Recenta OUG nr. 10/2023 a adus modificări în ceea ce privește asigurarea pentru concedii și indemnizații de maternitate și în privința cuantumului maxim al indemnizației doar în cazul celor care se asigură prin încheierea unui contract cu casa de sănătate.
Cei care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege (inclusiv cei ce realizează astfel de venituri în România, dar de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale), precum și beneficiarii indemnizației de șomaj nu trebuie să facă demersuri pentru a beneficia de asigurare pentru concediile de maternitate, conform OUG nr.
Cu excepția beneficiarilor de șomaj, care sunt asigurați fără plata unei contribuții, angajații și ceilalți asigurați din paragraful de mai sus ajungă să plătească oricum, alături de toate celelalte taxe salariale, inclusiv o contribuție care se duce în contul asigurării pentru concedii și indemnizații medicale.
În cazul salariaților, nu au fost modificate aspecte privind concediul și indemnizația de maternitate.
Bine de știut e că inclusiv cele care nu mai sunt angajate la momentul când ar putea să intre în concediul de sarcină au aceleași drepturi, atâta vreme cât pot dovedi că nu au pierdut calitatea de asigurat din vina lor - de pildă, nu și-au dat demisia, nu au fost concediate din motive imputabile lor (disciplinare, de exemplu) și nu au semnat un acord de încetare a contractului.
Cel mai bun exemplu este cel al concedierilor pentru desființarea postului - angajata care și-a pierdut astfel locul de muncă și nu și-a mai găsit un altul, tot va avea dreptul la concediul și indemnizația de maternitate, potrivit OUG nr.
În fine, bine de știut că stagiul minim de asigurare (de cotizare, adică) este de șase luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
Cât despre indemnizația de maternitate, aceasta reprezintă 85% dintr-o bază de calcul ce se determină astfel: media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar.
Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni in ultimii doi ani anterior datei naşterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului.
Legea tratează distinct cazurile în care se nasc doi sau mai mulți copii.
De asemenea, pentru părinții care intră succesiv în concediu pentru mai mulți copii, legislația oferă protecție suplimentară.
Așadar, atunci când se naște un al doilea copil, iar părintele se află deja sau a fost recent în concediu de creștere, indemnizația poate rămâne cel puțin la nivelul celei anterioare, dacă sunt respectate termenele prevăzute de lege.
Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional.
Când pot intra mamele în prenatal? În general, ele pot începe concediul prenatal în jurul săptămânii 28 de sarcină, însă medicul poate recomanda intrarea mai devreme sau mai târziu în funcție de evoluția sarcinii.
Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap.
În schimb, concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal.
Acest beneficiu poate fi aprobat doar la recomandarea medicului.
Indemnizația de creștere copil este un beneficiu social, fiind acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat.
Legea stabilește un plafon minim și unul maxim: indemnizația nu poate fi mai mică decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 la Indicatorul Social de Referință (ISR) și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună.
În media lunară folosită pentru calcul intră doar veniturile supuse impozitului pe venit: salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor, conform Codului Fiscal.
Indemnizația se suspendă doar dacă părintele obține venituri care depășesc limita prevăzută de lege.
Mai mult, persoanele care se întorc mai repede la serviciu nu pot fi concediate de angajator, pe toată perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție.
În 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei.
În acest context, un exemplu de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului, pentru un părinte care a realizat venituri la nivelul salariului minim, ar fi: 4.050 × 0,85 = 3.443 lei pe lună.
Începând cu 2025-2026, în majoritatea județelor există posibilitatea depunerii dosarului și online, prin platformele digitale ale DGASPC sau prin sistemele puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
În mod normal, unei persoane care primește indemnizație de creștere a copilului și obține venituri suplimentare în perioada respectivă i se poate suspenda dreptul la acest beneficiu.
Totodată, dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea CCC mai este mică decât cea obținută în primul, solicitantul are dreptul de a primi aceeași sumă precum în concediul anterior.
Ai beneficii unice, adăugate unei asigurări de viață: servicii de asistență (ex: vizita unui pediatru acasă, transport medical de urgență, servicii de îngrijirea copilului, livrarea medicamentelor, call center dedicat unde poți solicita informații despre evenimente pentru copii, grădinițe, școli, etc) și teste practice psihologice (ex. Indemnizația este 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, cu respectarea plafonului minim și maxim în vigoare.
Intră în calcul salariile, veniturile independente, drepturile de autor și orice venit supus impozitului pe venit.
Suma minimă este 2,5 × ISR.
Poți primi indemnizația doar dacă ai 12 luni de venituri sau perioade asimilate.
La DGASPC din localitatea de domiciliu. Ai nevoie de cererea tip, acte de identitate, certificatul de naștere al copilului, adeverințe privind veniturile și documente care confirmă perioada de maternitate.
De regulă, în maximum 20 de zile lucrătoare.
Da, dar numai dacă veniturile suplimentare nu depășesc plafonul anual permis.
Îți este suspendată indemnizația, dar poți primi stimulent de inserție.
În 2026, valoarea acestui stimulent este de 650 lei lunar.
Da. Este perioada de concediu medical acordată înainte de naștere.
Din cele 126 de zile de concediu de maternitate, cel puțin 42 trebuie luate după naștere (postnatal).
Există programe de sprijin pentru gravide fără venituri, gestionate de autoritățile sociale.
Concediul şi indemnizaţia de maternitate Art. 39. Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naștere.
De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat.
Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenţie.
Indemnizatia de crestere a copilului, majorata
- Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu pentru îngrijirea copilului anterior datei de 1 aprilie 2001, conform prevederilor Decretului-Lege nr.31/1990, constituie vechime în muncă, respectiv stagiu de cotizare contributiv.
- Perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizația de asigurări sociale (concediu pentru creșterea copilului) în intervalul 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 reprezintă stagiu de cotizare asimilat și nu se are în vedere la determinarea stagiului minim de cotizare contributiv.
- Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu pentru creștere a copilului ulterior datei de 01.01.2006 (pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale) reprezintă stagiu de cotizare asimilat care se are în vedere la calculul stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării drepturilor de pensie.
- Exemplu ilustrativ: calculul stagiului total de cotizare pentru pensie în funcție de perioadele de concediu pentru creșterea copilului și indemnizația de asigurări sociale.
tags: #prenatal #nu #indeplinesc #lunile #de #munca