În prezent, familiile se prezintă în toate formele şi dimensiunile, iar copiii pot locui cu părinţi care convieţuiesc în relaţie de concubinaj, căsătoriţi, separaţi sau divorţaţi.
Aceştia pot face parte din familii vitrege, pot loca cu părinţi adoptivi, bunici, alte rude sau cu un tutore special. Dacă aţi trăit timp de mulţi ani şi aţi format o legătură strânsă cu un copil, puteţi avea motive de îngrijorare că statutul dumneavoastră „parental” nu este recunoscut oficial şi că aţi putea fi exclus din decizii esenţiale în viitor.
Melissa Cunningham, expert în dreptul familiei în cadrul firmei de avocaţi IMD Solicitors din Londra, Manchester și Birmingham explică faptul că responsabilitatea parentală este un concept juridic definit de Legea Protecţiei Copilului. „Aceasta determină toate drepturile, obligaţiile, competenţele şi responsabilităţile, şi autoritatea pe care părintele unui copil le are în raport cu copilul şi proprietatea acestuia.”
Persoanele care au responsabilitate parentală au obligaţia de: a îngriji copilul şi de a-i oferi o locuinţă; a se asigura că acesta primeşte educaţie şi tratament medical corespunzător; şi a menţine alt părinte al copilului cu responsabilitate parentală informat cu privire la astfel de decizii.
În schimb, aveţi dreptul de a vă implica, în numele copilului, în deciziile privind locuinţa sa, alegera instituţiei de învăţământ, şi dacă acesta poate părăsi ţara. De asemenea, aceasta înseamnă că aveţi dreptul de a vă da consimţământul cu privire la tratamentul medical şi la căsătoria copiilor cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani. De asemenea, puteţi desemna în testamentul dumneavoastră tutorii legali care să acţioneze în locul dumneavoastră.
„Toate acestea sunt probleme sensibile şi potenţial contencioase, în caz de separare sau divorţ,” explică Melissa Cunningham.
Cine poate avea responsabilitate parentală?
Că Mama biologică a copilului are, în mod automat, responsabilitate parentală. Tatăl copilului are responsabilitate parentală doar dacă acesta este căsătorit cu mama copilului sau dacă este specificat în certificatul de naştere a copilului în cazul în care cuplul nu este căsătorit.
Un tată poate obţine responsabilitate parentală prin căsătoria cu mama copilului, prin negocierea unui contract de responsabilitate parentală cu mama copilului, sau prin solicitarea pronunţării unei decizii judecătoreşti prin care să se dispună stabilirea responsabilităţii parentale.
Un părinte de sex feminin (care nu este mama biologică a copilului) poate obţine resposabilitate parentală prin încheierea unui contract de responsabilitate parentală cu mama biologică, prin solicitarea unei decizii judecătoreşti de responsabilitate parentală sau prin numire în cadrul unei decizii judecătoreşti privind custodia şi vizitarea copilului.
Un părinte vitreg, de asemenea, poate obţine responsabilitate parentală fie prin încheierea unui contract cu părinţii biologici, fie prin decizie judecătorească. Orice persoană care beneficiază de o decizie privind custodia şi vizitarea copilului, de tip „trăieşte cu”, luată de instanţa judecătorească va obţine responsabilitate parentală, însă aceasta va fi exercitată în comun cu părinţii copilului.
De exemplu, bunicii care îngrijesc un copil în temeiul unei decizii judecătoreşti îşi vor exercita autoritatea parentală în comun cu părinţii copilului. Părinţii adoptivi obţin responsabilitate parentală la pronunţarea unei decizii judecătoreşti, caz în care părinţii biologici îşi pierd responsabilitatea parentală.
Orice persoană care beneficiază de o decizie judecătorească de curatelă specială cu privire la un copil, va avea responsabilitate parentală. În orice caz, aceasta nu este exercitată în comun şi beneficiarii pot luat decizii cu privire la copil fără permisiunea părinţilor.
Consiliere privind responsabilitatea parentală
Dacă aveţi motive de îngrijorare că nu veţi fi incluși în luarea unor decizii esenţiale cu privire la copilul care a făcut parte din familia dumneavoastră de ceva timp, este recomandat că solicitaţi consiliere juridică. Acest articol are doar scop general informativ şi nu constituie consiliere juridică sau profesională. Vă rugăm să reţineţi că legea poate fi modificată de la data publicării acestui articol.
În primele șase luni ale anului, Asociația Veteranilor de la toate nivelurile din provincie a implementat eficient mișcarea de emulare „Veterani Exemplari”, contribuind la îndeplinirea cu succes a sarcinilor de dezvoltare socio-economică și la menținerea apărării și securității naționale în zonă. Asociațiile s-au concentrat pe diseminarea informațiilor și mobilizarea cadrelor și membrilor pentru a respecta cu strictețe directivele Partidului și politicile și legile Statului; participând activ la construirea Partidului și a guvernului și protejând poporul.
Procentul de cadre și membri care participă la studierea și înțelegerea directivelor și rezoluțiilor a atins peste 96%. În prezent, provincia are peste 2.300 de membri de bază care participă alături de forțe la menținerea securității politice și a ordinii sociale la nivel local. Membrii Asociației Veteranilor de la toate nivelurile s-au coordonat, de asemenea, în rezolvarea a 80 de incidente locale, mediind cu succes 129 de conflicte între oameni și reabilitând și educând 38 de infractori care au demonstrat progrese, ajutându-i să se reintegreze în comunitate.
În plus, membrii Asociației Veteranilor au donat aproape 3.000 de metri pătrați de teren pentru construcția de lucrări publice și facilități de asistență socială; au întreținut eficient 330 de drumuri autogestionate de veterani și 151 de cluburi de protecție a mediului ale veteranilor, contribuind la construirea unor peisaje urbane și rurale din ce în ce mai verzi, curate și frumoase. Liderul Asociației Veteranilor din Provincia a ținut un discurs la conferință. Mișcarea „Veteranii se ajută reciproc pentru a reduce sărăcia și a excela în activitățile economice ” continuă să obțină numeroase rezultate pozitive.
Statistici economice și sociale
Provincia are în prezent 365 de întreprinderi mici și mijlocii, 7 cooperative, 6 grupuri cooperatiste, 119 ferme și 442 de ferme familiale deținute de membri veterani. Capitalul încredințat de Banca de Politică Socială a ajuns la peste 1.792 miliarde VND, peste 36.200 de membri împrumutând capital, contribuind la crearea de locuri de muncă stabile pentru peste 27.700 de lucrători. Până în prezent, provincia are încă 75 de gospodării sărace de veterani și 99 de gospodării aproape sărace.
Munca de asistență socială continuă să fie o prioritate pentru toate nivelurile asociației. Asociația a construit 6 noi „Case de Solidaritate pentru Veterani” în valoare de 920 de milioane VND și a reparat 2 case cu un buget de 90 de milioane VND pentru membrii care se confruntă cu dificultăți de locuință. În plus, diferitele niveluri ale asociației au coordonat organizarea a 115 sesiuni pentru a disemina și educa tradițiile revoluționare pentru peste 15.000 de membri și tineri; și au recrutat 442 de membri noi, aducând numărul total de membri veterani ai asociației din provincie la 24.100.
Scena de la conferință. În ultimele șase luni ale anului, Asociația Veteranilor Provinciali a continuat să promoveze mișcarea de emulare „Veterani Exemplari”; să înțeleagă și să implementeze pe deplin rezoluțiile Partidului și ale Asociației; să participe activ la protejarea fundamentului ideologic al Partidului; să coordoneze eficient implementarea „Campaniei de 500 de zile pentru intensificarea căutării, colectării și identificării rămășițelor martirilor”; să promoveze activități de sprijinire a membrilor în dezvoltarea economică și reducerea durabilă a sărăciei; să îmbunătățească eficacitatea transformării digitale în activitățile asociației; să construiască o organizație asociativă puternică și cuprinzătoare și să îndeplinească cu succes sarcinile atribuite.
Legislație și drepturi ale copilului
Dispoziţii generale şi definiţii Art. 1. Prezenta lege reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare.
Art. 2. Persoanele prevăzute la alin. menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.
Art. 3. copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, în situaţii de urgenţă constatate, în condiţiile prezentei legi, de către autorităţile publice române competente.Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare.
Art. 4. reprezentant legal al copilului - părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil. Art. 5. În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care fac parte copilul şi familia sa. Intervenţia statului este complementară; statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituţiile statului şi de autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu.
Art. 6. primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului; Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie.
Art. 7. Drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fără nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau origine socială, de situaţia materială, de gradul şi tipul unei deficienţe, de statutul la naştere sau de statutul dobândit, de dificultăţile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale părinţilor ori ale altor reprezentanţi legali sau de orice altă distincţie.
Art. 8. Drepturi şi libertăţi civile. Art. 9. Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare în vederea restabilirii identităţii copilului. Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare.
Art. 10. În scopul realizării dreptului prevăzut la art. 9 alin. Persoanele desemnate la alin. (2) au obligaţia efectuării demersurilor de stabilire a identităţii părinţilor copiilor părăsiţi în unităţile sanitare, în situaţia în care aceştia au fost identificaţi şi nu au întocmit certificatul de naştere.
Art. 11. Răspunderea pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. Când naşterea a avut loc în afara unităţilor sanitare, medicul de familie având cabinetul înregistrat în raza teritorială unde a avut loc naşterea este obligat ca, la cererea oricărei persoane, în termen de 24 de ore, să constate naşterea copilului, după care să întocmească şi să elibereze certificatul medical constatator al naşterii copilului, chiar dacă mama nu este înscrisă pe lista cabinetului său.
Art. 12. În termen de 5 zile de la sesizarea prevăzută la alin. În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate de poliţie, nu este posibilă identificarea mamei, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului transmite serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială s-a produs naşterea dosarul cuprinzând certificatul medical constatator al naşterii, procesul-verbal prevăzut la alin. În termen de 5 zile de la primirea documentaţiei prevăzute la alin. (5), serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a obţine dispoziţia de stabilire a numelui şi prenumelui copilului, în conformitate cu prevederile Legii nr.
Art. 13. În situaţia copilului părăsit de părinţi în alte unităţi sanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost părăsit acesta, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 12. Art. 14. În situaţia copilului găsit în familie sau într-un loc public, precum şi a celui părăsit de părinţi în alte unităţi sanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit sau părăsit copilul.
Art. 15. Metodologia privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc sau părăsiţi în unităţi sanitare/secţii/compartimente de specialitate obstetrică-ginecologie şi neonatologie/alte unităţi sanitare care oferă servicii medicale pentru copii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cu Ministerul Sănătăţii.
Art. 16. Cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, până la stabilirea unei măsuri de protecţie în condiţiile legii, are obligaţia de a-l întreţine şi, în termen de 48 de ore, de a anunţa autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul.
Art. 17. Criteriile prevăzute la alin. (4) vor fi avute în vedere şi la stabilirea programului de relaţii personale şi cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.
Art. 18. transmiterea de către persoana la care locuieşte copilul a unor informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul; Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Transmiterea informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. Părintele la care copilul locuieşte are obligaţia de a sprijini menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, prevăzute la alin.
Art. 19. Instanţa judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.
Art. 20. Măsurile prevăzute la alin. depunerea paşaportului sau a unui alt act de identitate la o instituţie desemnată de instanţă şi, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relaţii personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorităţii consulare competente.
Art. 21. În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la locuinţa copilului, instanţa de tutelă va stabili locuinţa acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) din Codul civil. La evaluarea interesului copilului instanţa poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute la art. 2 alin., disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă; Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare.
Art. 22. Copilul ai cărui părinţi locuiesc în state diferite are dreptul de a întreţine relaţii personale şi contacte directe cu aceştia, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Art. 23. Deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. Părinţii sau, după caz, altă persoană responsabilă de supravegherea, creşterea şi îngrijirea copilului sunt obligaţi să anunţe la poliţie dispariţia acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariţiei.
Art. 24. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va lua măsurile necesare pentru întoarcerea copilului la părinţi sau la un alt reprezentant legal, imediat după identificarea acestora. Procedura de întoarcere a copiilor în ţară, de identificare a părinţilor sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în ţară a acestora, precum şi serviciile de protecţie specială, publice sau private, competente să asigure protecţia în regim de urgenţă a copiilor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 25. Misiunile diplomatice şi consulare străine au obligaţia de a sesiza Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Inspectoratul General pentru Imigrări despre toate situaţiile în care au cunoştinţă de copii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, care, din orice motive, nu sunt însoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori nu se găsesc sub supravegherea legală a unor persoane. În situaţia copiilor prevăzuţi la alin. În cazul nereturnării copilului, acesta beneficiază de protecţia specială prevăzută în prezenta lege.
Concluzie despre responsabilitatea parentală în contextul familiei moderne
În toate cazurile, procesul de luare a deciziilor privind copilul implică respectarea interesului superior al acestuia și consultarea tuturor părților relevante, iar aceste prevederi juridice subliniază necesitatea unei colaborări între părinți, furnizori de servicii și autorități pentru a susține bunăstarea copiilor.
tags: #precizeaza #sarcinile #pemanete #pe #care #lea
Postări populare:
- Cum să sărbătorim Ziua Limbii Materne în Sighetu Marmației și valoarea diversității lingvistice
- Condițiile recunoașterii hotărârilor străine în România
- Gestionarea dublei circulare a cordonului în timpul nașterii naturale: ce trebuie să știți
- Suplimente fier în primul trimestru de sarcină: ce trebuie să știți
- Usturimea la urinare după cezariană: cauze comune și soluții practice