Drd. Materia achizițiilor publice prezintă numeroase provocări pentru toate părțile implicate, fie că este vorba de personalul autorităților contractante, de operatori economici implicați în astfel de proceduri sau de juriști ce oferă consultanță în domeniu.
Practica a demonstrat că, nu de puține ori, participanții la procedura de achiziție publică se îndepărtează de la scopul și rațiunea reglementării, din dorința de a eficientiza și urgenta desfășurarea procedurii.
Prin urmare, se prioritizează scopul imediat al procedurii de achiziție, acela de încheiere cât mai rapidă a contractului, neglijându-se, astfel, respectarea principiilor ce guvernează materia achizițiilor publice, cum ar fi transparența, nediscriminarea, egalitatea, proporționalitatea.
Din această cauză, apar numeroase situații de practică defectuoasă, ce contravin regulilor instituite prin Directiva 2014/24/UE și Legea nr. 98/2016, respectiv Legea nr.
Terminologia folosită de Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016 distinge între trei tipuri de criterii ce pot fi stabilite de către autoritatea contractantă prin documentația de atribuire.
Este important de făcut distincția între criterii de calificare, criterii de selecție și criterii de atribuire, deoarece în mod frecvent în practică se produc confuzii între cele trei categorii de criterii.
Conform art. 29 alin. (1) din HG nr. Rezultă că aceste criterii de calificare sunt principala modalitate prin care autoritatea contractantă definește cadrul procedurii de achiziție și oferă informațiile de ordin tehnic, financiar și organizatoric necesare pentru ca operatorii economici interesați să își poată formula oferta.
Art. 29 alin. (1) din HG nr. Prin urmare, criteriile de selecție vin în completarea criteriilor de calificare.
Prima categorie, ce cuprinde motive de excludere a candidatului/ofertantului, este reglementată de articolele 164-171 din Legea nr. 98/2016, însă nu vor fi tratate pe larg în cele ce urmează.
Cea de a doua categorie, criterii privind capacitatea, având sediul materiei în art. Conform art. 172 alin. Acestea sunt cele trei tipuri de categorii de criterii privind capacitatea, pe care autoritatea are dreptul să le utilizeze în procesul de selecție.
Așadar, criteriile privind capacitatea pot apărea atât drept criterii de calificare, cât și drept criterii de selecție.
Enumerarea redată mai sus este strict limitativă, așa cum prevede și aln. (2) al art. 172 din Lege.
Prin urmare, nu se pot stabili criterii privind capacitatea în afara categoriilor enumerate mai sus.
Criteriile de atribuire intervin în procesul de evaluare a ofertelor, deci după finalizarea procesului de selecție.
Astfel, dintre ofertele selectate, autoritatea contractantă evaluează oferta cea mai bună, în funcție de criteriile de atribuire.
Conform art. 187 din Legea nr. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispoziţiile alin.
Din această succesiune de texte legale rezultă că evaluarea ofertelor are ca scop stabilirea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
Pentru a stabili care este aceasta, se recurge la criteriile de atribuire enumerate la art. 187 alin. (3).
Este important de precizat că folosirea unor criterii de calificare sau selecție nu este obligatorie pentru autoritatea contractantă.
Astfel de cerințe vor fi utilizate doar în măsura în care au relevanță pentru procedura de atribuire.
Delimitarea dintre criterii de calificare și criterii de selecție poate pune de foarte multe ori probleme în practică.
Pentru a înțelege această distincție, este utilă lecturarea art. 29 alin. (3) din HG nr.
Din coroborarea textului citat mai sus cu art. 30 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016, rezultă că intenția legiuitorului este de a stabili că procesul de calificare poate apărea în cadrul oricărei proceduri de atribuire, în timp ce procesul de selecție are loc doar atunci când este necesară limitarea numărului de candidați calificați.
Această cheie de citire a textelor este susținută și de teza finală a art. 30 alin. (2) din HG nr.
Tocmai pentru că aceste criterii de calificare pot apărea în orice procedură de atribuire, criteriile de selecție trebuie să se raporteze la cele de calificare.
Confuzia rezultă și din tehnica de reglementare.
Atât prin Legea nr. 98/2016, cât și prin HG nr. 395/2016, care reglemenează criteriile de calificare împreună cu cele de selecție.
Pentru a evita confuzia și a înțelege principala distincție dintre criterii de calificare și criterii de selecție, trebuie înțeles scopul celor două categorii de criterii, scop ce este stabilit în mod expres de legiuitor, prin art. 29 alin. (1) respectiv alin. (2) din HG nr.
O altă observație utilă pentru a înțelege delimitarea dintre criterii de calificare și criterii de selecție rezultă din analiza art. 30 alin. (3) din HG nr. 395/2016, care stabilește că doar în cazul criteriilor de calificare poate fi avută în vedere capacitatea de exercitare a activității profesionale.
Acest lucru este firesc, deoarece în procesul de calificare este necesar ca autoritatea să verifice dacă operatorul economic deține toate documentele relevante care să îi permită exercitarea activității profesionale sau anumite atestate, autorizații speciale etc., pentru a putea aprecia prima față dacă acel operator economic este capabil să execute contractul prefigurat.
Odată stabilite aceste delimitări conceptuale, ar părea firesc ca distincția dintre criterii de calificare, criterii de selecție și criterii de atribuire să fie ușor de observat.
Conform art. 8 alin.
Relevante pentru scopul acestui articol sunt primele două etape, deoarece în cadrul acestora intervin categoriile de criterii pe care le avem în discuție.
În continuare, vom analiza corelarea cerințelor impuse de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire și documentele pe care le depun ofertanții în cadrul procedurii.
Nu orice procedură de atribuire cuprinde în mod obligatoriu și un proces de selecție, motiv pentru care, pentru a atinge subiectul criteriilor de selecție, este nevoie să luăm drept exemplu un tip de procedură ce se desfășoară în mai multe etape.
Dintre multitudinea de activități realizate de o autoritate contractantă în această etapă, cele cu relevanță pentru lucrarea de față sunt: stabilirea criteriului de atribuire și stabilirea criteriilor de calificare și selecție.
După stabilirea acestor criterii, etapa de planificare se finalizează prin elaborarea documentației de atribuire, care, conform art. 20 alin. (1) din HG nr.
Conform art. 10 din HG nr. Această etapă cuprinde și procesele de calificare și selecție.
În procedura de licitație restrânsă, operatorii economici interesați vor depune solicitare de participare, care va cuprinde inclusiv DUAE.
Conform art. 193 alin. (1) din Legea nr. a) nu se află în niciuna din situaţiile de excludere menţionate la art.
Rezultă din aceste dispoziții că DUAE are rolul de a dovedi în mod preliminar că operatorul economic îndeplinește criteriile de calificare referitoare la motivele de excludere (lit. a), criteriile de calificare privind capacitatea (lit. b) și criteriile de selecție (lit. c).
Mecanismul declarației pe proprie răspundere a operatorului economic „ar trebui să contribuie, de asemenea, la o mai mare simplificare, atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile contractante și entitățile contractante, prin înlocuirea diferitelor declarații naționale pe propria răspundere, divergente, cu un singur formular standard stabilit la nivel european.
Desigur că, acolo unde există dubii în legătură cu îndeplinirea vreunui criteriu, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita documentele justificative care fac dovada informațiilor cuprinse în DUAE, așa cum stabilește art. 196 din Legea nr.
Procesul de selecție se finalizează prin întocmirea unui raport intermediar, care se aprobă de conducătorul autorității contractante.
Sumarizând cele de mai sus, putem deduce că în prima parte a etapei de organizare a procedurii autoritatea contractantă verifică dacă sunt incidente motivele de excludere, urmând ca cei care nu se află în situații de excludere să fie verificați prin intermediul criteriilor de calificare.
În a doua parte, candidații selectați depun ofertele, urmând ca autoritatea contractantă să procedeze la evaluarea propunerilor tehnice.
Jurisprudența sub incidența vechii reglementări în materie de achiziții publice s-a pronunțat în acest sens.
Astfel, într-o hotărâre din 2013, Curtea de Appel București a analizat proporționalitatea criteriilor de calificare și selecție impuse de autoritatea contractantă în procedura de atribuire a unui contract ce avea ca obiect servicii de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală pentru 5 localităţi din judeţul Dâmboviţa.
Efectul restrictiv al criteriilor impuse de autoritate a avut impact direct asupra procedurii de atribuire, deoarece, din cele trei oferte depuse, două au fost respinse ca inacceptabile, pe motiv că „personalul de specialitate şi experţii care vor avea roluri esențiale în îndeplinirea contractului nu întrunesc cerințele minime de calificare solicitate prin documentația de atribuire\".
Prin urmare, se poate observa că practica defectuoasă a autorității de a impune anumite cerințe minime de calificare ce nu sunt adaptate la specificul contractului, afectează concurența, limitează opțiunile viabile ale autorității și în același timp favorizează unii candidați care beneficiază pe această cale de șansa de a rămâne singuri în cursa pentru câștigarea contractului.
Pentru a evita astfel de situații, este recomandabil ca autoritatea să trateze cu foarte mare diligență faza stabilirii criteriilor de calificare și selecție și să aibă în vedere impunerea unor cerințe care să nu restrângă excesiv cadrul procedurii de atribuire.
Specificitatea este binevenită, atât timp cât este motivată de garantarea desfășurării contractului prefigurat în condiții cât mai eficiente și la cele mai bune standarde de calitate.
Experiența similară este de foarte multe ori utilizată de autoritățile contractante drept criteriu de calificare sau selecție, deoarece le oferă posibilitatea de a aprecia dacă operatorii economici au mai îndeplinit în trecut (cu succes) sarcini asemănătoare cu cele pe care le presupune contractul în cauză.
Spre exemplu, o speță din jurisprudența Curții de Apel Bacău prezintă un caz în care autoritatea contractantă a atribuit contractul unui ofertant care prezenta în justificarea cerinței experienței similare contracte ce cuprindeau lucrări din coduri CAEN diferite decât cele cerute prin fișa de date a achiziției, pentru probarea experienței similare.
Cu toate acestea, este important de observat că experiența similară presupune ca activitățile pe care ofertantul le prezintă pentru a verifica această condiție să aibă o legătură reală cu activitățile din contractul prefigurat.
Astfel, instanța a reținut: „În acest sens, între codul CAEN (clasificare CPV) nr.
Considerăm foarte corectă viziunea instanței asupra felului în care autoritatea contractantă ar trebui să se raporteze la criteriile de calificare, selecție și atribuire.
Spre exemplu, este de dorit ca autoritățile contractante să nu aplice în mod mecanic criteriul prețului cel mai scăzut atunci când fac evaluarea ofertelor.
Prețul cel mai scăzut nu este dezideratul suprem într-o procedură de achiziție publică.
Sigur, resursele financiare de care dispun autoritățile contractante sunt de cele mai multe ori strict limitate și bugetate, dar acest aspect nu trebuie să conducă la alegerea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economicStrict pe baza criteriului de preț.
Avantajul economic se concretizează, în primul rând, în finalizarea cu succes a contractului.
În susținerea opiniei prezentate mai sus, conform căreia experiența similară nu trebuie interpretată drept experiență identică, s-a pronunțat și Curtea de Appel Pitești.
În speță era vorba despre atribuirea unui contract de servicii de asistență tehnică (CPV 71345200-0) pentru supervizarea unor lucrări de construcție.
„Procedura de achiziţii publice în derulare priveşte atribuirea contractului de servicii de asistenţă tehnică CPV 71345200-0 având ca obiect Achiziţii Servicii de Asistenţă Tehnică pentru Supervizarea Lucrărilor proiectului „Crearea infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism din arealul climatic Ghițu-Movilișu, comuna Arefu, Județul Argeș.
Criteriile de calificare sau selecție trebuie prevăzute în documentația de atribuire de așa manieră încât să permită ofertanților să aibă o viziune foarte clară asupra nivelului de dificultate a proiectului și a capacităților tehinice, profesionale, financiarepe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea participa la procedură.
Jurisprudența CNSC oferă un exemplu în acest sens.
În speță, obiectul procedurii îl reprezenta un contract de lucrări de modernizare a unei centrale termice.
Contestatorul a reclamat faptul că autoritatea contractantă a abuzat de dreptul ei de a solicita clarificări ofertanților, prin solicitarea de la contestator a unor documente de ordin tehnic ce nu erau cuprinse în documentația de atribuire.
„Referitor la lipsa imputată contestatorului constând în ”ofertele echipamentelor pentru automatizare în care să se specifice tipul și modelul fiecărui echipament în parte (specificații și fișe tehnice)”, Consiliul reține că contestatoarea s-a conformat solicitării entității contractante de a transmite lista cu echipamente pentru instalația de automatizare și electrice conținând specificații și fișe tehnice, inclusiv prin răspunsul nr.13241/18.02.2019.
În ceea ce privește faptul că contestatatoarea nu a precizat „tipul și modelul” fiecărui echipament în parte, se reține că entitatea contractantă nu a stabilit o asemenea cerință prin documentația de atribuire, situație în care nu poate imputa nici contestatorului neîndeplinirea ei.
Solicitările de clarificări, după cum rezultă din conținutul art. 140 alin. 1 din HG nr.
În mod corect, Consiliul a considerat că nu este în conformitate cu normele legale și principiile în materie de achiziții publice ca autoritatea contractantă să disimuleze o modificare a criteriilor de calificare prin utilizarea solicitărilor de clarificări.
What Is Public Procurement
O cauză de referință în jurisprudența CJUE ce tratează această problemă este Cauza C-532/06 (Lianakis).
În mod justificat, Curtea a reținut că natura criteriilor utilizate de către autoritatea contractantă este aceea a unor criterii de selecție, deoarece „au în vedere în principal experiența, calificările și mijloacele de natură să garanteze o bună executare a contractului în discuție.
Mai mult decât atât, Curtea a subliniat care este finalitatea criteriilor de atribuire, și anume, aceea de a identifica oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
De ex... a fost atribuită către S.C.
a fost atribuită catre S.C. a fost atribuită Elcate S.R.L.
a fost atribuită catre S.C. a fost atribuită catre S.C.
ANUNT DE ATRIBUIRE - Achizitia de servicii de mentenanță sistem de detective si alarmare in caz de incendiu pentru Casa Locala de Pensii Fagaras, cod CPV 50413200-5 - a fost atribuită S.C.
ANUNT DE ATRIBUIRE - Achizitia de servicii de mentenanta sistem de alarmare, securitate (DVR, camere de supraveghere) pentru Casa Locala de Pensii Fagaras, cod CPV 50610000-4 - a fost atribuita S.C.
Motivul care a stat la baza deciziei: la data întocmirii caietului de sarcini nu era cunoscut faptul ca valabilitatea domeniului casadepensiibv.ro, urmează să expire.
ANUNT DE ATRIBUIRE - Achizitia directa de SERVICII DE PAZA, TRANSPORT VALORI SI SERVICII DE MONITORIZARE A SISTEMULUI DE ALARMA DE LA CASIERIE, Cod CPV 79713000-5, a fost atribuita S.L.F.
ANUNT DE INTENTIE - Casa Judeteana de Pensii Brasov, cu sediul in Brasov, Str.13 Decembrie, nr.43A, intentioneaza sa achizitioneze “2 buc.
ANUNT DE INTENTIE - Casa Judeteana de Pensii Brasov, cu sediul in Str.13 Decembrie nr. ANUNT DE ATRIBUIRE - Achizitia directa de SERVICIILOR DE TRADUCERE AUTORIZATA, Cod CPV 79530000-8, a fost atribuita I.I. PETER S.
Anunțuri multiple referitoare la achiziții directe, atribuiri și intenții de achiziție, ilustrează complexitatea și volumul documentației implicate în practică.
Autoritatea contractantă poate solicita candidaţilor/ofertanţilor să depună toate sau o parte dintre documentele justificative ca dovadă a informațiilor cuprinse în DUAE, în orice moment pe durata desfăşurării unei proceduri de atribuire, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii.
Înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu excepţia situației contractelor subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, autoritatea contractantă, în termen de o zi lucrătoare de la momentul stabilirii ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire, respectiv în termen de o zi lucrătoare de la emiterea avizului conform, în situația în care documentația este supusă controlului ex-ante conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017, solicită acestuia să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE, cu excepția procedurilor desfășurate în mai multe etape, când documentele justificative sunt solicitate înainte de transmiterea invitațiilor pentru etapa a doua către candidații selectați, acordând ofertantului/candidatului un termen de până la 7 zile lucrătoare pentru a răspunde la solicitarea de clarificare, sub sancțiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă.
Criteriile de atribuire sunt reglementate, la nivel unional, de art. nr. 2014/24, iar la nivel național de art. 187‑191 din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 32‑34 din Anexa la HG nr.
Scopul directivei actuale privind achizițiile publice este unul dublu. Pe de o parte se urmărește asigurarea faptului că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient pentru a se obține cele mai bune rezultate posibile în materie de achiziții în ceea ce privește raportul calitate-preț.
Pe de altă parte, se urmărește asigurarea pentru autoritățile contractante oportunități mai bune de a utiliza achizițiile publice pentru atingerea unor obiective precum: protecția mediului, o eficiență mai mare a resurselor și a energiei, inclusiv combaterea schimbărilor climatice promovarea inovării, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială.
În cazul în care, în cadrul unei proceduri se atribuie mai multe loturi, autoritatea contractantă poate stabili criterii de atribuire separate și diferite pentru fiecare lot în parte.
O modificare a ponderii factorilor de evaluare, care intervine după o etapă în cursul căreia ofertele au fost examinate pentru prima dată, ar însemna să se modifice criteriile în baza cărora a fost efectuată prima examinare.
Un astfel de comportament nu respectă principiul egalității de tratament și principiul nediscriminării.
Criteriile pentru stabilirea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic trebuie să satisfacă exigențele normelor de procedură ale Directivei privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii, în special cu normele privind publicitatea, pe care aceasta le conține.
În ce privește sfera de aplicare a criteriilor de atribuire cel mai bun raport calitate-preț/cel mai bun raport calitate-cost, se observă că nu există restricții de aplicare.
În consecință, cel mai bun raport calitate-preț/cel mai bun raport calitate-cost poate fi aplicat indiferent dacă valoarea estimată a contractului de achiziție publică/acordului-cadru este egală sau depășește valorile prag prevăzute de art. alin. 1 din Legea nr.
Mai mult, cel mai bun raport calitate-preț/cel mai bun raport calitate-cost se aplică în mod exclusiv în cazul categoriilor de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale, contractelor de achiziție publică/acorduri-cadru de proiectare și execuție sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri județene; anumtor categorii de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață, cu excepția situației în care autoritatea contractantă aplică procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare prevăzută la art. 104 alin. 1 lit. b din Legea nr.
Luarea în considerare a factorilor de evaluare care includ aspecte sociale a fost posibilă datorită jurisprudenței CJUE, începând cu hotărârea pronunțată în C‑225/00, Comisia v. Franța.
Factorii de evaluare ce vizează aspecte sociale pot transmite un mesaj puternic pieței cu privire la importanța acestor aspecte ale contractului.
Se acordă puncte în funcție de procentul de produse care dețin certificare Fair Trade sau o certificare echivalentă.
Măsuri de asigurare a egalității de gen. Cerințe suplimentare de accesibilitate.
În schimb, vechimea utilajelor reprezintă o cerință minimă de calificare în sensul art. 178 din Legea nr.
Condiția existenței unei legături cu obiectul contractului exclude factorii de evaluare referitoare la politica generală a societății, care nu poate fi considerată ca un element care caracterizează procesul specific de producție sau furnizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor achiziționate.
Nici prin Legea nr. Potrivit paragrafului 97 teza finală din preambulul Directivei 2014/24/EU, condiția existenței unei legături cu obiectul contractului exclude criteriile și condițiile referitoare la politica generală a societății, care nu poate fi considerată ca un element care caracterizează procesul specifice de producție sau furnizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor achiziționate.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată.
Prin ordin al președintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, sunt cele prevăzute în Anexa nr. 2 la HG nr. 395/2016.
Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică.
În practica judiciară, s-a decis, spre exemplu, anularea în parte a documentației de atribuire în ce privește factorul de evaluare referitor la experiența relevantă din ultimii 10 ani și ponderea de 350/0 conferită acestui factor, reținându-se, în esență, că experiența garantează o bună executare a contractului, de aceasta autoritatea trebuia să țină cont la capitolul privind cerințele de calificare, iar nu la capitolul criteriul de atribuire.
Posibilitatea de a utiliza experiența drept criteriu de atribuire pare să fi născut divergențe între opiniile exprimate de Comisia Europeană și CJUE.
Astfel, o analiză a aspectelor cantitative ale experienței operatorilor economici ce pot fi stabilite de autoritatea contractantă cu titlu de criterii de calificare și selecție, iar nu cu titlu de factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire, este realizată de CJUE în considerentele Hotărârii pronunțate în data de 24 ianuarie 2008, în cauza C‑532/06, Emm.
În anul 2004, Consiliul Municipal Alexandroupolis a lansat o cerere de ofertă în vederea atribuirii realizării unui studiu privind cadastrarea, dezvoltarea urbană şi actul de executare pentru zona Palagia, o parte a comunei amintite în care locuiesc mai puțin de 2 000 de persoane.
14 În plus, aceasta a stabilit că experienţa (primul criteriu de atribuire) trebuia să fie evaluată în funcţie de valoarea studiilor efectuate.
15 Efectivul şi echipamentul din dotarea biroului (al doilea criteriu de atribuire) trebuiau să fie evaluate în funcţie de dimensiunea echipei responsabile de studiu.
16 În sfârșit, comisia de atribuire a decis că evaluarea capacității de realizare a studiului în termenul prevăzut (al treilea criteriu de atribuire) trebuia să fie făcută în funcţie de valoarea angajamentelor asumate.
17 Aplicând regulile menționate, comisia de atribuire a clasat consorțiul Loukatos pe primul loc, cu 78 de puncte, consorțiul Planitiki pe al doilea loc, cu 72 de puncte și consorțiul Lianakis pe al treilea loc, cu 70 de puncte.
31 În acțiunea principală, criteriile reținute de către autoritatea contractantă cu titlu de „criterii de atribuire” au în vedere, cu toate acestea, în principal experiența, calificările și mijloacele de natură să garanteze o bună executare a contractului în discuție.
42 În cauza finalizată cu pronunțarea acestei hotărâri, atât criteriile de atribuire și coeficienții de ponderare ai acestora, cât și subcriteriile pentru aceste criterii de atribuire fuseseră, în realitate, determinate în prealabil și publicate în caietul de sarcini.
44 În schimb, în privința acțiunii principale, trebuie să se constate faptul că, în anunțul de participare, comisia de atribuire a menționat numai criteriile de atribuire în sine și a determinat ex post, după prezentarea ofertelor și după deschiderea răspunsurilor la invitația de exprimare a interesului, atât coeficienții de ponderare, cât și subcriteriile pentru criteriile de atribuire.
„A. 11 Ambisig a prezentat o ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului în discuție în litigiul principal.
13 Printr-un act adițional din 14 februarie 2012 la raportul său final din 4 ianuarie 2012, comisia respectivă a respins argumentele prezentate de Ambisig în susținerea cererii sale de a fi ascultat în prealabil.
14 Printr-o decizie din 14 februarie 2012, pe baza raportului final al comisiei, președintele consiliului de administrație al Nersant a atribuit contractul de servicii în discuție în litigiul principal societății Iberscal și a aprobat proiectul de contract de prestări de servicii aferent.
15 Ambisig a sesizat Tribunal Administrativo e Fiscal de Leiria cu o acțiune în anularea deciziei președintelui etc.
Este necesar să se constate, cu titlu introductiv, că Directiva nr. 30 Trebuie de asemenea să se adauge că criteriile care pot fi reținute de către autoritățile contractante pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase nu sunt enumerate limitativ la articolul 53 alineatul (1) din Directiva 2004/18.
Această prevedere lasă astfel la libera alegere a autorităților contractante criteriile de atribuire a contractelor pe care înțeleg să le rețină.
Totuși, această alegere nu poate avea drept obiect alte criterii decât cele destinate identificării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic (a se vedea Hotărârea Lianakis și alții, C‑532/06, EU:C:2008:40, punctele 28 și 29, precum și jurisprudența citată).
33 Atunci când un asemenea contract trebuie executat de o echipă, ceea ce este determinant pentru aprecierea calificărilor profesionale ale acestei echipe sunt competențele și experiența membrilor săi.
7.11.4. Criteriul de atribuire prețul cel mai scăzut prezintă dezavantajele de a nu avea în vedere costurile ascunse, uneori foarte mari, în sarcina autorității contractante privind întreținerea, consumabilele necesare utilizării, ș.a. și nici costul imputat externalităților de mediu.
În ce privește sfera de aplicare a costului celui mai scăzut, se observă că nu există restricții de aplicare în funcție de valoarea estimată a contractului de achiziție publică/acordului-cadru.
În consecință, costul cel mai scăzut poate fi aplicat indiferent dacă valoarea estimată a contractului de achiziție publică/acordului-cadru este egală sau depășește valorile prag prevăzute de art. alin. 1 din Legea nr.
Cu excepția aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare prevăzută de art. 104 alin. 1 lit. b din Legea nr.
tags: #prevederi #contrare #in #caietul #de #sarcini