65% dintre elevii de astăzi vor avea joburi care nu există încă. Într-o piață a muncii alertă care cere competențe tot mai complexe, pentru ce trebuie pregătiți astăzi elevii și studenții?
Context demografic și generațional
Din 1997 până azi s-au născut în România aproape 6 milioane de persoane - 5.735.895 de persoane - să cităm exact Institutul de Statistică. Adică peste 30% din populația totală a României a crescut înconjurați de telefoane și internet, au ChatGPT să le dea răspunsuri sau să facă lucruri pentru ei și zeci de platforme sociale să-i distreze.
Ei sunt parte din GenZ și Alpha. Generația Z este prima considerată în totalitate nativă digital. Cei născuți între 1997 și 2012 sunt fie încă în școală, fie au sub 5 ani vechime pe piața muncii. Se distrează online, cumpără online, învață online. După ei vine Gen Alpha, cei născuți după GenZ și până în 2024 inclusiv, despre care se spune că va deveni cea mai numeroasă generație, spre 2 miliarde la nivel global. 65% dintre ei vor avea joburi care astăzi nu există. Un lucru căruia niciun nomenclator de ocupații din lume nu-i va putea face față.
Competențele necesare pentru piața muncii viitoare
Există un lucru cert însă în toată masa de incertitudini - joburile viitorului vor fi legate de tehnologie și prin urmare vor avea nevoie de aceste competențe. Inteligența artificială, IoT-ul, robotizarea nu pot să înlocuiască omul și ca atare omul este cel care, practic, face analize și care poate comanda și crea niște contexte care folosesc tehnologia pentru a putea obține niște rezultate semnificative.
Cu această volatilitate de piață, tinerii trebuie să își dezvolte „gândirea critică și creativă, abilitatea de a rezolva probleme și de a lua decizii, să aibă competențe digitale dar și umane: leadership, abilități socio-emoționale, reziliență, flexibilitate și agilitate, plus capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții”, crede Silvia Bogdan.
„Ce au nevoie tinerii? Dacă ne uităm la Revoluția 5.0, cea care practic transformă eminamente toată paradigma modului în care trăim, învățăm și muncim, e clar că se pune foarte mare accent pe zona de colaborare intergenerațională, pe a lucra în echipe multidisciplinare, pe importanța comunicării și leadershipului individual, dar în același timp și conștientizarea importanței focusului pe obiective comune. Lucruri pe care nu le învățăm la școală, pe care le dezvoltăm pas cu pas, de obicei, lucrând împreună cu alți oameni în cadrul companiilor sau a proiectelor pe care le alegem, știu eu, ca voluntari sau mai târziu ca angajați sau poate chiar conducători de organizații mici care sunt dispuse să inoveze”, explică Bogdan.
Starea competențelor digitale în România
Sunt suficient pregătite ele în România? Ce se știa? România se clasa pe ultimul loc în UE la competențe digitale a populației între 16 și 74 de ani, potrivit Eurostat. Nivelul competențelor digitale este legat și de nivelul de școlarizare - cu cât un român are mai puține studii, cu atât va avea abilități mai scăzute și digitale;
Testarea literației digitale făcute de platforma Brio și UiPath Foundation în urmă cu doi ani pe 3.000 de elevi de la clasa întâi până la final de liceu arată că competențele digitale cresc odată cu vârsta și că elevii români stau cel mai prost la crearea de conținut digital, rezolvare de probleme și comunicare și colaborare;
Proba de competențe digitale (orală) de la Bac nu este eliminatorie iar rezultatele nu sunt sintetizate pentru public, astfel nu știm câți utilizatori începători, câți de nivel mediu, câți avansați și câți experimentați sunt în fiecare generație de liceeni;
Probleme structurale și legătura cu educația
„Nu este un proces rotund și un lanț al valorilor care să-i ajute pe tineri, de la gimnaziu mai departe către liceu, să aibă o claritate în alegerea rutei educaționale și apoi, în alegerea rutei academice sau opțiunea pe care o au către zona de piața muncii și carieră. De asemenea, este lipsa politicii educaționale care fac legătura între liceu, facultate și piața muncii ulterioare”, face o scurtă analiză a situației Silvia Bogdan. La toate se adaugă și plecarea masivă a tinerilor peste hotare.
Abandonul universitar este la 44% după primul an de facultate, arată un raport din 2022.
Rolul companiilor și al proiectelor pilot: Future Jobs Cup și altele
Sunt companii care vor să pună umărul să-i pregătească pe tineri. În cadrul Future Jobs Cup zeci de profesioniști i-au mentorat pe tinerii înscriși în proiect să-și dezvolte abilitățile și să-și ducă proiectele în etapa următoare. După participarea la Future Jobs Cup, tinerii s-au arătat mai încrezători în competențele lor: 80% dintre participanți au spus că sunt optimiști legat de viitorul lor pe piața muncii tot mai digitalizate și 75% se consideră mai pregătiți datorită acestui proiect.
Ei au învățat mai multe și de siguranța în online, o temă extrem de importantă în secolul digitalizării. „Avem un centru de securitate sau practic întreaga problemă privind securizarea celor care sunt deja pe platforme.
Ce oportunități profesionale apar și ce abilități cer
„Profesii de tipul supervizor de drone sau apărător al identității virtuale, detectiv de date, DJ de emoții prin culoare, crypto broker, îmblânzitor de roboți, ghicitor de date. În a doua etapă au ajuns jumătate dintre ei cu proiecte care au integrat concepte legate de joburile viitorului.
Deși compania nu face publică vârsta medie a angajaților, cu siguranță vârsta nu este un criteriu atunci când selectează CV-uri. Contează mai degrabă o anumită atitudine și o anumită mentalitate ca să intri în echipă. Iar joburile pe care le oferă sunt variate și nu toate exclusiv tehnice. „Codarea sau scrierea unui cod nu este necesară pe fiecare poziție de muncă. Poți fi un mare investigator, de exemplu, pentru a încerca să afli cine încearcă să fie actorul din spate pe platformă. Apoi, avem nevoie de o mare capacitate de analiză și cercetare. De exemplu, ai putea deveni expert financiar, deci ai nevoie de un fel de cunoștințe despre sectorul financiar. Există un întreg spectru de oportunități”, explică Gabler.
De altfel, în marile companii tech e nevoie de oameni cu abilități inclusiv din spectrul umanist. „Poți lucra astăzi ca specialist lingvistic sau specialist cultural. Acest tip de experți care au terminat studiile umaniste sunt, de asemenea, poziții foarte importante pentru piață.
Proiectul JOBS: obiective, structură şi implementare pilot
Elevii din ultimul an de şcoală şi cei din primul an de liceu vor fi ajutaţi să-şi aleagă profesia în funcţie de vocaţie şi de situaţia pieţei muncii. Colegiul Tehnic Transilvania găzduieşte pentru trei zile prima fază a unui proiect pilot la scară naţională pentru introducerea în şcoli a unei discipline noi, privind orientarea profesională (JOBS), proiect care după faza de testare va fi extins în toate şcolile din România.
Proiectul JOBS - instruire privind orientarea profesională derulată în întreprinderi şi şcoli - are ca scop sprijinirea elevilor din ultimul an de învăţămînt obligatoriu şi primul an de învăţămînt vocaţional să-şi formeze o imagine realistă asupra pieţei muncii şi asupra diferitelor profesii. În acelaşi timp, elevii învaţă să-şi recunoască propriile abilităţi şi competenţe.
Programul le oferă o orientare de ansamblu asupra diferitelor profesii şi direcţii de studiu. Prin vizitarea unor unităţi din mediul de afaceri, administraţie şi instituţii publice, elevii vor vedea concret ce fac muncitorii calificaţi şi absolvenţii. Elevii sînt aceia care vor culege informaţii despre oferta de pe piaţa locală a muncii şi despre cerinţele diferitelor profesii. JOBS îi va învăţa cum să se prezinte cu succes în faţa angajatorilor.
Parteneriate, formare a profesorilor şi cercetare
„Aspectul inovator al proiectului JOBS constă în cooperarea strînsă dintre partenerii români şi elveţieni, şi din testarea constantă, în şcoli, a materialelor elaborate. Proiectul va dura 5 ani şi îşi propune să realizeze integrarea disciplinei JOBS în programa şcolară din sistemul naţional de învăţămînt“, a declarat Gabriela Felegean, directorul Colegiului Tehnic Transilvania.
Profesorii implicaţi nu doar predau această nouă disciplină, ci îi sprijină activ şi îi îndrumă pe elevi în îndeplinirea sarcinilor definite de JOBS. Pentru a putea face acest lucru, profesorii parcurg un program de învăţămînt la distanţă. În viitor, ar putea fi organizat un curs de master cu subiectul „Îndrumarea elevului“ („Student mentoring“).
Proiectul JOBS include, de asemenea, un studiu de cercetare ce va fi realizat de Universitatea Pedagogică Zürich şi Universitatea Bucureşti. În cadrul acestui studiu, traseul profesional al primului grup de elevi care parcurg programul JOBS va fi urmărit pe o perioadă de 5 ani. Rezultatele vor fi deosebit de interesante pentru implementarea unor scheme educaţionale similare, în regiune.
Faza pilot şi lecţii din practici elveţiene
Faza de testare va fi realizată de către profesori din România (de la şcoala nr. 25 şi Colegiul Tehnic Transilvania din Braşov) şi din Elveţia. În Elveţia, aceste cursuri pentru orientarea profesională au fost predate în şcoli de aproape 30 de ani, iar din 2007, aşa numiţii „ani şcolari de alegere a carierei“ sînt parcurşi cu un succes deosebit. Conform statisticilor, peste 80% din elevii care au parcurs un „an şcolar de alegere a carierei“ încep ucenicia sau se orientează către învăţămîntul superior.
Proiectul este realizat în cadrul cooperării Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţămîntului Profesional şi Tehnic din Bucureşti cu Universitatea Pedagogică Zürich (Elveţia) şi beneficiază de finanţare din partea Elveţiei, în cadrul programului de cooperare româno-elveţiană.
Sarcina de lucru 3: cerinţe practice pentru elevi şi profesori
Proiectul le cere elevilor să viziteze unităţi din mediul de afaceri, administraţie şi instituţii publice pentru a vedea concret ce fac muncitorii calificaţi şi absolvenţii. Elevii sînt aceia care vor culege informaţii despre oferta de pe piaţa locală a muncii şi despre cerinţele diferitelor profesii.
Profesorii implicaţi nu doar predau această nouă disciplină, ci îi sprijină activ şi îi îndrumă pe elevi în îndeplinirea sarcinilor definite de JOBS. Pentru a putea face acest lucru, profesorii parcurg un program de învăţămînt la distanţă.
| Componentă | Descriere |
|---|---|
| Obiectiv | Sprijinirea elevilor să-şi formeze o imagine realistă asupra pieţei muncii şi asupra diferitelor profesii |
| Beneficiari | Elevii din ultimul an de învăţământ obligatoriu şi primul an de învăţământ vocaţional |
| Metode | Vizite în companii, activităţi practice, mentorat, materiale testate în şcoli |
| Durată pilot | Faza de testare iniţială urmată de implementare pe 5 ani |
| Parteneri | Ministerul Educaţiei, CNDIT, Universitatea Pedagogică Zürich, Universitatea Bucureşti |
Condiţii de succes pentru sarcina de lucru 3
- Implicarea activă a profesorilor: formare iniţială şi suport continuu.
- Parteneriat strâns cu mediul privat şi instituţii locale pentru vizite şi stagii practice.
- Monitorizare şi cercetare: urmărirea traseului elevilor pe 5 ani pentru evaluarea impactului.
- Adaptarea materialelor pe baza testării constante în şcoli.
Implementarea disciplinei JOBS poate contribui la clarificarea traseelor educaţionale şi profesionale pentru tineri, oferindu-le instrumente practice de evaluare a propriilor competenţe şi de orientare pe piaţa muncii dinamice a viitorului.
tags: #proiectul #jobs #sarcina #de #lucru #3