Creierul băieților născuți prematur este afectat diferit, mult mai sever, decât cel al fetelor născute în aceleași condiții. Aceste rezultate sunt detaliate într-un nou studiu, publicat în „Springer Nature-branded journal Pediatric Research”, iar autorii sunt Amanda Benavides și Peg Nopoulos, de la Universitatea din Iowa, Statele Unite ale Americii. Cercetătorii au făcut scanări RMN celor 33 de bebeluși care au participat la studiu, toți având vârsta de aproximativ un an.
„Perioada de timp de la naștere până la vârsta de un an este cea mai importantă pentru dezvoltarea creierului. Scanările efectuate de specialiști au demonstrat că, chiar și la această vârstă fragedă, există diferențe majore de gen în structura creierului, chiar independente de efectele prematurității.” Creierul cerebral este împărțit în materie cenușie cerebrală, care include regiuni ale creierului care influențează controlul muscular, simțurile, memoria, vorbirea și emoțiile, și materia albă cerebrală, care ajută la conectarea diferitelor părți ale materiei cenușii între ele.
„În timp ce creierul băieților a fost, de cele mai multe ori, mai mare din punct de vedere al volumului, fetele au avut un volum mai mare de materie cenușie, iar băieții au avut un volum mai mare de materie albă.” În ceea ce privește prematuritatea, cercetătorii au descoperit că, cu cât se naște mai devreme un copil, cu atât mai mic este volumul creierului. Totuși, diferențele nu au fost legate numai de gen, ci și de cât de devreme s-a născut copilul. Cu cât se naște mai devreme un băiat, cu atât mai mic este volumul cortical (materia cenușie).
„Având în vedere rezultatele studiului, ne așteptăm ca efectele prematurității asupra dezvoltării creierului să fie mai severe la băieți. Este ceva obișnuit pentru copiii născuți prematur să aibă un start întârziat în viață și să atingă mai târziu reperele critice în dezvoltare comparativ cu cei de vârstă cronologică similară născuți la termen.”
Etapele dezvoltării limbajului la copii prematuri
Dezvoltarea limbajului la copiii prematuri poate suferi întârzieri, în special atunci când au existat perioade lungi de spitalizare, întrucât copilul nu a avut energia necesară și oportunități suficiente de interacțiune cu adulții și cu ceilalți copii.!
Este posibil să apară întârzieri în dezvoltarea limbajului în perioada 0-2 ani, însă cele mai importante repere rămân în primii ani de viață. Primele cuvinte apar, de obicei, în jurul vârstei de 12 luni, iar între 12 și 24 de luni vocabularul poate crește la zeci de cuvinte, cu progrese în formarea de propoziții simple în jurul vârstei de 2 ani.
Între 3 și 4 ani, limbajul copiilor prematuri poate suferi transformări semnificative: vocabularul se extinde, copiii pot formula propoziții mai complexe și încep să își structureze poveștile, folosind temporalitatea și exprimarea unor idei mai nuanțate. Totodată, jocurile de rol și interacțiunile sociale din grădiniță contribuie la dezvoltarea limbajului ca instrument de învățare și comunicare.
În perioada preșcolară (4-6 ani), dezvoltarea limbajului devine accelerată, iar competențele lingvistice ating un nivel avansat, facilitând comunicarea eficientă, exprimarea clară a ideilor și utilizarea limbajului pentru negociere, argumentare și descriere. Până la 4-5 ani, vocabularul poate include până la 2000 de cuvinte, iar copiii devin capabili să construiască propoziții lungi și complexe, folosind corect regulile gramaticale de bază.
Intervenții și monitorizare în primii trei ani
Evaluările periodice ale dezvoltării psihomotorii în primii 3 ani de viață, în special pentru copiii prematuri, sunt utile pentru depistarea eventualelor probleme și intervenția în timp util. După 3 ani, odată cu dezvoltarea abilităților de comunicare, este posibilă evaluarea neuropsihologică pentru identificarea eventualelor funcții cognitive specifice insuficient dezvoltate, cu influență asupra învățării și performanței școlare mai târziu.
Este esențial ca părinții să monitorizeze semnele de întârziere în limbaj: lipsa de sunete până la 9 luni, lipsa cuvintelor simple până la 18 luni, dificultățile în a înțelege sau a urma instrucțiuni, dificultăți în pronunție și în articulare, sau lipsa progreselor dintr-o lună în alta. Intervenția timpurie este crucială în tulburările de dezvoltare a limbajului, iar evaluarea de către un logoped sau psiholog poate determina cel mai potrivit plan de intervenție.
Dezvoltarea vocabularului și a abilităților de comunicare în perioada preșcolară poate fi stimulată prin diverse metode: conversații zilnice cu întrebări deschise, cititul poveștilor, jocuri cu jucării pentru stimularea limbajului, folosirea cântecelor și poeziilor, și alegerea jucăriilor de calitate, cum ar fi jucăriile din lemn, care oferă o experiență senzorială plăcută și durabilă.
Intervenția în primii ani poate include explicații despre dezvoltarea limbajului, identificarea etapelor și repere, precum și încurajarea copilului să folosească cuvinte pentru a descrie lumea înconjurătoare. Este important să se acorde atenție indicilor de progres în vorbire, să se stimuleze creativitatea și să se faciliteze interacțiunea socială prin joacă, povestiri și activități în grup.
Stimularea limbajului la copii prematuri: idei practice
- Conversații zilnice și întrebări deschise pentru a extinde vocabularul și a încuraja exprimarea ideilor.
- Citirea poveștilor și discutarea lor pentru a dezvolta înțelegerea textului, vocabularul și abilitățile narative.
- Jucării de calitate, în special cele din lemn, pentru activități de rol și descrierea acțiunilor.
- Utilizarea cântecelor și poeziilor pentru a facilita memorarea cuvintelor noi și a structurii limbajului.
- Observarea atentă a semnelor de întârziere în limbaj și intervenția precoce prin logopedie și terapie de comunicare.
Evaluări recomandate pentru copii prematuri
La vârsta de până la 2-3 ani, obiectivul principal este achiziția limbajului, iar la aproximativ 3 ani copilul ar trebui să știe între 2000 și 4000 de cuvinte. Începând cu 3 ani, accentul se poate pune pe utilizarea vocabularului pentru descrierea obiectelor, construirii propozițiilor mai lungi și îndeplinirea sarcinilor cu mai multe cerințe. În plus, este important ca copilul să înțeleagă cum se folosesc literele în alfabet, să poată reproduce desene simple și să respecte indicii vizuale în activități cum ar fi cititul și scrisul în viitor.
Este esențial ca părinții să acorde atenție capacității de atenție, autocontrol, și să observe eventualele dificultăți în procesare vizuală sau coordonare ochi-mână, care pot afecta învățarea și cititul. Învățarea este o combinație complexă de procesare auditivă, vocabular, gramatică, atenție și funcții executive, iar o intervenție timpurie poate facilita integrarea cu succes în activități educaționale viitoare.
tags: #prematur #care #nu #vorbeste #la #2
Postări populare:
- Ce trebuie să știi despre fistulele regiunii ombilicale
- Procesul de traducere a prozei din engleză în română: aspecte și bune practici
- Riscurile asociate cu consumul de lapte de cocos în perioada alăptării
- avantajele utilizării scutecelor MoliCare Mobile XL pentru incontinență
- Învățăturile biblice despre avort