Monitorizarea atentă a greutății în timpul sarcinii este esențială pentru sănătatea mamei și dezvoltarea corespunzătoare a fătului. Numărul de kilograme acumulate poate afecta atât riscurile pentru mamă, cât și pentru copil, motiv pentru care este necesar să se respecte recomandările medicale și să se efectueze investigațiile necesare.
De ce este importantă monitorizarea greutăţii în timpul sarcinii?
Numărul de kilograme adunate în timpul sarcinii este, așadar, important. Pe de o parte nu trebuie să fie prea mic, pentru că, în acest caz, bebelușul ar fi subdezvoltat și ar avea un risc de retard fizic și neuropsihic. Mamele care iau mai puțin de 5 kg în timpul sarcinii au, de regulă, bebeluși care sunt considerați prea mici pentru vârsta lor gestațională. Pe de altă parte, numărul de kilograme nu trebuie să fie nici prea mare, pentru că, într-un asemenea caz, s-ar complica nașterea și ar periclita sănătatea ulterioară a mamei și a bebelușului.
De exemplu, dacă numărul de kilograme acumulate este prea mare, glicemia mamei poate crește, existând risc de diabet gestațional. Diabetul gestațional poate dispărea după naștere, dar gravida va rămâne cu risc de a dezvolta diabet de tip 2. De asemenea, în caz de acumulare de prea multe kilograme, tensiunea arterială a mamei crește și, alături de alte modificări, poate determina apariţia preeclampsiei, o afecțiune specifică sarcinii, al cărui tratament definitiv reprezintă finalizarea sarcinii. În plus, numărul mare de kilograme poate duce la risc de obezitate infantilă.
Iată de ce este nevoie ca femeile însărcinate să-și monitorizeze cu atenție greutatea, să țină cont de recomandările făcute de medicul care le supervizează sarcina și să facă investigațiile necesare (ecografiile de sarcină, de exemplu). Un bebeluș la termen cântărește, în mod normal, între 2,7-4 kilograme, dar o gravidă ia mai mult de atât în greutate. Numărul adecvat de kilograme din timpul sarcinii depinde de la o femeie la alta, nu se aplică tuturor. În general, literatura medicală consideră că numărul de kilograme acumulate în timpul sarcinii depinde de indicele de masă corporală (IMC) avut înainte de sarcină.
IMC-ul înainte de sarcină și plafoanele de creștere în greutate
Astfel: femeile care înainte de sarcină aveau IMC mai mic de 18,5 (subponderale), ar trebui să acumuleze până la 16 kg în timpul sarcinii; femeile care înainte de sarcină aveau IMC între 18,5-24,9 (normoponderale), ar trebui să acumuleze între 11,5-13 kg în timpul sarcinii; femeile care înainte de sarcină aveau IMC între 25-29,9 (supraponderale), ar trebui să acumuleze în timpul sarcinii între 7-10 kg; femeile care înainte de sarcină aveau IMC egal sau mai mare de 30 (obeze), ar trebui să acumuleze în timpul sarcinii între 5-7 kg. Este normal ca o femeie care era obesă înainte de sarcină să ia mai puțin în greutate pe parcursul trimestrelor de sarcină, în comparație cu o femeie care era subponderală înainte de sarcină.
Distribuția kilogramelor pe trimestre
În general, iată cum ar trebui să se distribuie kilogramele pe trimestre: în primul trimestru se recomandă o creștere în greutate de 0,5-2 kg, iar în al doilea trimestru aproximativ 300 g pe săptămână (aprox. 350 calorii/zi în plus). În ultimul trimestru, este indicat să nu se adauge mai mult de 0,4 kg pe săptămână (aprox. 350 calorii/zi în plus). Este important să se ajusteze aportul caloric în funcție de activitatea fizică, de ideile medicului și de situația individuală a fiecărei gravide.
Cum poate o gravidă să fie sigură că are o greutate corectă în sarcină?
Sfaturi pentru o creștere sănătoasă în greutate în timpul sarcinii: greutatea din timpul sarcinii depinde nu numai de metabolismul gravidei, dar și de disciplina alimentară. Regula de bază este că în timpul sarcinii gravida și fătul au nevoie de o creștere sănătoasă în greutate. Acest lucru depinde de monitorizarea greutății pe parcursul sarcinii, de indicațiile medicului, de consumul de alimente recomandate și de evitarea alimentelor nesănătoase.
Monitorizează creșterea în greutate și alimentația
O nutriție corectă în timpul sarcinii nu înseamnă mai multe alimente, ci o alimentație ponderată. Pentru o dezvoltare sănătoasă a fătului, este necesar ca mama să adauge cam 150 de calorii pe zi în trimestrul I şi 350 de calorii în trimestrele II şi III, dar numai în condițiile în care gravida face și activitate fizică. Discută cu medicul tău pentru recomandări personalizate.
Alimente recomandate și alimente de evitat
Alimentele recomandate includ carne roșie, pește, legume cu frunze verzi, fructe uscate, citrice, legume variate, ouă, produse lactate, nuci, leguminoase. Alimentele interzise sau de evitat cuprind carne procesată, brânzeturi nepasteurizate sau sosuri pe bază de brânză, carne insuficient gătită, sucuri nefiltrate, sushi, fructe de mare cu potențial ridicat de mercur, alimente crude, maioneză făcută din ouă crude, cafeină în exces, alcool și tutun, produse conservate, deserturi cu ouă crude, etc.
Condiții speciale: obezitatea în sarcină
Obezitatea în sarcină crește semnificativ riscurile pentru mamă și pentru copil. Riscurile includ diabet gestațional, preeclampsie, apnee în somn, travaliu dificil, necesitatea cezarianei, și diverse complicații pentru copil, precum malformații, macrosomie, sau risc crescut de naștere fatală. Oprirea creșterii în greutate excesive se poate realiza printr-o alimentație hipocalorică echilibrată, activitate fizică moderată sub supraveghere medicală și consultarea unui nutriționist specializat în sarcină. Înainte de concepție, reducerea greutății poate preveni majoritatea acestor riscuri.

Semnele care ar trebui să te pună pe gânduri
- Greutate prea mică în timpul sarcinii poate implica riscul nașterii unui bebeluș mic pentru vârsta gestațională sau naștere prematură.
- Creștere rapidă în greutate poate crește riscul de diabet gestational și de preeclampsie, precum și necesitatea cezarianei în travaliu.
- Un IMC foarte ridicat necesită monitorizare atentă și posibile intervenții nutriționale și medicale pentru a reduce riscurile pentru mamă și copil.
Ce să faci pentru a reveni la greutatea normală după naștere
Revenirea la greutatea normală după naștere este treptată și poate necesita aproximativ 6 luni sau mai mult, mai ales dacă alăptezi. Recomandările includ o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, hidratare adecvată și evitarea dietelor drastice. O alimentație sănătoasă după naștere contribuie la refacerea energiei și sprijină alăptarea.
LIVE IT: Importance of Nutrition During Pregnancy
Concluzii practice privind creșterea în greutate în timpul sarcinii
Nu există o greutate ideala universală în sarcină, dar există intervale recomandate în funcție de IMC-ul pre-sarcină. Este recomandat să se urmărească creșterea în greutate pe parcursul celor trei trimestre, cu ajustări în funcție de starea de sănătate, tipul de sarcină (simplă sau gemelară) și recomandările medicului. Colaborarea cu un medic ginecolog și, dacă este necesar, cu un nutritionist, poate facilita obținerea unei creșteri în greutate adecvate, asigurând dezvoltarea sănătoasă a fătului și menținerea sănătății mamei.
- IMC înainte de sarcină și intervalele de creștere în greutate: subponderal, normal, supraponderal, obezitate.
- Distribuția kilogramele în sarcină: fat, placentă, lichid amniotic, creșterea sanguină, depozite de grăsime.
- Monitorizarea regulată a greutății și consultațiile prenatale pentru ajustări nutriționale și de activitate fizică.
tags: #poti #slabi #in #timpul #sarcinii
Postări populare:
- Efectele multitasking-ului asupra creierului în lumina cercetărilor lui Kep Kee Loh
- Fuste pentru gravide: cum să alegi modele elegante și confortabile în sarcină
- Ghid pentru rochii de Crăciunita pentru bebe: modele și tutoriale
- Cabinetul de pediatrie al lui Deva Novac: detalii și programări
- Ghid despre primele ceasuri pentru copii mici