Amendamentul prevede alocarea echivalentului a 5.000 de euro asociației „Clujul pentru Viață” (știre Hotnews). Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la votul pozitiv pentru amendamentul propus de grupul parlamentar AUR, prin deputatul Alin-Ilie Coleșa, care a permis acordarea sumei de 25.000 de leiunei unei organizații anti-avort, „Clujul pentru viață”, fiind votat cu 368 de voturi „pentru” și menținut în urma ședinței comune în care a fost adoptată Legea bugetului de stat, în ciuda faptului că am cerut reluarea votului de urgență și respingerea acestui amendament, care va finanța din bani publici o organizație care acționează împotriva drepturilor, intereselor și sănătății femeilor.
Organizația „Clujul pentru Viață” este una dintre zecile de organizații anti-avort din România care răspândesc informații false din punct de vedere medical cu privire la avort și folosesc un discurs bazat pe stereotipuri și frică. Femeile aflate în situații vulnerabile sunt întâmpinate cu mesaje false și manipulatoare, care le influențează deciziile. Mai mult decât atât, în cadrul activităților din licee, reprezentanții organizației folosesc un discurs stereotipic și jignitor la adresa femeilor, alături de informații false de natură medicală.
În România, aceste centre funcționează deja în mai multe județe și sunt conectate la rețele mai largi de organizații anti-avort, implicate inclusiv în campanii ideologice în școli și în comunități. Finanțarea lor din bani publici legitimează și extinde practici care subminează dreptul la informare corectă și la autonomie corporală. Este inacceptabil ca banii din bugetul de stat să fie folosiți pentru a finanța o organizație care acționează împotriva accesului la servicii medicale sigure și împotriva drepturilor femeilor. Avortul este îngrijire medicală esențială, iar astfel de finanțări subminează accesul la informații corecte și la servicii de sănătate reproductivă.
Reamintim că restricționarea accesului la avort în siguranță înseamnă că viețile femeilor sunt în pericol. În timpul decretului 770 din 1966, avortul a fost interzis prin lege. Peste 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor făcute în condiții nesigure și peste 100.000 au suferit în urma complicațiilor provocate. Este inacceptabil ca Parlamentul să susțină inițiative legislative care contribuie la reducerea accesului la avort și la răspândirea de informații false despre această procedură medicală. Femeile din România își doresc acces sigur la avort, oferit cu demnitate: 77% din femeile din România sunt împotriva interzicerii avortului (Centrul FILIA, 2024).
Finanțarea unei astfel de organizație nu contribuie decât la restricționarea suplimentară a avortului și la răspândirea și mai largă a unor informații false și stigmatizante. De asemenea, modul în care acest amendament a fost introdus și votat, într-o ședință desfășurată pe parcursul nopții, fără dezbatere publică, ridică semne serioase de întrebare privind transparența și responsabilitatea procesului legislativ. Informațiile despre activitățile „Clujul pentru Viață” arată un discurs realizat în licee și comunități care poate duce la intimidare și excludere, afectând autonomia femeii în decizia privind sarcina.
Reacțiile au fost ample: IICCMER avertizează asupra riscului revenirii la practici anti-democratice și susține că asemenea inițiative amintesc de Decretul 770 din 1966. Deputați, senatori și reprezentanți ai partidelor au reacționat cu avertismente despre efectele negative pentru drepturile reproductive. IICCMER subliniază că adoptarea unei legi care poate restrânge accesul la avort ar reprezenta o retrogradare gravă pentru societatea românească.
Perspectiva comunității juridice și a societății civile
Avocat UIR: modificările propuse în art. 202 din Codul Penal pot crea confuzie juridică, pentru că pot interioriza sancționarea femeii însărcinate în cazul întreruperii sarcinii, ceea ce contravine dreptului la viață privată și autonomia reproductivă. Existența unei definiții clare a ceea ce înseamnă „vătămarea fătului” este necesară pentru a evita abuzuri sau interpretări ambigue.
Răspunsul deputaților Monica și Radu Ionescu este că propunerea nu vizează infracțiunea mamei, ci pedepsește agresorii care lovesc femeia gravidă, provocând moartea fătului după 14 săptămâni. Ei argumentează că această completare servește protecției femeilor însărcinate împotriva violenței și nu reduce dreptul femeii de a decide. Totuși, criticii susțin că textul poate fi interpretat în moduri care să restricționeze avortul în practică sau să creeze agenți ai controlului social asupra corpului femeii.
- Dezbaterea legislative după votul în comisie a Bugetului de stat 2026, cu implicații pentru finanțările ONG-urilor și pentru dreptul la informație corectă despre sănătatea reproductivă.
- Răspunsuri ale actorilor politici: REPER, PSD, PNL, UDMR, AUR, și alte formațiuni despre pericolele posibile ale extinderii pedepselor pentru făt în contextul avortului.
- Implicarea instituțiilor independente precum CES în avizele bugetare referitoare la finanțarea contracepției și a altor programe de sănătate publică.
Asociația A.R.T. atrage atenția asupra necesității unei reexaminări de către Președintele României a Legii bugetului de stat pentru 2026, cerând trimiterea acesteia în Parlament pentru o nouă dezbatere, în lumina preocupărilor legate de transparență și legalitatea alocărilor bugetare. În același timp, organizațiile semnatare avertizează asupra efectelor negative ale finanțării din bani publici a unor entități care pot milita împotriva informației medicale corecte și a autonomiei femeii.
Context european și drepturi reproductive
CEDO a declarat în situații similare că accesul la informații corecte și la servicii medicale sigure este esențial pentru autonomie. Demersurile anti-avort pot contracara aceste principii în spațiul european, iar agențiile de drept pot interpreta în moduri variate impactul unor modificări legislative asupra dreptului femeii de a alege în privința corpului propriu. Organizațiile internaționale avertizează că restricționarea accesului la avort duce la riscuri semnificative pentru sănătatea reproductivă a femeilor.
Impactul social al dezbaterii
Este evident că finanțările publice acordate ONG-urilor anti-avort pot amplifica dezinformarea medicală și pot afecta virajul public spre o agendă conservatoare în domeniul sănătății. În ce privește percepția publică, datele din România indică un sprijin pentru dreptul la avort în condiții legale și sigure, iar 77% dintre femei se opun interzicerii avortului, conform surselor recente.
În concluzie, dezbaterea legislativă privind avortul în Parlamentul României se află la intersecția dintre drepturile fundamentale ale femeilor, transparența democratică și acordarea finanțărilor publice. Revizuirea exercițiului legislativ într-un cadru public, cu dezbatere transcriptată și intervenții interdisciplinare, poate preveni escaladarea tensiunilor sociale și poate proteja drepturile femeilor la autonomie corporală și la accesul la servicii medicale sigure.
Safe and accessible abortion
Organizațiile semnatare solicită să nu se promulge proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026 în forma actuală și să se trimită spre reexaminare, pentru a evita presiunea politică asupra drepturilor reproductive și pentru a asigura respectarea standardelor europene în materie de sănătate publică.
tags: #problema #avortului #in #parlament
Postări populare:
- Briceag și Petcu în rolul lor în operații ginecologice avansate din Drobita Turnu Severin
- Sănătatea reproductivă a femeii
- Servicii ginecologice în București – centrele de referință, inclusiv Spitalul St. Ioan
- Consecințe ale nașterilor în rândul adolescentelor românești
- Ghid practic pentru interpretarea testelor de sarcină