Laptele matern este produs in mod natural de corp si implica o multime de aspecte care, calibrate intr-un mod armonios, desavarsesc acest lichid cu proprietati magice. Stadiul 1 incepe in al doilea trimestru de sarcina (lunile 4-6); hormonii care sunt eliberati transmit glandelor mamare sa inceapa producerea laptelui; veti remarca modificari fizice cum sunt sani sensibili, umflati si mameloane/areole inchise la culoare. De asemenea,, micile protuberante de pe areola devin mai vizibile (sunt denumite tuberculi sau glande Montgomery); uleiul pe care il secreta lubrifiaza mameloanele si previne craparea, uscarea si infectiile de pe durata alaptarii, mirosul sau semanand cu cel al lichidului amniotic (bebelusul va fi atras instinctiv).
Stadiul 2 incepe la 3-5 zile dupa ce nasteti, cand apare laptele matur; in cazul mamelor care au mai nascut, laptele se instaleaza mai repede. Sanii se simt mai plini (tesutul glandular se dubleaza) deoarece creste cantitatea de lapte produsa. La nivel hormonal, dezvoltarea placentei din timpul sarcinii stimuleaza eliberarea de estrogen si progesteron care, la randul lor, stimuleaza sistemul biologic complex ce face posibila producerea laptelui. De asemenea, se dezvolta un tesut de sprijin, glande mamare si grasime protectoare care va ajuta in purtarea sarcinii; canalele galactofore, o retea de canale menite sa transporte lapte prin sani, apar inca de cand erati un embrion de 6 saptamani. Glandele mamare se dezvolta partial in timpul pubertatii, cand nivelul ridicat de estrogen le determina sa se mareasca si apoi din nou in timpul sarcinii, fiecare san ajungand sa fie chiar si cu pana la 750 g mai mare. Canalele galactofore mentionate sunt amplasate chiar in mijlocul celulelor de grasime si a tesutului glandular, iar hormonii sarcinii le determina si pe acestea sa creasca in numar si marime.
Canalele galactofore se divid in niste canale mai mici si apoi intr-un grup de saci similari boabelor de strugure denumite alveole. Un grup de alveole se numeste lobul, iar un grup de lobule se numeste lob. Stimulate de hormonul prolactina, alveolele preiau proteine, zaharuri si grasime din fluxul vostru sanguin, producand lapte. O retea de celule ce inconjoara alveolele actioneaza asupra glandelor si imping laptele in canalele mici si apoi in cele mai mari. Dupa ce expulzati placenta, nivelele de estrogen si progesteron scad subit, crescand nivelul de prolactina care transmite corpului sa produca mai mult lapte. Pe masura ce corpul se pregateste pentru lactatie, el pompeaza sange suplimentar in alveole, facand sanii mai fermi si mai plini.
In primele zile de alaptare, bebelusul va primi colostru (usor de digerat, plin de imunoglobuline-anticorpi ce combat imbolnavirile). Pentru ca laptele sa curga, trebuie eliberat din alveolele interne. Odata cu suptul mamelonului, bebelusul stimuleaza glanda pituitara sa elibereze oxitocina, dar si prolactina mentionate in sange; se intampla acest lucru si cand va ganditi la copil sau il auziti plangand. Cand laptele ajunge in san, oxitocina determina celulele din jurul alveolelor pline cu lapte sa se contracte si sa se stoarca (reflex de ejectie a laptelui).
In primele zile de alaptare, se poate sa resimtiti un fel de crampe uterine cand alaptati, ceea ce inseamna ca oxitocina ajuta si uterul sa revina la marimea anterioara sarcinii. Pe masura ce fluxul de lapte creste, contractiile alveolelor pot crea o senzatie de furnicatura, intepatura sau arsura in sani. Laptele poate tasni sau stropi in timpul alaptarii, fiind de ajutor incrucisarea bratelor in fata sanilor si aplicarea de presiune cu delicatete. Cu cat copilul suge mai mult, cu atat mai mult lapte va produce corpul. Prolactina stimuleaza corpul sa produca si mai mult lapte pentru ca bebelusul sa aiba asigurata urmatoarea masa.
“Secretul unei alaptari cu succes este alaptarea la cererea copilului sau golirea ritmica a sanului daca copilul nu suge. Cu cat suge copilul mai des si goleste mai bine sanul, cu atat se poate produce mai mult lapte. Dar copilul trebuie sa suga eficient, adica sa si transfere lapte nu numai sa stea la san. Pentru acest lucru copilul trebuie sa prinda corect sanul, sa nu o doare pe mama mamelonul pentru ca daca prinde doar mamelonul (doare) de acolo nu primeste lapte, mamelonul trebuie sa ajunga adanc in gura copilului, sa ia si o parte din areola de jos, ca sa-i vina laptele. Mama trebuie sa se aseze confortabil, cu spatele si bratul pe care tine copilul, bine sprijinit, copilul intors cu tot corpul catre mama, cu capul, umerii si soldul intr-o linie (soldul flectat), corpul copilului sa atinga corpul mamei pe o suprafata cat mai mare (piept la piept, burta pe burta), fara spatiu intre mama si copil. Capul copilului sa fie la un nivel cu sanul, mamelonul vis-a-vis de narile copilului, copilul se aduce la san, nu sanul la copil; se directioneaza ferm barbia copilului sub areola, buza inferioara a copilului sub mamelon, mama sa-i atinga usor buza superioara sau filtrul copilului cu sanul, pana isi deschide larg gura si capul il deflecteaza usor. Astfel copilul poate sa prinda cat mai mult din areola; buza inferioara sa fie rasfranta, limba scoasa peste gingia inferioara inconjoara sanul; unghiul dintre buze e intre 130° - 160°, barbia atinge sanul; Suge incet si profund, cu pauze lungi; barbia coboara adanc (daca coboara numai un pic, mesteca mamelonul); se aude cum inghite in ritm regulat; suptul nu este zgomotos (tupait); nu se infunda obrazul in timpul suptului.
Sunt semnele unei prinderi corecte. Daca copilul prinde doar mamelonul, sta mult la san, adoarme si nu se poate lua de la san pentru ca plange. Mereu ii e foame. In primul rand, trebuie sa stiti ca laptele de san se va modifica pentru a suplini necesitatile copilului in crestere. Gradual, raspunsul prolactinei la hranirea bebelusului se reduce si revin menstruatiile. Retineti ca puteti incepe sa ovulati din nou chiar daca alaptati exclusiv. Laptele de san contine o proteina denumita inhibitor al lactatiei care transmite fiecarui san cat de mult lapte sa produca. Daca bebelusul goleste un san des, nivelele acestei proteine vor fi reduse. Ea actioneaza de fapt ca semnal pentru sani sa creeze mai mult lapte. Daca laptele nu este indepartat des, probabil din cauza inceperii diversificarii, inhibitorul lactatiei se acumuleaza si productia de lapte incetineste.
Deoarece aceasta proteina actioneaza separat in fiecare san, puteti reduce productia de lapte intr-un singur san si continua alaptarea cu celalalt. Saritul peste alaptare- pana la varsta de 4-6 saptamani nou-nascutul trebuie alaptat chiar la 2 ore, apoi pot fi excluse unele mese din timpul noptii, iar copilul va dormi 7 ore. Aport insuficient de lichide- corpul are nevoie de multe lichide pentru a produce lapte si a va mentine sanatatea in urma nasterii. Dieta- o mama care alapteaza are nevoie de aproximativ acelasi numar de calorii ca si o gravida. Stres/oboseala si griji pot afecta sever lactatia.
Cand apare secretia lactata? Stimuli sunt transmiși la glanda pituitara a mamei. Pituitara eliberează prolactină, un hormon responsabil cu producția de lapte în alveole. Suptul declanșează de asemenea eliberarea de oxitocină - un alt hormon responsabil cu lactația. Acesta stimulează contracția celulelor din jurul alveolelor și eliberarea de lapte pe canalele mamare (așa numitul reflex de oxitocină). Reflexul suptului apare în săptămâna a 17-a de sarcină. Bebelușul își poate suge acum degetul. Reacția complet dezvoltată a suptului ce implică coordonarea suptului, înghițirii și respirația apare în a 32-a săptămână de sarcină.
În plus, hrănirea la cerere în primele luni susține creșterea naturală a producției. Exista, de asemenea, în perioada postnatale, recomandări despre utilizarea pompei de san ca instrument de stimulare a lactației, în cazul bebelușilor prematuri sau când alăptarea directă este imperfectă. Pompa de san poate ajuta la golirea completă a sanilor, poate preveni acumularea de lapte dureros, asigură o rezervă de lapte și facilitează hrănirea de catre ceilalți membri ai familiei.
Compozitia laptelui si etapele lactației
Laptele matern este o emulsie de globule de grasime intr-o solutie coloidala de proteine, la care se adauga alte substante. Doi constituenti principali - cazeina proteica si lactoza - sunt produsi exclusiv de glandele mamare. Laptele uman este superior formulelor de lapte de vaca modificate si ofera vitamine, minerale, proteine si anticorpi care protejeaza tractul gastrointestinal al sugarului. Laptele matern contine lipaza, imunoglobuline IgA, lizozimă si altele, precum si oligozaharide lacto- si HMO care pot sprijini dezvoltarea florei intestinale si apararea impotriva patogenilor.
Colostrul este primul lapte creat si este gros, galben, bogat in proteine si anticorpi. Dupa 4-5 zile apare laptele de tranzitie, iar dupa aproximativ 14 zile laptele matur. Compozitia variaza pe parcursul lactatiei: de la colostru la laptele matur, cu adaptari pentru nevoile sugarului in crestere. Necesitatea calorica zilnica a mamei creste pentru a sustine productia de lapte (aproximativ 2500 calorii).
Stimularea lactatiei: metode si principii
Stimularea lactatiei poate fi realizata prin mecanisme naturale si prin utilizarea pompei de san. Contactul piele-pe-pielea imediat dupa nastere, hranirea la cerere si frecventa alaptarii (8-10 sesiuni in 24 de ore, in unele cazuri chiar 12) stimuleaza productia. Hrana si hidratarea, somnul si gestionarea stresului joaca roluri esentiale. Pompa de san poate ajuta la golirea completa a sanilor si la mentinerea lactatiei in situatii in care alaptarea directa este dificila sau imposibila.
Indicatii pentru utilizarea pompei includ: cresterea productiei, evitatea lactatiei insuficiente, acumularea de lapte si permiterea altor membri ai familiei sa hraneasca copilul. In conditii normale, laptele colectat poate fi pastrat in frigider sau congelator, dupa decongelare nefiind permisa recongelarea.
Suporturi si situatii speciale
Exista situatii in care stimulearea lactatiei poate fi inutila sau nepotrivita, iar in lactație pot interveni complicatii precum mastita sau hyperlactatie. O dieta echilibrata, hidratarea adecvata si o stare emotionala pozitiva sustin lactatia. In plus, exista posibilele efecte ale unor medicamente sau terapie (de exemplu domperidonă) in cresterea productiei, insa acestea necesita consult medical.
OMS si UNICEF recomanda alaptarea exclusiv la san pentru primele 6 luni, cu continuare proiectata pana la 2 ani sau dincolo, insotita de diversificare. Laptele matern ofera protectie impotriva bolilor si contribuie la dezvoltarea cerebrala si oculara, imunitate si o legatura afectiva intre mama si copil.
Sfaturi pentru poziții de alăptare corecte, exemplificate de Dr. Olteanu Raluca Gabriela
tags: #producerea #laptelui #matern
Postări populare:
- servicii de obstetrică-ginecologie oferite de Dr. Moldovan Mioara
- Impactul sarcinilor multiple asupra sănătății femeilor: analiză clinică detaliată
- Programare morfologie fetală Târgu Jiu
- Tot ce trebuie să știi despre întreținerea păpușilor LOL Surprise
- Ghidd practic pentru cumulul alocației de stat cu indemnizația creșterii copilului