaguya, care a ajuns să aibă deja 14 luni şi a dat la rândul ei naştere unor pui sănătoşi. Ce semnifică această descoperire?Vor ajunge bărbaţii să fie inutili? Se poate tehnica transfera în clinicile de fertilitate ?Ca şi clonarea reproductivă, considerată nesigură, nici în acest caz nu se ştie dacă animalele produse astfel sunt, de fapt, "normale".Răspunsul este evident negativ. Cercetătorii susţin că există obstacole semnificative în calea aplicării acestei technici la oameni. Tehnica este extrem de laborioasă, are o rată de eşec foarte mare şi implică modificarea genetică a unui embrion, ceea ce este considerat inacceptabil din punct de vedre etic. Deocamdată, experimentul reuşit pe şoareci va fi repetat pe alte mamifere. O echipă internationala de oameni de stiinta sustine ca intr-o zi ar putea fi posibila reproducerea fara ajutorul ovulelor. Descoperirea, publicata in Nature Communications, ar putea face ca, in viitorul indepartat, femeile sa fie eliminate din procesul conceperii copiilor, sustin cercetatorii, potrivit BBC.Oamenii de stiinta de la Universitatea Bath din Marea Britanie, de la Universitatea Regensburg si de la Institutul Fraunhofer de Toxicologie si Medicina Experimentala din Germania au pornit in cercarea lor de la un ovul nefertilizat si au folosit substante chimice pentru a-l ''pacali'' sa devina un pseudo-embrion. Aceste embrioane ''false'' seamana cu celulele obisnuite.Specialistii sunt de parere ca daca injectarea de spermatozoizi intr-un pseudo-embrion poate duce la nasterea de pui sanatosi, in viitor ar fi posibil sa fie obtinute rezultate similare in cazul oamenilor, prin folosirea de celule care nu sunt ovule in procesul reproductiei.In experimentul pe soareci, rata de obtinere a unei sarcini a fost de una din patru incercari. Scopul oamenilor de stiinta este sa inteleaga mecanismul exact al fertilizarii deoarece inca planeaza un mister legat de ceea ce se intampla cand un spermatozoid ia contact cu un ovul.Dr. Tony Perry, unul dintre oamenii de stiinta care a participat la studiu, a declarat pentru BBC: ''Aceasta este prima data cand cineva poate demonstra ca orice altceva in afara de un ovul se poate combina cu un spermatozoid pentru a da nastere unui pui''. Acesta a completat ca rezultatele obtinute contrazic o teorie care dateaza ''de aproape 200 de ani''. Soarecii obtinuti ''erau sanatosi, aveau o durata de viata normala si au avut la randul lor pui'', dupa cum a mai declarat cercetatorul.''Exista posibilitatea ca in viior celulele obisnuite din corp sa fie combinate cu un spermatozoid pentru a forma un embrion'', a spus dr. Perry.Cu alte cuvinte, doi oameni ar putea avea un copil daca unul doneaza o celula obisnuita, iar celalalt un spermatozoid, mai arata BBC. Sau ca un om sa aiba propriul copil folosindu-se propriile celule si spermatozoid - copil fiind mai mult un geaman non-identic decat decat o clona.Dr. Perry a tinut sa sublinieze ca astfel de scenarii sunt inca ''speculative si fanteziste'', in stadiul actual.La inceputul acestui an, in China, oamenii de stiinta au reusit sa obtina spermatozoizi din celule stem si apoi sa ii foloseasca la fertilizarea de ovule pentru a obtine soareci sanatosi.Potrivit dr. Azoospermie - este absența spermatozoizilor în ejaculat. AMH (hormon anti-Müllerian) - este un hormon produs de celulele granuloase din foliculii ovarieni la femei și de celulele Sertoli din testicule la bărbați. La femei, nivelul AMH este un indicator important al potențialului de fertilitate. Valori scăzute pot indica o rezervă ovariană redusă, în timp ce valori foarte ridicate pot fi asociate cu sindromul ovarelor polichistice (SOPC). În ambele cazuri, dificultatea de a obține o sarcină este mai mare. Aspermie - este o afecțiune caracterizată prin absența totală a ejacularii la finalul actului sexual. Este considerată una dintre cauzele principale ale infertilității masculine, deoarece în lipsa lichidului seminal, spermatozoizii nu pot ajunge în tractul reproductiv feminin. Astenozoospermie - este o afecțiune patologică însoțită de o scădere a numărului de spermatozoizi mobili din lichidul seminal. Nu există manifestări clinice ale bolii. Anejacularea - este o afecțiune la un bărbat, în care încheierea actului sexual prin ejaculare devine imposibilă. Poate fi primară și secundară. Anejacularea secundară este absența completă a ejaculării la un bărbat care nu a avut anterior o astfel de problemă. Anticorpii - sunt proteine din plasma sanguină, produse de celulele imune și care circulă în plasma sanguină. Ei au rolul de a neutraliza proteinele străine, bacteriile și virușii. Blastomerul - este o celulă formată prin divizarea unui ovul fertilizat. Imediat după fertilizare, acesta se numește zigot. Blastocistul - este o etapă de dezvoltare embrionară de aproximativ 5-6 zile. Capacitarea - este procesul prin care spermatozoizii dobândesc capacitatea de a pătrunde membrana ovulului în ovul. Criptozoospermia - este un număr extrem de scăzut de spermatozoizi în materialul seminal al unui bărbat. Donator de spermă - este un bărbat care își donează voluntar sperma în schimbul unei taxe. Donarea de ovule - este o procedură în care o femeie donatoare permite colectarea ovulelor ei mature. Diagnosticul genetic preimplantare (PGD) - este o analiză genetică efectuată pe o celulă a unui embrion. PGT se realizează în timpul FIV și permite transferul în uter a embrionilor normali din punct de vedere genetic, ceea ce oferă o serie de avantaje: duce la scăderea numărului de avorturi spontane, a numărului de întreruperi de sarcină din motive medicale (genetice), la creșterea eficienței tratamentului pentru infertilitate. Estrogenii - sunt hormoni sexuali feminini produși mai ales de ovare în prima fază a ciclului menstrual, precum și de cortexul suprarenal, placentă și testiculele la bărbați. Principalul estrogen este estradiolul. Estrogenii provoacă îngroșarea endometrului în prima jumătate a ciclului menstrual și sunt implicați în reglarea ciclului menstrual. Excesul de estrogen poate provoca migrene, retenție de lichide în organism, creștere în greutate. Fertilitatea - este capacitatea de a reproduce descendenți, capacitatea de reproducere. Foliculul ovarian - este o formațiune sferică, microscopică, ca un sac plin de lichid, din cortexul ovarului. Foliculul ovarian conține un ovocit în curs de maturare. Foliculii ovarieni pot fi vizualizați cu ajutorul ultrasunetelor. Gonadotropinele - sunt hormoni secretați de hipofiza anterioară, care stimulează glandele sexuale și controlează funcția reproductivă a organismului. Hematospermia - este prezența sângelui în materialul seminal. Hiperprolactinemia - este o patologie neuroendocrină complexă cu o creștere a nivelului hormonului prolactină în sânge. Apare cu disfuncție tiroidiană, adenom hipofizar, disfuncție a cortexului suprarenal și din cauza unor medicamente. Hipertonicitatea uterului - este o afecțiune caracterizată prin contracția activă a fibrelor musculare netede ale uterului la femeile însărcinate. Hormonul - este o substanță biologic activă produsă de glandele endocrine. Hormonul luteinizant - este o gonadotropină secretată de glanda pituitară anterioară care joacă un rol important în reglarea funcției de reproducere. La femei, așa-numita creștere a LH declanșează ovulația. Hormonul foliculostimulant (FSH) - este un hormon gonadotrop secretat de glanda hipofiză. Hormonul de eliberare a gonadotropinei - este o substanță biologic activă produsă de hipotalamus. Hormonul stimulează producția de hormoni gonadotropi de către glanda pituitară. Infertilitatea - este o afecțiune patologică caracterizată prin incapacitatea de a concepe un copil în mod natural, într-un an de viață sexuală activă la vârsta de 35 de ani. Inseminarea intrauterină - este o tehnologie de reproducere asistata care presupune introducerea artificială a spermatozoizilor preparați în cavitatea uterină. Inducerea ovulației (stimulare a superovulației) - este stimularea hormonală a ovarelor cu gonadotropine, ducând la maturarea mai multor ovule în ovare și ovulația lor simultană. ICSI (injecția intracitoplasmatică de spermă în ovocit) - este injectarea unui spermatozoid în citoplasma unui ovul; se foloseste în cazuri de infertilitate masculină, în cupluri cu fertilizare nereușită în încercări anterioare de FIV. IMSI (injecție intra-citoplasmatică de spermă, bazată pe microscopia de înaltă rezoluție) - este o tehnologie de reproducere asistată în care se selectează structura optimă a spermatozoizilor pentru fertilizarea ovulului. Leucospermia (leucocitospermia) - este o afecțiune caracterizată prin apariția leucocitelor în lichidul seminal. Se poate depista prin realizarea unei spermograme. MAR test - este o analiză concepută pentru a detecta prezența anticorpilor antispermatici în ejaculat. Ovulația - este ruptura foliculului ovarian principal și eliberarea ovulului matur în cavitatea abdominală și trompele uterine. Progesteronul - este un hormon steroidian feminin produs în a doua jumătate a ciclului menstrual (faza luteală) de corpul galben al ovarului. Acesta pregătește endometrul uterului pentru implantarea embrionului și ajută la menținerea sarcinii. Reacția acrozomială - este un proces din timpul concepției (rupere acrozom și eliberare de enzime). Această reacție implică eliberarea enzimelor din acrozom (situat în partea din față a capului spermatozoizilor). Rezerva ovariană - este o rezervă programată genetic de ovule în ovarele unei femei, în absența oricăror modificări specifice în sistemul ei reproducător. Scăderea rezervei ovariene este asociată cu o scădere a numărului de ovule și cu o deteriorare a calității acestora. Sarcina extrauterina (ectopică) - este o patologie a sarcinii în care fătul se dezvoltă în afara uterului. Sindromul de hiperstimulare ovariană - este o complicație a stimulării controlate a creșterii foliculare și a superovulației. Spermatogeneza - este procesul de dezvoltare a celulelor germinale masculine în pereții microtubulilor testiculelor, dezvoltarea celulelor germinale stem în spermatozoizi. Spermatozoizii - sunt gameți masculini (celule sexuale) ce s-au format ca urmare a meiozei în pereții microtubulilor testiculelor. Spermatozoidul are un cap, un gât și o coadă (flagel), cu ajutorul cărora se mișcă. Temperatura bazală - este temperatura corpului măsurată imediat după trezire, înainte de începerea oricărei activități. Tehnologiile de reproducere umană asistată (RUA) - sunt metode de tratare a infertilității folosind manipulări in vitro ale ovulelor, spermatozoizilor și embrionilor. Transferul embrionar - este implantarea de embrioni obținuți prin fertilizarea in vitro în afara corpului mamei, în uterul femeii primitoare folosind un cateter subțire introdus în uter prin canalul cervical al colului uterin. Uterul - este principalul organ de reproducere al unei femei și îndeplinește funcții menstruale și de reproducere, iar fătul se dezvoltă în el. Vaginoza bacteriană - este o boală a organelor genitale feminine, însoțită de o modificare a compoziției microflorei vaginale și de o creștere a numărului de bacterii oportuniste. Orice sarcină este un proces complex care presupune mai multe etape. lichidul seminal este alcătuit din mai multe lichide pentru a produce sperma. În momentul orgasmului, sperma este ejaculată și milioane de spermatozoizi sunt eliberați. ovulul: este o celulă produsă de ovare. Maturarea ovulului este determinată de acțiunea hormonilor feminini. Atunci când ovulul a ajuns la maturare este eliberat și este gata să fie fecundat. Acest lucru se întâmplă de obicei în ziua a 14-a a ciclului menstrual (în cazul unui ciclu regulat). După ce este eliberat în timpul ovulației, ovulul parcurge drumul de la trompele uterine la uter, unde rămîne aproximativ 12-24 de ore, pentru a fi fecundat de un spermatozoid. În cazul în care spermatozoizii ajung în vagin, aceștia vor ajunge ulterior la trombele uterine, în căutarea unui ovul pe care să-l fecundeze. Un spermatozoid are o fereastră de viață de 4-6 zile pentru a ajunge la ovul, după care moare. Atunci când un spermatozoid fecundează ovulul aflat la maturitate, la suprafața ovulului se produc anumite modificări ale învelișului proteic. Momentul fertilizării este deosebit de important pentru viitorul copil, acesta este momentul în care bagajul genetic este complet. De asemenea, sexul copilului este stabilit: dacă un spermatozoid de tip Y fecundează ovulul, copilul este băiat. După fecundare, ovulul va parcurge drumul de la trompele uterine la uter în 3-4 zile (blastocist). Simptomele în cazul unei sarcini diferă de la o femeie la alta. Este posibil chiar ca unele femei să nu prezinte deloc simptome. Este posibil de asemenea ca, atunci când apar, simptomele să fie asemănătoare cu cele ale menstruației. prezența grețurilor matinale: în multe cazuri, acestea sunt însoțite de vărsături. Este posibil ca grețurile să apară pe tot parcursul sarcinii, alteori se manifestă până în săptămânile 13-14. sânii se măresc și devin dureroși: durerile apar din cauza schimbărilor hormonale care se manifestă în timpul sarcinii. Este vorba așadar de simptome care nu sunt unice în cazul sarcinii. testul de sarcină. Aceste teste, indiferent de firma producătoare, funcționează pe același principiu: detectează prezența hormonului sarcinii (gonadotropina corionică umană, sau beta HCG). Beta HCG este un hormon care este prezent în sânge încă din momentul concepției. testul de sânge: indică dacă există sarcină sau nu. ecografia: confirmarea ecografică a sarcinii este necesară. Sarcina poate fi văzută prin intermediul ecografului începând de la săptămâna a cincea, iar începând cu săptămâna a șaptea poate fi detectat ritmul cardiac. În cazul în care ecografia a demonstrat existența unei sarcini, nu mai poate exista vreun dubiu. De asemenea, foarte important, este recomandat să apelați la specialiști pentru a fi sigură că dezvoltarea copilului este normală și nu există riscuri pentru făt sau pentru mamă în cursul sarcinii. De asemenea, este esențial să fie făcut consultul ginecologic recomandat pe parcursul sarcinii, dar și investigațiile imagistice necesare. Până la un sfert din toate cuplurile pot avea probleme în conceperea unui copil, o cifră care pare să crească, parţial din cauza tendinţei de amânare a concepției până la o vârstă mai înaintată. Portofoliul Ferring pentru infertilitate conține produse înalt purificate şi standardizate derivate din urină umană. Infertilitatea nu este doar o problemă de natura fizică. Deşi multe cupluri tratate pentru infertilitate trăiesc în cele din urmă bucuria de a avea copii, infertilitatea şi tratamentul acesteia presupun în general un stres considerabil pentru relaţia de cuplu şi pentru vieţile personale ale partenerilor. Trei hormoni esențiali sunt responsabili pentru controlul sistemelor şi ciclurilor reproductătoare la ambele sexe. Hormonul eliberator al gonadotropinelor (GnRH) este secretat de hipotalamus. Acest hormon stimulează secreţia a doi hormoni gonadotropi de către glanda hipofiză: hormonul luteinizant (LH) şi hormonul foliculo-stimulant (FSH). Organismul trebuie să elibereze aceşti hormoni în anumite cantități și la anumite perioade corespunzatoare ciclului menstrual pentru obținerea ovulației, sau pentru ca întregul proces al producerii spermei sa aiba loc. Producerea ovocitelorFemeile se nasc cu aproximativ 400.000 de ovule imature deja prezente în ovare. Ciclul menstrualExistă trei etape ale ciclului menstrual „lunar” al unei femei. Etapa 1: faza folicularăPrima etapa a ciclului menstrual durează aproximativ două săptămâni. În acest interval, secreţia de FSH creşte, stimulând recrutarea și dezvoltarea unui folicul care conţine un ovul şi maturarea acestui ovul. Foliculul, pe masură ce crește va secreta cantităţi din ce în ce mai mari dintr-un hormon feminin, estrogenul, care determină modificări la nivelul mucoasei uterine (endometru) şi a mucusului cervical. Etapa 2: Ovulația Cu aproximativ 32 de ore înainte ca un ovul să fie gata pentru a fi eliberat, cantitatea de estrogen produsă de folicul crește în mod brusc, determinând un vârf în secreția de LH la nivelul glandei hipofize. Această creștere bruscă a nivelului de LH determină ovulația. Etapa 3: Faza luteală Ceea ce rămâne din folicul se transformă în corpul luteal, care va secreta un al doilea hormon feminin, progesteronul. Aceasta ajută la menținerea celor mai bune condiții pentru sarcină în cazul în care ovulul este fertilizat. Spermatogeneza este un proces continuu. Durează aproximativ 74 ± 5 zile ca o celulă germinală masculină să se dezvolte într-un spermatozoid matur. Câteva sute de milioane de spermatozoizi sunt produși în fiecare zi. Procesul de spermatogeneză se desfașoară cel mai eficient la o temperatură de 34°C. O sarcină nu este niciodată uşor de obținut, nici chiar pentru persoanele fără probleme de fertilitate. Spermatozoidul poate trăi doar aproximativ 48 de ore în interiorul aparatului reproducător feminin, iar ovulul trebuie să fie fertilizat în cel mult 72 de ore de la ovulaţie, ceea ce lasă un interval de timp foarte scurt pentru fertilizare. După ce un spermatozoid a reușit să fertilizeze cu succes un ovul, începe diviziunea celulară, iar cele doua celule care au fuzionat vor deveni un embrion. În acelaşi timp, se produce migrarea embrionului, iar la aproximativ o săptămână după ovulaţie, embrionul ajunge în uter şi se implantează în endometru. În acest moment, un alt treilea hormon gonadotrop, gonadotropina corionică umană (hCG), este produs de placenta care se va dezvolta după implantare. Hormonul hCG joacă un rol important în menținerea sarcinii. Infertilitatea se defineşte de obicei prin incapacitatea unui cuplu de a concepe după un an de raporturi sexuale neprotejate. În această categorie de persoane, cauza infertilităţii este identificată la femeie, în până la 40 la sută din cazuri, şi la bărbat în aproximativ 30%. Hormonali/ovulatorii: Problemele hormonale afectează dezvoltarea foliculilor, precum şi ovulaţia. Probleme uterine: Endometrioza poate fi o problemă esențială la nivelul uterului. În această situaţie, celulele care formează endometru se desprind şi migrează, lipindu-se de ovare şi/sau de trompele uterine, afectând funcţionalitatea acestora. Probleme cervicale/vaginale: Anomaliile structurale ale vaginului sau cervixului pot afecta fertilitatea, precum şi caracteristicile fizice ale mucusului cervical. Hiperprolactinemia: În această situație se înregistreaza niveluri serice foarte ridicate ale unui hormon numit prolactină. Insuficienţă testiculară: La unii bărbaţi se constată lipsa spermatozoizilor în lichidul seminal. Varicocel: Acesta înseamnă prezenţa unui grup de vene dilatate și contorsionate la nivelul organului spermatic. Blocaj tubar: Această situație poate apărea ca urmare a unor infecţii și poate împiedica spermatozoizii să ajungă în lichidul seminal . Anticorpi anti-spermatici: Un grup redus de bărbaţi produc de fapt anticorpi împotriva propriilor lor spermatozoizi. Din cazurile de infertilitate ce se datorează unor probleme ce aparțin ambilor parteneri, unele dintre aceste probleme pot fi foarte ușor şi destul de simplu de rezolvat. Deoarece intervalul de timp în care este posibilă fertilizarea ovulului este destul de limitat pe durata ciclului menstrual al femeii, frecvența și momentul în care are loc raportul sexual pot fi factori hotărâtori. În unele cazuri s-a constatat că problema ține de tehnică (sperma nu este introdusă suficient de adânc în vagin). Fertilitatea scade de asemenea odată cu vârsta, în special la femei. La bărbați, valorile testosteronului pot să scadă odată cu înaintarea în vârstă, dar nu în maniera dramatică care se observă la femei. Vestea bună este că majoritatea cuplurilor infertile care solicită ajutor medical reuşesc în cele din urmă să aibă un copil. Frecvența sarcinilor obținute prin tehnologia de reproducere umană asistată (TRA) depășește în prezent rata fertilității naturale lunare pentru majoritatea cuplurilor „fertile”. Dar pentru a se obține acest lucru, ar putea fi necesare tratamente repetate. De mai bine de un deceniu, Ferring ajută cuplurile să conceapă și să devină părinți, oferind un portofoliu de produse de înaltă calitate care acționează într-un mod similar cu hormonii naturali produși de organism. Este posibil ca specialistul în infertilitate să înceapă cu cel mai simplu tratament care este indicat în caz de infertilitate la un anumit cuplu. Dacă nu se obține sarcina după câteva cicluri de tratament, va fi aleasă o altă procedură. Obiectivul acesteia este de a substitui, sau de a crește nivelul existent al, hormonilor produși în mod natural de organism. Tratamentul stimulează ovulația la femeile cu menstre puțin frecvente sau neregulate, sau la cele care au încetat să mai aibă cicluri menstruale din cauza ovarelor polichistice. Este procedura utilizată cel mai frecvent la infertilitatea de cauză masculină ( cum ar fi un număr scăzut de spermatozoizi sau de motilitate scăzută).De asemenea, procedura poate fi folosită şi în cazurile în care femeia prezintă un mucus cervical modificat, care impiedica ascensionarea spermei spre uter, sau produce anticorpi anti-spermatozoizi. TRA este un termen general care acoperă o gamă de proceduri avansate, inclusiv micro-manipularea spermei, pentru a face posibilă fertilizarea şi apoi implantarea.
Contraceptivele si fertilitatea
tags: #pot #fi #fecundate #ovulele #feminine #fara
Postări populare:
- Ce afectează calitatea spermei: ghid practic pentru fertilitatea masculină
- Ginecologie la Centrul Medical Matei Basarab cu dr Ana Maria Marinescu – servicii
- Ghid pentru popirea maxilarului: simptome și cauze
- Vedeta Alina Pușcaș a rămas din nou însărcinată: detalii despre a cata sarcină
- Top medici oftalmologie pediatrică în Suceava pentru copii