Sarcina este o perioadă plină de transformări pentru corpul unei femei. Pe lângă modificările fizice, apar și modificări fiziologice, cum ar fi secrețiile vaginale. În perioada sarcinii, secrețiile vaginale sunt mai abundente decât în mod normal. Motivul este acela că și secreția de estrogen este mai mare, iar fluxul sanguin din zona vaginală este mai crescut. De asemenea, secrețiile în sarcină au dublu rol: atenționează femeia când există o problemă și protejează zona vaginală și uterină de posibile infecții.

Concret, în timpul sarcinii, cervixul și pereții vaginului se înmoaie, iar corpul produce secreții suplimentare pentru a împiedica migrarea infecțiilor din vagin în uter. Pe măsură ce sarcina avansează, cantitatea de secreții vaginale este influențată și de capul fătului care începe să apese pe colul uterin. O secreție vaginală normală, care în termeni medicali se numește „leucoree”, este reprezentată de un lichid transparent sau alb, ușor subțire, cu un miros insesizabil, fiind un fluid care păstrează vaginul curat și hidratat, protejându-l de infecții. Această secreție nu trebuie să fie însoțită de iritație sau mâncărime.

Pe măsură ce sarcina avansează, volumul leucoreei va crește, iar spre final va căpăta o textură gelatinoasă, semn că organismul femeii se pregătește de travaliu. De asemenea, tot secrețiile vaginale te pot atenționa că urmează să devii mamă. Ultimul trimestru de sarcină vine cu cele mai mari modificări fiziologice. Scurgerile din timpul trimestrului 3 de sarcină sunt mult mai abundente, întrucât organismul se pregătește de travaliu și, implicit, de naștere. O secreție gelatinoasă transparentă, de consistența albușului de ou, poate fi întâlnită în cazul dilatării colului uterin și anunță apropierea de momentul nașterii. O secreție verzuie în sarcină, în ultimul trimestru, poate însemna o pierdere de lichid amniotic ceea ce reprezintă, de asemenea, o urgență medicală, în special dacă în această substanță sunt și urme de sânge. De altfel, o scurgere verzuie sau gălbuie și urât mirositoare, indiferent de stadiul sarcinii, poate indica o infecție.

Secrețiile vaginale în sarcină și infecțiile: semne și cauze

Totuși, această secreție poate fi provocată și de: o dietă fără fibre; stres; exces de grăsime; sistem imunitar scăzut; creșterea nivelului de progesteron; consumul excesiv de zahăr (poate favoriza apariția infecției cu candida).

Pentru a te asigura de sănătatea vaginului tău pe parcursul sarcinii este nevoie să ţii cont de anumite criterii de îngrijire, astfel încât să minimizezi riscul apariției infecțiilor vaginale și a dezechilibrului florei: evitarea băilor tip jacuzzi sau cu apă foarte fierbinte; folosirea gelurilor intime antibacteriene cu un pH neutru; utilizarea lenjeriei intime din bumbac pentru a preveni transpirația și mirosurile neplăcute; folosirea absorbantelor din bumbac fără parfum; evitarea purtării pantalonilor mulați; ștergerea zonei genitale se va face din față către spate. Se recomandă utilizarea produselor pentru igiena intimă fără parfum și a articolelor vestimentare din bumbac, deoarece parfumul și materialele sintetice pot produce iritații, usturimi, mâncărimi și transpirații, creând un mediu prielnic pentru apariția infecțiilor genital, care nu sunt de dorit, mai ales pe parcursul sarcinii.

În funcție de simptome, miros și rezultatul culturilor din secrețiile vaginale, medicul va stabili dacă este vorba despre o infecție sau o problemă hormonală. Sângerările vaginale în timpul sarcinii pot avea multiple cauze, iar severitatea lor variază de la inofensivă la semn de complicații majore. Iată câteva dintre cele mai frecvente complicații care pot fi asociate cu sângerările vaginale în sarcină.

Complicații asociate sângerărilor vaginale în sarcină

  • Avortul spontan
  • Sarcina ectopică
  • Placenta previa
  • Abruptio placentae (dezlipirea placentei)
  • Travaliul prematur
  • Infecții cervicale sau vaginale
  • Polipi cervicali
  • Hematom subchorionic

Avortul spontan reprezintă pierderea sarcinii înainte de 20 de săptămâni de gestație. Aproximativ 10-20% dintre sarcini se încheie în acest mod, iar sângerea vaginală este unul dintre cele mai frecvente simptome. Sarcina ectopică apare atunci când ovulul fecundat se implantează în afara uterului, de obicei în trompele uterine, și poate necesita intervenții de urgență. Placenta previa apare când placenta acoperă parțial sau complet colul uterin și poate provoca sângerări vaginale severe în al doilea sau al treilea trimestru. Abruptio placentae este desprinderea placentei și poate pune în pericol viața mamei și a fătului, cu sângerări severe și dureri abdominale. Travaliul prematur poate apărea în al doilea sau al treilea trimestru, afectând dezvoltarea fătului și necesitând ingrijire neonatală intensivă.

Infecțiile cervicale sau vaginale, inclusiv vaginita bacteriană, cervicita sau infecțiile cu transmitere sexuală (ITS), pot provoca sângerări vaginale în timpul sarcinii, însoțite de secreții anormale și arsuri la urinare. În cazul infecțiilor, tratamentul precoce cu antibiotice poate preveni complicații majore, cum ar fi nașterea prematură sau ruperea prematură a membranelor. De asemenea, polipii cervicali pot sângera, însă de obicei nu pun în pericol viața mamei sau a fătului, însă orice sângerare în timpul sarcinii trebuie evaluată de un medic.

Alte complicații posibile includ boli cu transmitere sexuală (BTS) precum Chlamydia, Gonoreea, Sifilis, Hepatita B, HIV, HPV și Trichomonas vaginalis, care pot influența evoluția sarcinii și pot afecta fătul. Infecțiile netratate pot duce la travaliu prematur, naștere prematură, greutate mică la naștere, defecte congenitale sau risc crescut pentru infecții neonatale. Diagnosticarea BTS se bazează pe simptome, teste specifice și monitorizare atentă a sarcinii; tratamentul implică, de regulă, antibiotice sau antivirale, în funcție de agentul patogen, iar uneori tratamentul se poate efectua în cuplu pentru a preveni reinfecția.

Infecțiile comune în timpul sarcinii și impactul lor

Identitatea infecțiilor poate implica o listă extinsă de patogeni, printre care Chlamydia Trachomatis, Mycoplasma Hominis, Ureaplasma Urealyticum, Neisseria Gonorrhoeae, Streptococcus agalactiae, Herpes simplex, HIV, Hepatita B, HPV, Trichomonas vaginalis, CMV, toxoplasma, rubeola și Varicella-Zoster. Aceste infecții pot traversa placenta sau pot fi transmise în timpul nașterii, putând provoca complicații precum avort spontan, naștere prematură, greutate mică la naștere, afectare respiratorie, infecții oculare sau neurologice la nou-născut.

Unele infecții sunt prevenibile prin vaccinare sau prin screeningul prenatal. De exemplu, HIV poate fi transformat în mod eficient în perioadele moderne prin terapie antiretrovirală, reducând transferul vertical la sub 1%. Hepatita B poate fi prevenită prin vaccin, iar screeningul pentru BTS în timpul sarcinii poate reduce semnificativ riscurile pentru fat. În cazul rubeolei, vaccinarea preconcepțională este crucială pentru a preveni sindromul rubeolic congenital. CMV rămâne una dintre cele mai răspândite cauze de infecții congenitale, iar toxoplasmoza poate avea impact sever în primul trimestru.

Este esențial ca femeia însărcinată să comunice deschis cu medicul despre istoricul sexual, contactele recente și simptomele observate, pentru a se realiza diagnostice timpurii și a se implementa tratamente sigure în timpul sarcinii. Monitorizarea medicală atentă, controalele prenatale și testările recomandate pot reduce semnificativ riscurile și pot proteja atât mama, cât și copilul.

Igestiunea igienei intime și a stilului de viață în sarcină

Igiena intimă în sarcină trebuie să includă alegerea lenjeriei din bumbac, evitarea folosinței de produse parfumate sau agresive și menținerea pielii într-un mediu neutru. Evitarea băilor în cadă cu apă foarte fierbinte, folosirea gelurilor cu pH neutru și menținerea unei alimentații echilibrate pot contribui la minimizarea riscului de infecții. Un stil de viață sănătos, evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool și alergenilor, precum și activitatea fizică moderată, pot susține o sarcină mai sigură.

În cazul secrețiilor vaginale neobișnuite, cum ar fi modificări de culoare (verzuie, galbene, maronii), mirosuri neplăcute sau însoțire de mâncărime, este necesar consult medical imediat. Este important să nu se autotrateze cu antibiotice fără recomandarea medicului, deoarece tratamentele nepotrivite pot dăuna fatului, în special în primele luni de gestație.

Diagnosticul și prevenția BTS în sarcină

Diagnosticarea BTS se face printr-un examen fizic, teste de laborator și, dacă este cazul, teste repetate în trimestrul III, în special pentru femeile cu risc crescut sau cu multiple relații sexuale. Tratamentul se bazează pe tipul infecției și poate include antibiotice sau antivirale. Este esențial ca femeia să urmeze tratamentul complet și să nu repete tratamentul pe cont propriu. Prevenția implică folosirea prezervativului, limitarea partenerilor, monitorizarea regulată a stării de sănătate și testarea precoce în sarcină.

„Tratamente sigure în sarcină” trebuie discutate cu medicul curant, deoarece unele medicamente pot afecta organogeneza fatului în primul trimestru. În paralel, monitorizarea sugarului după naștere este crucială pentru a identifica eventuale complicații provocate de BTS sau infecții neonatale.

Rolul placentei și mecanismele de protecție

Placenta joacă un rol crucial în protecția fatului împotriva agenților patogeni. Mecanismele placentare includ bariera sincițiotrofoblast, deciuda bazală, și existența defensinelor și a proteinelor NOD în combaterea patogenilor. Cu toate acestea, o serie de patogeni pot trece această barieră și pot provoca infecții congenitale: Treponema pallidum, CMV, toxoplasma gondii, Listeria monocytogenes, VZV, HSV, Hepatita B, etc. În cazul sifilisului, transmiterea poate apărea în timpul sarcinii cu risc în funcție de stadiul bolii și poate provoca malformații multiple la copil.

Consecințele infecțiilor congenitale pot include malformații, afectarea organelor, întârziere în dezvoltare, surditate, retinopatie, hepatosplenomegalie, microcefalie, precum și ascita sau afectări respiratorii la naștere. Screeningul prenatal și intervențiile timpurii pot reduce semnificativ aceste riscuri.

Infografie: fluxul patogenelor în sarcină și căile de transmitere
Infografie: Mecanismele de protecție placentară și principalele patogeni congenitali

Ce este VAGINOZA BACTERIANĂ - și cum o TRATEZ?? | Dr. Jennifer Lincoln

tags: #poti #pierde #sarcina #din #cauza #unei

Postări populare: