Primele 6 luni de viata ale unui bebelus sunt cruciale pentru dezvoltarea sa. In aceasta perioada, nutritia joaca un rol fundamental in cresterea si dezvoltarea copilului. Laptele matern este considerat hrana ideala pentru bebelusi. In situatiile in care alaptarea nu este posibila sau suficienta, se poate utiliza laptele praf. In aceasta perioada, alimentatia bebelusului se bazeaza exclusiv pe laptele matern sau formula de lapte adaptat. Se poate incepe introducerea treptata a unor alimente noi, precum supa de legume cu radacinoase (morcov, telina, patrunjel, pastarnac) si orez integral pisat si fiert. Fructele precum merele si perele pot fi, de asemenea, introduse. Se pot adauga mai multe tipuri de legume in meniul bebelusului, cu exceptia cartofilor. Dieta bebelusului poate fi imbogatita cu iaurt natural, diverse cereale (orez, hrisca, ovaz, malai). Consumul regulat de iaurt contribuie la intarirea sistemului imunitar, furnizeaza vitamine esentiale si ajuta la refacerea florei intestinale.
Primele 6 luni din viata unui bebelus sunt o perioada de crestere si dezvoltare rapida. Alaptarea sau alimentatia cu formula de lapte adaptat asigura toate nevoile nutritionale ale bebelusului in aceasta perioada. Este important sa urmariti semnalele bebelusului si sa va consultati regulat cu medicul pediatru pentru a va asigura ca micutul primeste tot ce are nevoie pentru o dezvoltare optima. In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare.
De ce e nevoie ca programul bebelușului să fie unul foarte exact, atâta timp cât nevoile lui nu sunt chiar atât de complicate? Hrana, somnul și iubirea le cuprind aproape pe toate. Dar să știi când și cât de multe are nevoie poate fi o provocare. Să nu mai vorbim de provocarea de a găsi echilibrul dintre nevoile copilului, ale tale și cele ale celorlalți copii sau membri ai familiei, scrie babycenter.com. Numeroși părinți consideră că a stabili un program pentru bebeluși ușurează viața. Seamănă cu întocmirea unui manual de instrucțiuni personalizat pentru copilul tău. Ca părinte, vei avea un șablon predictibil pentru zilele petrecute cu micuțul tău. Iar acesta va ști la ce să se aștepte-de exemplu, că este hrănit după somnul de dimineață, apoi urmează joaca și o ieșire afară.
Tanya Remer Altmann, pediatru și editor-șef al The Wonder Years, spune că „bebelușii știu că anumite lucruri se întâmplă într-un anumit moment al zilei. Atunci când nu sunt privați de somn sau hrană, aceștia sunt mai fericiți. Satisfăcând nevoile bebelușului tău, îl ajuți să fie în cea mai bună stare fizică și psihică pentru a învăța și explora lumea sa nouă.” Un bonus: tranziția este mult mai ușoară atunci când ești pregătită să îți lași bebelușul cu bona sau altcineva. Copilul va fi obișnuit cu rutina zilnică, iar cel care va avea grijă de el va putea anticipa nevoile sale de hrană, somn sau joc și plimbare.
NOU! Poți comanda pachetul Cartea bebelușului vol.1&2 pe site-ul editurii ZYX Books. Părerile experților despre momentul și modul de stabilire a programului diferă. Dar mulți specialiști, inclusiv Altmann, consideră că bebelușul este pregătit pentru un astfel de program când are între 2 și 4 luni. Necesitățile de somn și hrană ale majorității bebelușilor devin mai predictibile după 3 sau 4 luni. Ar fi bine să profiți de această ocazie pentru a-ți ajuta bebelușul să urmeze un program mai bine stabilit.
Cu toate acestea, se poate ca bebelușul tău să urmeze un program cu mult timp înainte de această vârstă. Dacă ești în această situație, susține-i nevoile evidente. Observarea momentelor când bebelușul tău are nevoie de hrană sau somn te ajută să înțelegi ritmul său natural și modelul său de dezvoltare. Mulți părinți încep să noteze în zilele următoare nașterii când cere bebelușul mâncare, când își face nevoile, când doarme. Pentru a înregistra rutina zilnică, poți utiliza un caiet și un pix, un fișier excel sau aplicații precum Trxie Tracker, Baby Budle sau Feed Baby.
Unii specialiști militează pentru conceperea unui program mult mai devreme. Gina Ford, asistentă de maternitate și autoare a The New Contended Little Baby Book, oferă modelul unui program începând cu a doua săptămână de viață. Indiferent de abordare, binele bebelușului tău primează. Acest lucru presupune să urmezi sfaturile pediatrului și să îți urmezi instinctul pentru a determina de ce anume are bebelușul tău nevoie - indiferent ce spune programul.
În perioada de nou-născut, este esențial ca micuțul să primească suficient lapte pentru a evita probleme ca greutatea sub nivelul normal sau deshidratarea. Nu trebuie niciodată să eviți să hrănești sau să culci copilul doar pentru că „încă nu este timpul.” Kathryn Akin, profesor la Universitatea Texas, este de părere că „părinții ar trebui să își urmeze instinctul atunci când vine vorba despre ce încearcă bebelușul să transmită. Chiar dacă bebelușul a mâncat cu o oră sau două înainte, dacă plânge ca și când îi este foame, ar trebui să acționezi în acea direcție. Dacă programul stabilit indică ora de somn, dar copilul este mai agitat decât este normal și are nevoie să fie liniștit înainte de culcare, fă asta. Niciun program nu ar trebui să fie mai presus de nevoile bebelușului tău.”
Pe aceeași temă, îți recomandăm cărțile: Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și al copiilor NOU! 1. Orele regulate de masă sunt baza. Desigur, nu iau în considerare bebelușii exclusiv alăptați, care pot mânca oricând doresc, adică la cerere. Un copil hrănit cu biberonul sau în stadiul de introducere a alimentelor solide trebuie hrănit la ore fixe. Ar trebui să existe pauze de 3-4 ore între mese, care să faciliteze digestia. În plus, orele de masă fixe stabilesc programul zilnic al bebelușului. Din păcate, noi nu am reușit mult timp să introducem ore fixe de masă, ceea ce a rezultat în ore de somn diferite. Fetița mea adormea de multe ori cu mult după miezul nopții și apoi nu reușeam să o trezim până la amiază. Uneori mergeam la plimbare înainte de prânz și alteori înainte de ceai. Acest lucru a dus la plânsete continue, țipete și agitație. Toate acestea au fost legate de lipsa de siguranță. Fetița mea nu știa niciodată ce se va întâmpla mai departe.
2. Nu-i oferiți copilului gustări între mese și nu-l forțați să mănânce. Uneori, o jumătate de castron de supă este suficient. Desigur, cunosc multe cazuri în care copilul este păcălit să mănânce. Mama pune un desen animat pentru a-i atrage atenția copilului și apoi încearcă să-l hrănească. Nu vă puteți forța copilul să mănânce. Știu cât de greu este. Înainte să învăț despre hrănirea copilului și să descopăr cât de mult putea să mănânce fetița mea, ne-am certat de multe ori pentru fiecare lingură de mâncare. Rețineți că copilului trebuie să îi fie foame pentru a mânca cu poftă.
3. Copilul de un an ar trebui să aibă cinci mese pe zi. Încercați să numărați de câte ori pe zi mănâncă micuțul dumneavoastră. Nu uitați să numărați fiecare corn sau iaurt. Există cazuri în care un copil mănâncă 10-12 mese pe zi. Este mult prea mult. Dacă situația dumneavoastră este similară, încercați să schimbați rapid alimentația copilului și să reduceți numărul de mese.
4. Porțiile mai mici facilitează digestia. Dacă observați că după ce a mâncat o jumătate de castron de supă copilul s-a săturat, nu-l obligați să mai mănânce. Nu alergați după el doar ca să-l faceți să mănânce toată porția pregătită.
5. Nu există nimic mai rău pentru un copil decât monotonia. Nu-mi pot imagina că aș mânca același lucru în fiecare zi. Există o gamă largă de alimente pe piață și puteți compune cu ușurință un meniu foarte divers pentru copil, chiar și la începutul diversificării alimentației. Există o gamă largă de cereale: mei, gris, fulgi de ovăz sau orez. În fiecare zi puteți adăuga diferite fructe sau puteți face propriile compoziții. Copilului mai mare i se pot da cereale la intervale de două zile, iar în schimb puteți introduce sendvișuri sau plăcinte. Bineînțeles că se poate întâmpla, așa cum a fost cazul fiicei mele, ca un copil să dorească o perioadă un singur fel de mâncare și să nu mai vrea să mănânce nimic altceva. Cu toate acestea, ar trebui să încurajăm copilul să încerce o alimentație mai diversă. Vă spun ce am făcut în această situație. Când fiica mea a descoperit sendvișurile, le mânca la micul dejun, la prânz și la cină. În primele zile, a mâncat doar sendvișuri cu șuncă, apoi pentru o schimbare am adăugat câteva legume sub șuncă și am schimbat tipul de pâine. La început a fost foarte reticentă la aceste noutăți.
6. Renunțați la sare și zahăr. Dacă nu adăugați sare în mâncare și zahăr în băuturi sau fructe, copilul nu le va cere. La urma urmei, nu ne lipsește un gust pe care nu îl cunoaștem. Rețineți că sarea poate suprasolicita rinichii sugarului, iar zahărul reduce pofta de mâncare. Mult timp nu am sărat mâncarea fiicei mele și, în cele din urmă, mi-am pierdut obiceiul de a săra de exemplu cartofii sau pastele. Consumăm doar sucuri naturale și fructe. Dacă un măr este acru, este bun așa.
7. Nu serviți alimente pasate prea mult timp. Nu este doar monoton, ci poate duce și la diverse tulburări. Îmi dau seama că hrănirea unui copil cu o mâncare mixată este mai rapidă decât așteptarea până când totul este mestecat și înghițit, dar practica duce la perfecțiune. Cu cât îl învățați mai devreme pe copil să muște, cu atât mai bine pentru stomacul lui (mâncarea va fi digerată rapid).
8. Dulciuri - cu cât mai târziu, cu atât mai bine. Fiica mea nu a cunoscut gustul ciocolatei, pentru că rar mâncăm dulciuri acasă. Dacă nu ar fi fost o mătușă binevoitoare, care i-a dat când avea aproape 2 ani, probabil că încă mult timp nici măcar nu ar fi știut ce este ciocolata. Acum, fiica mea încearcă mereu să cerșească ciocolată și, din păcate, uneori mă predau. Dacă doriți să răsfătați copilul cu ceva dulce, alegeți prăjituri de casă. Prăjiturile, biscuiții sau torturile de casă nu conțin conservanți. Iar dacă cel mic are poftă de ciocolată, oferiți-i una neagră și simplă, cu conținut maxim de cacao.
9. INTERZICEȚI fast-foodul N-am putut număra de câte ori am văzut un copil sub 2 ani sau chiar cu dinți abia apăruți mâncând cartofi prăjiți sau hamburger. Dacă aveți poftă ceva nesănătos, nu-i dați și copilului. Serviți-i o masă pregătită de dumneavoastră. Când ieșim mai mult timp în oraș, iau mereu ceva de mâncare pentru fiica mea, ca să nu fiu tentată să o hrănesc cu ceva cumpărat în oraș. Când mănânc un hamburger sau o pizza, fetița mea mă sâcâie mereu să îi dau, dar refuz categoric. Ar trebui să evitați alimentele grase, procesate. De asemenea, măruntaiele precum ficatul, sangeretele, pateul sau burta nu ar trebui să se găsească niciodată în farfuria copilului.
10. Nu puneți copilul la dieta! Chiar dacă copilul nu se încadrează în percentilele din diagramă, nu îi puteți oferi o dietă săracă în calorii. Copilul alăptat sau hrănit cu lapte praf va pierde în greutate când începe să se miște. Va trebui să investească multă energie în rostogolire, mers de-a bușilea și apoi în picioare și, prin urmare, va pierde excesul de greutate. Fiica mea nu s-a încadrat în percentile o lungă perioadă de timp. Era un copil foarte plinuț și înalt. El ne-a recomandat să respectăm numărul adecvat de mese. Când fetița a început să meargă, a slăbit și acum arată ca un bețișor. Chiar dacă bebelușul dumneavoastră este plinuț, nu uitați să adăugați puțin ulei de măsline sau unt la cina lui.
11. Lapte de vacă de la 3 ani. În primul an de viață, toți copiii ar trebui să bea doar lapte matern sau formulă specială de lapte. Laptele de vacă poate îngreuna sistemul digestiv imatur sau rinichii, deoarece conține prea multe proteine și electroliți. În plus, poate provoca și alergii. Cu ceva timp în urmă, am discutat cu bunica mea despre hrănirea bebelușilor. Pe vremuri, laptele de vacă era dat copiilor mult mai devreme decât acum, dar totuși fenomenul alergiilor alimentare nu era atât de răspândit. Poate că schimbarea în abordarea laptelui de vacă și recomandarea de a-l introduce în alimentația copiilor abia după 3 ani se datorează dezvoltărilor tehnologice. Laptele disponibil în prezent pe piață este foarte procesat și astfel se menține o lungă perioadă de timp. Sau poate abordarea diferită se datorează cunoștințelor mai complexe despre hrănire și alimentația sănătoasă.
Notă: Programul de somn al copiilor depinde atât de intervalele maxime de activitate dintre somnuri (perioadele de veghe), astfel încât să nu devină prea obosiți, cât și de orele biologice de somn la care organismul se așteaptă să primească odihnă. În primele săptămâni de viață somnul este dezorganizat, iar nevoia de somn este foarte mare. Bebelușul are nevoie să doarmă din nou la maxim 60 de minute de la trezirea precedentă. De pe la 12 săptămâni începe să se dezvolte ritmul circadian de somn, ceasul intern care dictează când are nevoie organismul de somn. Treptat, bebelușii încep să doarmă mai multe ore legate noaptea, iar ziua cresc perioadele de activitate de la 60 de minute la 90 de minute. Până în jur de 5 luni se aplică regula de 90 de minute: somn la 90 de minute după trezire. La această vârstă crește perioada de activitate la 2 ore - 2h30 între somnurile de zi. Această noțiune poate ghida stabilirea programului de somn pentru copii.
Între 7 luni și 9 luni se face trecere de la 3 la 2 somnuri de zi. Orele biologice pentru două somnuri sunt 9 și la 13, cu o culcare de seară la 3 ore - 3 ore și jumătate de la trezirea din somnul de prânz. Pe perioada tranziției, somnul de prânz poate începe mai devreme sau să fie mai scurt. Vrei să știi exact cum să îți ajuți copilul să doarmă mai bine, fără nopți nedormite și fără stres? Descoperă acum Ghidul de Sleep-Training! Tranziția de la două somnuri de zi la unul singur se face în jur de 1 an și 4 luni, pentru unii copii mai devreme, pentru alții mai târziu.
Coloratura de informații privind diversificarea este extinsă: între 4 și 6 luni se face tranziția de la alimentația lactată la cea complementară, spre un orar regulat al meselor. Respectiv către 5 mese pe zi: 3 principale și 2 gustări la 1 an. Cantitățile de alimente complementare se cresc progresiv până se ajunge la înlocuirea completă a unei mese. După începerea diversificării la bebeluși se vor oferi acestora apă plată. OMS recomandă ca părinții împreună cu pediatrul să decidă asupra diversificării. Începem cu piure de legume (ca o supă cremă) sau cu un singur aliment. Piureul îl pregătim astfel: 1 morcov, 1 cartof, 1 ceapă; când sunt fierte, le punem în blender și adăugăm și puțin din zeama în care au fiert. Sau punem la început puțin lapte. Ii dăm supă cremă de legume 2-3 zile apoi începem să adăugăm legumele permise. Urmează fructele (mere, pere, caise, piersici), care vor fi consumate tot ca piure, combinate cu brânză de vaci sau cereale. Carnea trebuie să existe zilnic în alimentație, exceptând zilele în care se administrează oul. Carnea poate fi fiartă, incorporată în piureul de legume, sub formă de perisoare, budinci, gătită la cuptor. Oul este obligatoriu în meniul copiilor, 2-3 galbenusuri pe săptămână până la vârsta de 10 luni. După această vârstă se poate introduce și albusul. Oul se fierbe 10 minute sau poate fi oferit incorporat în piureul de legume. Mezelurile, brânza topită, margarina, afumăturile nu sunt indicate copiilor sub 3 ani. Consultați câteva rețete alimentare pentru bebeluși.
Aderarea la o rutină zilnică în diversificare poate sprijini creșterea în greutate și dezvoltarea normală. Indiferent dacă bebelușul este alăptat sau hrănit cu lapte praf, bebelușul trebuie alimentat la cerere. Frecvența alăptărilor este stabilită de nou-născut, în funcție de nevoile lui. În primele săptămâni, laptele matern se digeră ușor, iar bebelușii alăptați la san pot suge la cerere la fiecare 2 ore, iar între 2 și 4 luni pot primi 5 mese zilnic la intervale de 4-5 ore. În jurul vârstei de trei luni, intervalul dintre mese se mărește, iar copiii pot renunța la masa nocturnă; bebelușul poate fi hrănit de aproximativ 5 ori pe zi, incluzând masa din timpul nopții dacă mai cere. Diversificarea poate începe oficial la 6 luni, când laptele nu mai este suficient ca unic aport nutrițional. La 6 luni se introduc 4 mese de lapte, iar la prânz se servește o supă de legume. La 8 luni, programul poate include un mic dejun cu lapte, gustare la 10:00, prânz la 14:00, iar apoi diverse gustări până la 12 luni, când se poate ajunge la 5 mese zilnice (3 principale și 2 gustări).
Diversificarea este un proces gradual: legumele sunt primele, apoi fructele, iar carnea devine parte regulată a meniului. Legumele recomandate includ morcov, păstârnac, cartof, dovlecel, pregătite sub formă de piure. Fructele inițiale includ mere, pere, caise, piersici; piureul poate fi amestecat cu brânză de vaci sau cereale. Carnea de pui sau curcan aduce aport de fier, iar gălbenușul de ou este binevenit în uniunea cu alimentația sugarului. De asemenea, iaurtul natural este util în dietă, iar oul poate fi introdus în cantități moderate. Mezelurile, brânza topită, margarina, afumăturile nu sunt indicate sub 3 ani. Raiul rețetelor pentru diversificare este bogat, iar răbdarea este cheia pentru obținerea unei alimentații diverse și adaptate nevoilor copilului.
La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Diversificarea corectă este esențială în dezvoltarea și creșterea în greutate a sugarului. După vârsta de 6 luni, depozitele de fier scad, iar laptele matern sau formula de lapte nu oferă o cantitate suficientă de fier pentru prevenția anemiei feriprive. Introducerea timpurie a alimentelor în regimul unui sugar reduce semnificativ riscul de reacții alergice. Adăugarea de noi alimente la sugari poate fi o provocare pentru părinți. Nu este recomandat ca părintele să înecapă diversificarea atunci când copilul este bolnav, este răcit, are diaree sau alte manifestări care-i creează disconfort. O altă regulă generală este hrănirea copilului cu alimente nesărate în primul an de viață. Rinichii sunt încă imaturi la sugar, iar sarea poate afecta sistemul renal. Momentul de diversificare la 6 luni nu corespunde înțărcării copilului. Alimentele noi se introduc o dată la 2-3 zile, pentru a observa reacțiile sau alergiile.
Legumele sunt în mod obișnuit primele introduse: morcov, păstârnac, cartof, dovlecel, pregătite sub formă de piure. Urmează fructele precum merele, perele, caisele, piersicile, care se pot consuma ca piure. Carnea de pui sau curcan este introdusă pentru aportul de fier, iar gălbenușul de ou este introdus în dieta diversificată. În plus, iaurtul proaspăt și gălbenușul fac parte din alimentația diversificată a sugarului. O altă resursă utilă este un tabel pentru diversificare, iar părinții pot beneficia de rețete acasă sau borcănele comerciale pentru diversificare. Diversificarea trebuie să înceapă la vârsta de 6 luni, iar frecvența meselor se ajustează în funcție de vârstă și de toleranța copiilor.
tags: #programul #zilnic #al #sugarului
Postări populare:
- Cum afectează sarcina reclamantei suspendarea procesului de divorț
- Cum a evoluat Maternitatea noastră: progrese și provocări în obstetrică și îngrijire perinatală
- Provocările Secției de Neonatologie pentru prematuri din Cluj-Napoca
- Cum mișcarea în timpul sarcinii îmbunătățește starea mamelor
- idei creative pentru fotografii de gravidă în Pitești