65% dintre elevii de astăzi vor avea joburi care nu există încă. Într-o piață a muncii alertă care cere competențe tot mai complexe, pentru ce trebuie pregătiți astăzi elevii și studenții? Din 1997 până azi s-au născut în România aproape 6 milioane de persoane - 5.735.895 de persoane - să cităm exact Institutul de Statistică. Adică peste 30% din populația totală a României a crescut înconjurați de telefoane și internet, au ChatGPT să le dea răspunsuri sau să facă lucruri pentru ei și zeci de platforme sociale să-i distreze. Ei sunt parte din GenZ și Alpha. Generația Z este prima considerată în totală națională nativă digital. Cei născuți între 1997 și 2012 sunt fie încă în școală, fie au sub 5 ani vechime pe piața muncii. Se distrează online, cumpără online, învață online. După ei vine Gen Alpha, cei născuți după GenZ și până în 2024 inclusiv, despre care se spune că va deveni cea mai numeroasă generație, spre 2 miliarde la nivel global. 65% dintre ei vor avea joburi care astăzi nu există. Un lucru căruia niciun nomenclator de ocupații din lume nu-i va putea face față.

Există un lucru cert însă în toată masa de incertitudini - joburile viitorului vor fi legate de tehnologie și prin urmare vor avea nevoie de aceste competențe. Sunt suficient pregătiți ele în România? Ce se știa? România se clasa pe ultimul loc în UE la competențe digitale a populației între 16 și 74 de ani, potrivit Eurostat. Nivelul competențelor digitale este legat și de nivelul de școlarizare - cu cât un român are mai puține studii, cu atât va avea abilități mai scăzute și digitale; Cum stau copiii? Testarea literației digitale făcute de Brio și UiPath Foundation în urmă cu doi ani pe 3.000 de elevi arată că competențele digitale cresc odată cu vârsta și elevii români stau cel mai prost la crearea de conținut digital, rezolvare de probleme și comunicare și colaborare.

Provocarea: cum să pregătești tinerii pentru piața muncii digitale?

„Profesii de tipul supervizor de drone sau apărător al identității virtuale, detectiv de date, DJ de emoții prin culoare, crypto broker, îmblânzitor de roboți, ghicitor de date” reprezintă exemple ale spectrului viitorului. În a doua etapă au ajuns jumătate dintre elevi cu proiecte care au integrat concepte legate de joburile viitorului. Totuși, cum va arăta piața muncii pentru tinerii care sunt acum în școală? Avea o preconcepție.

În marile companii tech e nevoie de oameni cu abilități inclusiv din spectrul umanist. „Poți lucra astăzi ca specialist lingvistic sau specialist cultural. Acest tip de experți care au terminat studiile umaniste sunt, de asemenea, poziții foarte importante pentru piață.”

„Nu este un proces rotund și un lanț al valorilor care să-i ajute pe tineri, de la gimnaziu mai departe către liceu, să aibă o claritate în alegerea rutei educaționale și apoi, în alegerea rutei academice sau opțiunea pe care o au către zona de piața muncii și carieră. De asemenea, este lipsa politicii educaționale care fac legătura între liceu, facultate și piața muncii ulterioare”, explică Silvia Bogdan.

În plus, plecarea tinerilor peste hotare complică situația. Sunt companii care vor să pună umărul să-i pregătească pe tineri. În cadrul Future Jobs Cup zeci de profesioniști i-au mentorat pe tinerii înscriși în proiect să-și dezvolte abilitățile și să-și ducă proiectele în etapa următoare.

Future Jobs Cup ca motor de dezvoltare a competențelor viitorului

„Ce au nevoie tinerii? Revoluția 5.0 pune un accent mare pe colaborare intergenerațională, lucrul în echipe multidisciplinare, comunicare, leadership și focus pe obiective comune. Lucruri pe care nu le învățăm la școală, ci le dezvoltăm pas cu pas în proiecte, voluntariat sau carieră.”

„Inteligența artificială, IoT-ul, robotizarea nu pot să înlocuiască omul; omul este cel care analizează, comandă și creează contexte care folosesc tehnologia pentru rezultate semnificative. Tinerii trebuie să-și dezvolte gândirea critică și creativă, abilitatea de a rezolva probleme, decizii, competențe digitale dar și umane: leadership, abilități socio-emoționale, reziliență, flexibilitate, agilitate și învățare pe tot parcursul vieții.”

După participarea la Future Jobs Cup, tinerii s-au arătat mai încrezători în competențele lor: 80% dintre participanți se declară optimiști legat de viitorul în era digitală, iar 75% se consideră mai pregătiți datorită proiectului. Au învățat despre securitatea online, o temă crucială în secolul digitalizării.

Impactul proiectelor de pregătire a tinerilor pentru piața muncii digitale

Proiectul Future Jobs Cup s-a adresat tinerilor cu vârsta între 18-35 de ani, indiferent de domeniul de studiu sau experiența profesională. Aproape 2.400 de studenți s-au înscris, peste 1.016 au ajuns în etapa a doua, iar premiile în valoare de 42.000 de dolari au fost acordate echipelor cu idei inovatoare. În total, 40 de mentori au sprijinit participanții, iar ONG-urile de tineret au fost integrate pentru a susține inițiative la nivel local. Printre câștigători s-au numărat „Oportune” (echi) și „RoboClub” (ONG-uri).

Tinerii au beneficiat de 17 „Biblioteci Vii” pentru dialog cu profesioniști, precum și 20 de Webinarii despre branding personal, design thinking, învățare online, antreprenoriat, leadership, incluziune, gestionarea stresului, sănătate mintală, fake news, sustenabilitate, inteligență emoțională. Cele 11 ateliere Play4FutureJobs și WBS despre diverse teme au pregătit pentru competiție, care a oferit Premii de 42.000 de dolari și mentorat pentru proiecte.

Call to action pentru tineri și ONG-uri

„Implica-te și visurile tinerilor nu vor rămâne doar în imaginație!” a spus un reprezentant. Proiectele au o misiune clară: inspira creativitate, conectare, competențe digitale și tehnologice, aliniate la cerințele pieței muncii viitoare.

Work Breakdown Structure (WBS): cum se aplică la proiecte de toate dimensiunile

Work Breakdown Structure (WBS) se dovedește a fi un instrument de planificare esențial, tradus în mod practic în toate etapele unui proiect: de la cerințe la implementare și monitorizare. Definiția este simplă: împărțirea proiectului în părți mai mici, ușor de înțeles, pentru a facilita gestionarea și controlul progresului. Modelarea WBS organizează un proiect în părți clare, ușor de gestionat, pentru o mai bună planificare și control. O WBS bine construită acționează ca o hartă care prezintă întregul proiect în etape logice și permite monitorizarea clară a realizărilor, întârzierilor și necesarului de resurse.

Indiferent de industrie, WBS facilitează raportarea și comunicarea cu părțile interesate. O structură clară arată poziția proiectului în timp real, prioritățile și evoluția bugetului. Este crucial să înțelegem diferențele dintre domenii: construcțiile necesită secvențiere strictă a fazelor; IT-ul - modularitate și abordare iterativă; marketingul - flexibilitate și desfășurarea paralelă a activităților. Exemplele de structuri WBS, de la IT la construcții și marketing, arată că nu există un singur șablon universal: fiecare domeniu are particularitățile sale și ritmul său de lucru.

Fiecare proiect poate necesita o structură diferită a WBS în funcție de complexitate, număr de echipe, dependențe și nivelul de control dorit. Pentru proiecte mici, o diviziune în două sau trei niveluri poate fi suficientă; pentru proiecte mari și complexe, pachetele detaliate de lucru sunt esențiale pentru a evita omiterea pașilor, alocarea corectă a bugetelor, timpilor și resurselor. Regula este: cu cât riscul și amploarea proiectului sunt mai mari, cu atât diviziunea muncii trebuie să fie mai detaliată.

Exemplele clasice de WBS pentru IT includ analiza cerințelor, proiectarea arhitecturii, dezvoltarea în module sau sprinturi, testarea (unitară și de integrare) și implementarea/post-implementare. În construcții, secvența este mai liniară, cu prioritizarea fundațiilor și a lucrărilor pregătitoare. Pentru campaniile de marketing, WBS pornește de la analiză de piață și audiență, strategie, materiale creative, distribuție online/offline și monitorizare/optimizare. În proiectele cu producție, accentul cade pe procese tehnologice și logistică, cu accent pe lanțul de aprovizionare și asamblare.

Infografic-WBS_IT_vs_Constructii_vs_Marketing

În practică, detalierea pachetelor de lucru facilitează estimările de costuri, identificarea riscurilor, planificarea rezervelor și optimizarea resurselor. O structură WBS este utilă nu doar pentru planificare, ci ca bază pentru raportare și comunicare cu părțile interesate. FlexiProject este prezentat ca un instrument potrivit pentru vizualizarea WBS folosind diagrama Gantt, gestionarea resurselor și șabloanele predefinite.

Există și recomandări despre utilizarea șabloanelor WBS: pentru proiecte repetitive (implementări de sisteme, campanii ciclice, proiecte de construcții standard), șabloanele gata făcute pot economisi timp și pot fi adaptate la nevoi specifice. Totuși, pentru proiecte inovatoare sau multidisciplinare, proiectarea unei structuri WBS de la zero este mai sigură. Cea mai inteligentă abordare este flexibilitatea: utilizați șabloanele ca punct de plecare, dar adaptați structura la noile condiții.

Planificare eficientă și exemple practice

Un bun manager de proiect combină experiența trecută cu adaptarea la condițiile actuale. Planificarea eficientă este baza distribuirii eficiente a resurselor, permițând atingerea obiectivelor stabilite. De exemplu: cât timp și câți membri ai echipei sunt necesari pentru o singură sarcină? Cum se distribuie simultan lucrările în cinci membri pe zece sarcini pentru a nu compromite eficiența și calitatea?

Planificarea include: clarificarea scopurilor, definirea datelor limită, stabilirea bugetelor și monitorizarea progresului prin instrumente vizuale (diagramă Gantt, Kanban, calendar). Importanța împărțirii în sarcini separate constă în clarificarea rolurilor, în timp ce flexibilitatea permite ajustări în funcție de schimbările din proiect. Un plan bine structurat poate facilita controlul cheltuielilor și gestionarea riscurilor prin estimări mai exacte ale costurilor și resurselor.

tags: #proiectul #jobs #sarcini #rezolvate

Postări populare: