Sarcină este o experiență de creștere pozitivă pentru majoritatea părinților în devenire. Este timpul să îți pui la punct un sistem de sprijin, să discuți cu alte femei însărcinate, tați sau parteneri, pe cale de a deveni părinți. As. Dana Stan, Prof. Trainer-ii din cadrul acestui curs te vor ajuta să afli ce se întâmplă cu corpul tău, îşi vor scrie foaia de parcurs şi vor fi alături de tine pe perioada celor nouă luni. Îţi vor spune care sunt testele prenatale, îţi vor dezvălui detalii despre naşterea propriu-zisă, dar şi despre îngrijirea bebeluşului. Pentru că rolul tatălui în cuplu este deosebit de important, nu îi uităm pe viitorii tătici! ”Fiecare dintre noi are un rol în viaţă.

Am auzit cazuri și cazuri în spitalele de stat sau maternități, dar la maternitatea Giulesti unde eu am născut de nevoie la camera de gardă după ce m-am plimbat ca să spun așa pe la trei unități diferite - am rămas surprinsă de organizarea unității. Deși aveam o impresie foarte proastă despre spitalele de stat din România, asta pentru că lucrez în domeniul sanitar și știu cât de dificil este să lucrezi cu ce nu ai sau să faci față ierarhiei din domeniu sau a nevoilor fundamentale ale pacienților când ai necesarul care trebuie să îți ajungă până la sfârșitul lunii. DAR, la nașterea lui Mati am avut parte de surprize plăcute! Colegele mele dragi, oameni minunați care s-au purtat excelent cu mine. Știau că sunt asistent medical, dar nu cred că a contat foarte mult acest aspect pentru că de multe ori acest lucru este o bilă neagră decât albă în unele situații. Aici nu a fost cazul! Abia acum îmi dau seama cât de important este pentru un pacient neputincios să îi dai chiar și sticluța cu apă de pe noptieră când el nu este în stare. Deși făceam multe lucruri pentru confortul și binele pacienților cât eram la serviciu fiind trup și suflet pentru profesia aleasă, nu înțelegeam de ce îmi tot mulțumeau pacienții pentru lucruri atât de banale - în gândul meu fiind logice anumite acțiuni pentru a-i ajuta cât pot de mult. Astăzi după ce am trecut de operația de cezariană mi-am dat seama că toate lucrurile pe care le consideram banale sunt aur când nu poți fi independent în anumite activități. Astăzi am înțeles de ce o strângere de mână, o vorbă bună, un ajutor la nevoie, aduce atât de multă lumină în suflet și cu ea binecuvântarea celui ce ajută aproapele său.

Am născut la Maternitatea Giulesti. Și DA, se poate să ai o experiență minunată la un spital de stat. DA! Am așteptat nouă luni de zile minunea și astăzi mă bucur de ea! Nu îmi vine să cred ce repede trece timpul atunci când îl țin în brațe pe bebe, îl alaptez, îl privesc și îl iubesc din ce în ce mai mult! În curând bebe va împlini trei săptămâni de când ne bucură zilele! Totuși vreau să vă povestesc despre experiența din maternitate și cele 3 nopți petrecute acolo. Mulțumesc maternității Giulesti, condițiile au fost foarte bune.

Mama ținând nou-născutul în brațe la maternitate

Ce înseamnă cezariană?

Nașterea prin cezariană este intervenția chirurgicală abdominală prin care se aduce pe lume un copil, iar operația programată este o opțiune pe care numai medicul o poate recomanda, în funcție de istoricul medical, evoluția sarcinii și a travaliului cât și de starea pacientei. Procedura presupune realizarea unei tăieturi pe abdomenul și uterul gravidei. Incizia care se face pe piele poate să fie verticală, de la buric și până la linia părului pubian sau poate să fie orizontală (Pfannenstiel, Joel-Cohen). Cea din urmă se vindecă mai repede, iar pierderile de sânge sunt mai mici, fiind astfel o metodă preferată de majoritatea specialiștilor atunci când ea este posibilă, deoarece alegerea se face în funcţie de starea de sănătate a mamei și a copilului.

Când se face cezariană și în ce situații?

Medicul decide când se face cezariană, de cele mai multe ori motivele fiind complicațiile din timpul nașterii care ar putea pune în pericol atât viața fătului, cât și a mamei. Astfel, operația de cezariană se efectuează atunci când:

  • există intervenții chirurgicale uterine în trecut sau o altă cezariană;
  • se constată probleme cu placenta care provoacă sângerări anormale în timpul nașterii vaginale;
  • există o infecție HIV (în anumite situaţii) sau herpes genital;
  • este prezentă o afecțiune care poate face nașterea vaginală riscantă (diabet / hipertensiune arterială);
  • urmează să se nască gemeni, tripleți sau mai mulți copii.

În afară de motivele care țin de starea mamei, există și motive care țin de făt și ar putea determina cezariană, cum ar fi:

  • travaliul nu progresează;
  • bebelușul este mare;
  • fătul nu este în poziția normală pentru naștere;
  • prolaps de cordon ombilical;
  • copilul nu primește suficient oxigen sau prezintă bătăi neregulate ale inimii;
  • defecte congenitale.

Chiar dacă nașterea se va face natural, medicul îi va prezenta gravidei, preventiv, și opțiunea nașterii prin cezariană, pentru a cunoaște procedura și riscurile.

Diagrama cu pozițiile fătului în uter (prezentatie cefalica, pelviana, transversala)

Cezariană programată vs. cezariană de urgență

Operația de cezariană poate fi efectuată în două situații principale: programată (electivă) sau de urgență. Fiecare tip are indicațiile sale specifice și implică pregătiri și riscuri diferite.

Cezariana programată (electivă)

Cezariana programată este o intervenție planificată în avans, înainte de declanșarea travaliului. Este recomandată în situațiile în care medicul consideră că nașterea naturală ar prezenta riscuri pentru mamă sau copil.

Când se recomandă o cezariană programată?

  • Poziția anormală a fătului (prezentare pelviană, oblică sau transversală)
  • Placenta praevia (placenta acoperă colul uterin, împiedicând nașterea vaginală)
  • Făt macrosom (greutate estimată mare, peste 4.500 g în cazul diabetului gestațional)
  • Istoric de cezariană anterioară, dacă există contraindicații pentru o naștere naturală
  • Sarcină gemelară sau multiplă, în anumite condiții
  • Afecțiuni materne severe (boli cardiovasculare, diabet sever, preeclampsie, infecții active precum herpes genital)
  • Malformații uterine care împiedică nașterea vaginală
  • Herpesul genital activ
  • Obstacole ale canalului de naștere
  • Accidente rutiere sau de alta natură, cu fracturi ale bazinului
  • Boli ale oaselor bazinului (luxația congenitală de șold)
  • Miopia agravată
  • Decizia personală a mamei, în cazul în care aceasta optează pentru cezariană din motive non-medicale (în funcție de legislația și practica medicală locală)

Cum decurge o cezariană programată?

  • Este stabilită o dată exactă a operației (de obicei, în săptămâna 39 de sarcină).
  • Mama efectuează analize preoperatorii (hemoleucogramă, coagulogramă, ecografie etc.).
  • Se administrează rahianestezie (cel mai des folosită) sau, în cazuri speciale, anestezie generală.
  • Intervenția este mai controlată și mai puțin stresantă decât o cezariană de urgență.

Cezariana de urgență

Cezariana de urgență se efectuează în timpul travaliului când apar complicații neașteptate care pun în pericol viața mamei sau a bebelușului.

Când se recomandă o cezariană de urgență?

  • Suferință fetală acută (scăderea ritmului cardiac al fătului, lipsa oxigenării)
  • Dezlipirea prematură a placentei (placenta abruptio), care poate cauza hemoragie severă
  • Eșecul travaliului (dilatație insuficientă a colului uterin, copilul nu coboară în canalul de naștere)
  • Ruptura uterină (mai ales la femeile cu cicatrice uterină de la o cezariană anterioară)
  • Prolapsul de cordon ombilical (când cordonul iese înaintea copilului, reducând oxigenarea acestuia)
  • Hemoragie severă a mamei
  • Hipertensiune severă sau preeclampsie gravă

Cum decurge o cezariană de urgență?

  • Se administrează anestezie rapidă (dacă mama are deja anestezie epidurală din timpul travaliului, se intensifică efectul; altfel, se poate apela la anestezie generală).
  • Operația trebuie efectuată cât mai rapid (uneori în doar câteva minute) pentru a salva mama și copilul.
  • Riscurile de complicații pot fi mai mari decât în cazul unei cezariene programate, deoarece organismul este deja în stresul travaliului.
Infografic comparativ: cezariană programată vs. cezariană de urgență

Factori personali și decizia mamei privind operația de cezariană

În unele situații, o femeie poate alege nașterea prin cezariană din motive personale, chiar dacă nu există indicații medicale stricte. Aceasta este cunoscută sub denumirea de cezariană la cerere. Deși această opțiune nu este promovată în toate sistemele medicale, unele femei preferă această metodă din diverse motive.

Motive personale pentru alegerea cezarienei

  • Frica de durerea travaliului și a nașterii naturale (tocofobia): unele femei au o teamă intensă de nașterea vaginală, fie din experiențe anterioare traumatizante, fie din lipsa de informații sau din auzite. Frica de durere poate fi un factor puternic, chiar dacă există opțiuni de analgezie pentru nașterea naturală (epidurala, metode alternative de gestionare a durerii).
  • Experiențe traumatizante anterioare: dacă o femeie a avut o naștere vaginală dificilă sau un travaliu prelungit cu complicații, poate prefera o naștere prin cezariană pentru a evita o experiență similară. De asemenea, femeile care au trecut prin pierderea unui copil la naștere pot opta pentru cezariană din dorința de control și siguranță.
  • Controlul asupra momentului nașterii: cezariana programată le oferă mamelor posibilitatea de a alege o dată exactă pentru naștere, ceea ce poate fi convenabil din motive logistice (prezența unui partener, aranjamente pentru ceilalți copii etc). De asemenea, unele femei doresc să nască într-o dată cu semnificație specială (de exemplu, o zi de naștere importantă în familie).
  • Protecția planșeului pelvian și a perineului: există teama că o naștere vaginală ar putea cauza rupturi perineale severe sau probleme de incontinență urinară pe termen lung. În unele cazuri, femeile aleg cezariană pentru a reduce riscul de prolaps uterin sau alte complicații asociate nașterii vaginale.
  • Considerente culturale sau sociale: în unele culturi sau comunități, nașterea prin cezariană poate fi percepută ca o metodă mai modernă, sigură sau preferabilă. Femeile influențate de experiențele prietenelor sau rudelor pot opta pentru cezariană din dorința de a evita necunoscutul.
  • Considerente estetice: unele femei cred că o naștere vaginală ar putea afecta elasticitatea vaginală sau tonusul muscular abdominal într-un mod diferit față de cezariană.

Ce spun specialiștii despre cezariană la cerere?

Decizia de a face o cezariană fără indicație medicală trebuie luată împreună cu medicul obstetrician, analizând avantajele și riscurile.

Posibile avantaje:

  • Evitarea durerii din timpul travaliului
  • Mai puțin stres legat de imprevizibilitatea travaliului
  • Protejarea planșeului pelvian în anumite cazuri

Posibile riscuri:

  • Timp mai lung de recuperare față de nașterea vaginală
  • Risc mai mare de infecții și complicații chirurgicale
  • Risc crescut pentru sarcinile viitoare (placenta praevia, ruptură uterină etc.)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu recomandă cezariană la cerere, decât dacă există motive medicale care justifică intervenția.

Pregătirea pentru operația de cezariană

Operația de cezariană este o intervenție chirurgicală majoră care necesită o pregătire temeinică atât din partea echipei medicale, cât și din partea gravidei. Înainte de operație, există mai mulți pași și analize esențiale care trebuie efectuate pentru a asigura siguranța mamei și a copilului.

La câte săptămâni se face operația de cezariană?

Cezariana programată se efectuează, de obicei, în jurul săptămânii 39 de sarcină, pentru a reduce riscurile asociate prematurității. Totuși, dacă există complicații sau urgențe medicale (de exemplu, preeclampsie, suferință fetală), aceasta poate fi efectuată mai devreme, conform indicațiilor medicului.

Analize înainte de cezariană

Înainte de operația de cezariană, medicul va solicita o serie de analize și investigații pentru a evalua starea de sănătate a mamei și a copilului. Acestea includ:

  • Hemoleucogramă completă - pentru a verifica nivelul hemoglobinei și pentru a identifica eventuale infecții sau probleme de coagulare.
  • Grup sanguin și Rh - esențial în caz de nevoie de transfuzie de sânge.
  • Test de coagulare (TP, INR, TTPA) - pentru a evalua riscul de sângerare.
  • Glicemie - pentru a monitoriza nivelul de zahăr din sânge, mai ales la gravidele cu diabet gestațional.
  • Exsudat nazal și vaginal - pentru a detecta posibile infecții.
  • Analize de urină - pentru a depista eventualele infecții urinare sau alte anomalii.
  • Electrocardiogramă (EKG) - pentru gravidele cu probleme cardiovasculare sau antecedente medicale relevante.
  • Ecografie fetală - pentru a evalua poziția copilului, cantitatea de lichid amniotic și starea generală a fătului.

Lista analizelor necesare înainte de intervenția de cezariană poate varia, în funcție de particularitățile fiecărei gravide în parte. Discută cu echipa medicală despre investigațiile care sunt recomandate în cazul tău.

Cum trebuie să se pregătească o femeie pentru operația de cezariană?

Există mai multe aspecte pe care trebuie să le ai în vedere înaintea intervenției:

  • Discuție detaliată cu medicul obstetrician: este important ca gravida să înțeleagă motivele pentru care se recomandă cezariana și ce implică procedura. Medicul va explica riscurile și beneficiile operației.
  • Regimul alimentar înainte de cezariană: în noaptea dinaintea operației, este recomandat să nu consumi alimente solide cu cel puțin 6-8 ore înainte de intervenție. De asemenea, este posibil să fie interzis consumul de lichide în ultimele ore.
  • Evacuarea intestinală: uneori, se recomandă utilizarea unui laxativ sau a unei clisme pentru golirea intestinului înainte de operație.
  • Igiena personală: se recomandă un duș înainte de internare, utilizând un săpun antibacterian pentru a reduce riscul de infecții. Unghiile trebuie să fie curate și scurte, fără ojă, iar gravidele nu trebuie să poarte bijuterii în ziua operației.
  • Medicația preoperatorie: dacă urmezi un tratament medicamentos, discută cu medicul ce medicamente trebuie întrerupte sau continuate înainte de operație. De exemplu, tratamentele anticoagulante trebuie oprite cu câteva zile înainte.
  • Pregătirea emoțională: operația de cezariană poate fi o sursă de anxietate, mai ales pentru femeile aflate la prima experiență. Sprijinul partenerului sau al familiei, precum și discuțiile cu medicul pot ajuta la reducerea temerilor.

În ziua operației vei fi internată în spital cu câteva ore înainte de procedură. Echipa medicală va verifica din nou semnele vitale, starea fătului și rezultatele analizelor. O asistentă medicală îți va monta un cateter urinar și o linie intravenoasă pentru administrarea de fluide și medicamente. Înainte de intervenție, vei discuta cu anestezistul despre tipul de anestezie (spinală, epidurală sau generală).

Pachet pentru spital: bagaj pentru mamă și copil

Desfășurarea operației de cezariană

Operația de cezariană este o intervenție chirurgicală planificată sau realizată de urgență pentru a aduce pe lume copilul, atunci când nașterea vaginală nu este posibilă sau sigură.

Administrarea anesteziei

Tipul de anestezie este stabilit în funcție de situația medicală:

  • Anestezia spinală sau epidurală (cel mai frecvent): amorțește partea inferioară a corpului, permițând mamei să rămână trează și să fie conștientă de nașterea copilului.
  • Anestezia generală: este utilizată doar în cazuri de urgență sau atunci când anestezia locală nu este indicată. În acest caz, mama va fi adormită pe durata operației.

Echipa de anestezie monitorizează constant funcțiile vitale ale mamei, precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen.

Dezinfectarea și izolarea zonei de intervenție

Abdomenul este curățat cu soluții antiseptice pentru a reduce riscul de infecții. Este plasat un câmp steril în jurul zonei de intervenție, iar o barieră vizuală (un paravan) este ridicată, astfel încât gravida să nu vadă procedura.

Incizia abdominală

Medicul face o tăietură în zona inferioară a abdomenului, de obicei deasupra liniei bikinilor. Există două tipuri principale de incizii:

  • Incizia transversală (Pfannenstiel): este cea mai frecventă, deoarece vindecarea este mai rapidă, iar cicatricea este mai estetică.
  • Incizia verticală: este rar utilizată și necesară doar în cazuri de urgență, când accesul rapid la uter este vital.

Incizia uterină și extragerea copilului

După deschiderea abdomenului, medicul va face o tăietură în peretele uterului:

  • Uterul este deschis transversal, aproape de baza sa. Aceasta permite un acces rapid și sigur la copil.
  • Medicii vor ghida copilul prin deschiderea uterului, iar odată ce capul și umerii sunt scoși, restul corpului este extras rapid.
  • Acest proces durează câteva minute, iar imediat ce copilul este scos, cordonul ombilical este tăiat.

Îngrijirea copilului

După extragere, copilul este preluat de neonatolog sau asistentul medical pentru a fi evaluat. Procedurile includ:

  • Curățarea căilor respiratorii și verificarea respirației.
  • Scorul Apgar, care evaluează starea generală a nou-născutului în primele minute după naștere.
  • Înfășarea copilului și, dacă este posibil, plasarea acestuia lângă mamă pentru contact piele pe piele.

Cezariană (Naștere prin cezariană)

Expulzia placentei și suturarea

După nașterea copilului, medicul extrage placenta și verifică uterul pentru a se asigura că nu există resturi placentare sau sângerări excesive. Suturarea uterului: uterul este închis cu un fir resorbabil, strat cu strat. Suturarea peretelui abdominal: toate straturile incizate (mușchi, grăsime, piele) sunt cusute cu grijă pentru a asigura vindecarea corectă.

Monitorizarea postoperatorie imediată

După operație, gravida este mutată într-o zonă de supraveghere postoperatorie, unde este monitorizată timp de câteva ore pentru a preveni și identifica eventualele complicații:

  • Verificarea semnelor vitale (tensiune arterială, puls, respirație).
  • Administrarea calmantelor pentru gestionarea durerii.
  • Verificarea pierderilor de sânge.

Durata operației: O operație de cezariană programată durează, de regulă, între 30 și 45 de minute. În cazul intervențiilor de urgență, aceasta poate fi mai scurtă, iar extragerea copilului are loc în primele 5-10 minute de la începutul procedurii.

Recuperarea după cezariană

Nașterea prin cezariană este o intervenție chirurgicală majoră, iar recuperarea necesită timp și atenție. Procesul de vindecare diferă de la o mamă la alta, dar, în general, respectarea indicațiilor medicale poate preveni complicațiile și grăbi refacerea.

Perioada imediată postoperatorie (primele 24 de ore)

În primele ore după operație, mama este monitorizată în secția de terapie intensivă sau de supraveghere postoperatorie. În această etapă te poți aștepta la:

  • Durere: pacienta va simți disconfort în zona inciziei. Durerea poate fi mai accentuată în timpul mișcărilor bruște, al tusei sau al râsului.
  • Îngrijirea plăgii: incizia este monitorizată pentru semne de infecție, iar pansamentele sunt schimbate conform recomandărilor medicului. Uneori, sunt utilizate bandaje speciale pentru susținerea zonei abdominale.
  • Alăptarea: poziționarea corectă este esențială pentru a evita presiunea asupra abdomenului. O pernă specială pentru alăptat poate fi de ajutor.

Primele săptămâni de recuperare (2-6 săptămâni)

Această perioadă este crucială pentru vindecarea completă. Este important să fie urmate cu strictețe sfaturile medicului:

  • Activitate fizică: mișcarea ușoară este benefică, dar trebuie evitat efortul intens. Plimbările zilnice ajută la îmbunătățirea circulației și la prevenirea constipației.
  • Ridicarea greutăților: în primele 6 săptămâni, este recomandat să nu se ridice mai mult decât greutatea copilului (aproximativ 3-5 kg).
  • Durata durerii: durerea se reduce treptat și, în mod normal, dispare complet după 2-3 săptămâni. Totuși, unele femei pot simți sensibilitate la nivelul inciziei timp de câteva luni.
  • Controlul medical: după aproximativ 6 săptămâni, este necesar un consult medical pentru a verifica vindecarea inciziei și sănătatea generală a mamei.

Restricții după cezariană

Pentru o recuperare optimă, este esențial să respecți anumite restricții:

  • Ridicarea greutăților: nu ridica greutăți mai mari de 3-5 kg în primele 6 săptămâni. Ridicarea excesivă poate provoca dureri abdominale, întinderea mușchilor sau deschiderea inciziei.
  • Efort fizic intens: evită sporturile solicitante, exercițiile abdominale sau alergarea până când medicul îți permite. Activitatea fizică intensă poate încetini vindecarea.
  • Conducerea mașinii: în general, nu este recomandat să conduci timp de 2-4 săptămâni, deoarece mișcările bruște pot cauza durere sau pot afecta reflexele.
Infografic: sfaturi pentru recuperarea după cezariană

Posibile complicații și simptome de urmărit după cezariană

Este important să contactezi medicul dacă apar anumite simptome care pot indica o complicație postoperatorie:

  • Dureri severe la nivelul inciziei sau în abdomen
  • Febră (peste 38°C)
  • Roșeață, umflătură, căldură sau secreții purulente la nivelul plăgii operatorii
  • Sângerări vaginale abundente sau cu miros neplăcut
  • Dificultăți respiratorii sau dureri în piept
  • Durere, umflătură sau roșeață la nivelul picioarelor (semne posibile de tromboză venoasă profundă)
  • Dificultăți la urinare sau dureri la urinare
  • Schimbări bruște ale stării de spirit, pierderea poftei de mâncare, oboseală copleșitoare sau lipsa bucuriei de a trăi (semne posibile de depresie postnatală)

Indiferent dacă se întâmplă ceva îngrijorător sau nu, contactează medicul după 6 săptămâni de la naștere pentru o evaluare complexă. În timpul consultației, medicul va verifica starea ta de sănătate, va discuta cu tine despre contracepție și planurile referitoare la posibilele sarcini ulterioare.

Cezariana versus nașterea naturală: avantaje și dezavantaje

Statisticile arată că una din trei femei recurge la operația de cezariană pentru naștere, însă varianta cea mai agreată de specialiști este nașterea naturală sau vaginală. Conform studiilor și a practicii, nașterea naturală este mai sigură atât pentru copil, cât și pentru mamă, deoarece nu sunt expuși la medicamente în timpul procesului. Cu toate acestea, sunt unele situații medicale în care nașterea prin cezariană reprezintă cea mai bună opțiune, cum ar fi poziția anormală a fătului sau probleme de sănătate ale acestuia sau ale mamei. Desigur, recuperarea după nașterea prin cezariană este mai anevoioasă decât cea după nașterea naturală, care este mult mai rapidă și mai ușoară.

Întrebări frecvente despre cezariană

1. De câte ori pot face cezariană?

Riscurile pentru sănătate cresc odată cu fiecare cezariană, însă unele femei pot avea șase sau mai multe fără complicații.

2. Cezariana este dureroasă?

Ca și în cazul oricărei operații, există un anumit grad de durere și disconfort după o cezariană. Femeile care au făcut cezariană, de obicei, stau în spital aproximativ 3 sau 4 zile.

Clădirea în care se află Spitalul Giulesti datează din anul 1921, arhitectura şi spiritul interbelic se regăsesc în prezent la exterior, interiorul şi dotările spitalului fiind într-o permanentă modernizare. A avut iniţial ca destinaţie o şcoală de ucenici, ulterior din anul 1949 până în anul 1951 devine şcoală de moaşe. Impozanta clădire de pe Calea Giuleşti avea să devină Spitalul Nr. 15, ulterior a devenit "Spitalul unificat de Obstetrică Ginecologie Giuleşti", 5 ani mai târziu capătă denumirea de "Spitalul de Femei Giuleşti". Doctorul Panait Sîrbu ajunge la spitalul Giuleşti ca medic primar obstetrică-ginecologie, devine ulterior vicepreşedinte FIGO (Federaţia Internaţională de Obstetrică-Ginecologie) şi rămâne la conducerea maternităţii pentru 26 ani. Este fondatorul unei şcoli cu tradiţie în Obstetrică-Ginecologie, aduce o deosebită contribuţie în redactarea şi promovarea unor tehnici chirurgicale inovatoare studiate până în prezent de generaţiile de medici rezidenţi şi tineri specialişti. Încă din această perioadă apar preocupări legate de diagnosticul şi tratarea infertilităţii cuplului. Conducerea spitalului este preluată de Dr. Bogdan Marinescu (în prezent Acad. Prof. Dr. Bogdan Marinescu), fiind cel care a pus bazele primului centru de Fertilizare în Vitro din Bucureşti și fondatorul Departamentului de Reproducere Umană Asistată din spital. Maternitatea "Prof. Dr Panait Sîrbu" este una dintre primele clinici de ginecologie din ţară unde s-a operat pe cale laparoscopică. Medicii noştri dispun deja de o vastă experienţă în domeniu, fiind printre pionierii acestei tehnici în România. Are loc înfiinţarea centrului de telemedicină ce oferă consultaţii live şi asistenţă video la operaţii în colaborare cu spitalul MZ Kreis Aachen, Germania, în domeniul Uroginecologiei. Se înființează departamentul de Uroginecologie. Clinică de top care abordează toată patologia obstetricală și ginecologică la cele mai înalte standarde.

Istoricul Spitalului Giulesti - clădire veche și modernizări

tags: #pregatirea #inaintea #de #cezariana #giulesti