Comentariu la articolul domnului Academician Lucian Albu publicat la Studii Financiare, la 18 ianuarie 2023. Foarte interesant articolul domnului Academician Lucian Albu. Din ce cunosc, nu s-au publicat multe articole în literatura economică românească ori în cea demografică în care să fie abordate probleme ale impactului evoluțiilor profund negative de lungă durată ale fenomenelor demografice majore (natalitate, mortalitate, migrație externă) asupra dezvoltării economice a țării după anul 1989 și posibilelor evoluții prospective.
Autorul: „ …se pot estima traiectoriile teoretice care guvernează, pe măsura creșterii economice, dinamica elementelor balanței demografice și se pot previziona valori viitoare”. Din păcate, în articol nu se indică sursele numeroaselor date folosite și nici referințe asupra unor lucrări cunoscute pentru abordarea teoretică a problemelor. Nu mă voi referi la aprecierile autorului la nivel global și la nivelul Uniunii Europene, de interes fiind doar aprecierile pentru evoluțiile din țara noastră.
Autorul ia în considerare cinci indicatori demografici, apreciați a fi fundamentali pentru ceea ce numește balanța dinamicii demografice: rata natalității (rn), rata mortalității (rm), rata sporului natural (sn), rata sporului statistic anual (ssp), definit ca diferență între numărul populației din anul curent și anul precedent și rata migrației implicite (m), ca diferență între rata sporului natural și rata sporului statistic anual (simbolurile vor fi utile cititorului în figurile comparative ce vor urma).
Definirea și calculul indicatorilor cheie
Rata natalității (rn) și rata mortalității (rm) sunt măsurători fundamentale ale dinamici populației. Rata sporului natural (sn) rezultă din diferența dintre rn și rm. Rata sporului statistic anual (ssp) reprezintă creșerea populației între ani, ca diferență între populația curentă și cea anterioară. Rata migrației implicite (m) este diferența dintre rata sporului natural și rata sporului statistic anual. Acest set de cinci indicatori permite o analiză coerentă a balanței demografice din perspectiva populației rezidente în studiile demografice post-1989.
Neavând sursele datelor, demersul pe care îl voi urma este determinarea celor cinci indicatori pentru anii 1992-2020 și compararea lor cu datele din articol în forma lor grafică (anii 1990 și 1991 nu sunt semnificativi pentru dezvoltările natalității, mortalității și migrației externe după anul 1989).
Estimări și surse de date. populația rezidentă vs. populația cu domiciliu
Este posibilă și utilă o abordare complementară celei din articol? Da, este posibilă, cu multă precauțiune. Problemele de care analistul se lovește sunt cele asupra datelor folosite. Cele cinci componente ale dinamicii demografice din articol nu pot avea semnificații pentru populația cu domiciliu (reședința permanentă) în țară, ci numai pentru populația cu reședința obișnuită în țară, populația rezidentă. Implicațiile economice ale declinului demografic prin scădere naturală și migrație netă negativă se referă la populația rezidentă, cea care trăiește în mod obișnuit în România și nu la românii cu reședința în alte țări.
Diferențe sunt și la numărul de născuți și decedați în cele două populații, dar minore la primul indicator și nesemnificative la cel de la doilea. Dacă analiza propusă de autor s-ar referi la populația rezidentă, dificultăți aproape insurmontabile apar: numărul populației rezidente este cunoscut numai după anul 2002, al născuților vii și decedaților numai după anul 2011. Institutul Național de Statistică s-a confruntat cu dificultăți care nu au putut fi depășite în determinarea populației rezidente și a indicatorilor de mișcare naturală și migrație externă cu schimbare de reședință înainte de recensământul din luna octombrie 2011. Nu sunt date detalii în articol asupra metodelor de estimare a populației rezidente din anii 1992-2002 și a născuților și decedaților din anii 1992-2011.
Ce propun cititorilor este estimarea datelor necunoscute și determinarea celor cinci indicatori din balanța dinamicii demografice a populației rezidente după anul 1989. Pentru estimarea populației rezidente în anii 1990-2002 s-a folosit retroproiectoarea proporției populației rezidente în populația cu domiciliu din anii 2003-2020 după ajustarea grafică liniară a seriei cunoscute. În figura 1 pot fi examinate cele două populații în întreaga perioadă 1990-2020. Ambele populații sunt în coerent regres continuu și considerabil. Se poate remarca declinul apreciabil mai mare al populației rezidente după anul 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană, prin veritabila explozie a migrației externe.
Comportamentul născuților și decedaților
La estimarea numărului de născuți și decedați proprii populației rezidente pentru anii 1992-2011 s-a folosit proporția stabilă de 98 la sută a născuților de la populația rezidentă în numărul născuților de la populația cu domiciliu după anul 2011 iar în cazul decedaților, unde proporția respectivă este 99,8 la sută, s-a apreciat că pentru exercițiul propus pot fi folosite datele de la populația cu domiciliu. Diferențele sunt nesemnificative.
În figurile 2 (VG) și 2 (LA) pot fi examinate curbele celor cinci indicatori în anii 1992-2020 în cele două abordări. Nu sunt diferențe la ratele natalității (rn în articol), mortalității (rm în articol) și scăderii naturale (sn în articol). La ceilalți doi indicatori sunt diferențe, la rata creșterii totale (ssp în articol) și rata migrației nete (m în articol). În figura 2 (VG) am inclus la legendă la cei cinci indicatori simbolurile folosite de autor. La rata scăderii totale apare în articol un surprinzător și imens declin în anul 2002. Cel foarte important și el din anul 2007 este bine motivat de recrudescența migrației externe odată cu intrarea țării în Uniunea Europeană.
Este comun în ambele figuri. Surprinzătoare este în articol curba migrației nete (m), cu valori pozitive și anormală creștere din anul 2002. A doua deformare, din anul 2007, ar avea motivația deja menționată (intrarea în Uniunea Europeană) dacă ar avea valori negative. O precizare se impune asupra opțiunii foarte originale a autorului în materie de semnificație a migrației nete - m, ca diferență între sn-sporul natural și ssp-rata sporului statistic anual. Autorul menționează că o valoare pozitivă a ratei migrației implicite înseamnă migrația spre exterior (emigrație), iar o valoare negativă - migrație către interior (imigrația). Găsim astfel motivarea plasării neobișnuite a curbelor la valori pozitive în figura 2LA.
Relația dintre dinamica demografică și performanța economică
În literatura demografică, o rată pozitivă a migrației externe nete înseamnă un număr al imigranților mai mare decât numărul emigranților și aport la creșterea populației. O rată a migrației nete negativă are semnificație opusă, un număr al emigranților superior celui al imigranților și contribuție la declinul populației. Există două abordări ale evoluțiilor celor cinci indicatori ai balanței demografice. Detectarea unei relații între regresul natalității, creșterea mortalității și migrație externă negativă, pe de o parte, și creșterea economică, pe de altă parte, este îndoielnică în orice configurație de modelare dacă plasăm raportul la nivel național. Situația poate fi diferită în profil teritorial, ceea ce impune introducerea unui al 6-lea indicator: migrația internă cu schimbare de domiciliu pe județe/regiuni de dezvoltare economică, variabilă ce poate agrava scăderea populației rezidente sau poate reduce impactul dacă migrația internă netă este pozitivă și semnificativă.
Corelația cu Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor
În figurile 3A-3D sunt prezentate evoluții paralele ale PIB pe locuitor și a unora dintre indicii demografici, între PIB-locație ocupată și natalitate. Nu se remarcă o corelație clară între creșterea naturală, creșterea totală anuală, natalitate și dinamica PIB/loc. Însă se poate remarca contribuția excepțională a migrației externe și a regresului populației rezidente asupra creșterii PIB-ului pe locuitor în anii 2007-2009, odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Este însă o contribuție toxică, degradantă, la care se adaugă impactul negativ al celui de-al doilea val al pandemiei.
Creșterea masivă a consumului, asemănătoare cu creșterea PIB/loc., nu a fost în mod necesar influențată de regresul natalității. În anul 2021, creșterea modestă a PIB/loc reprezintă efectele economice negative multiple ale pandemiei Covid-19, iar această creștere se regăsește în sporirea consumului final al gospodăriilor. Scăderea numărului populației ocupate este o consecință majoră a scăderii natalității și a migrației externe negative. Privind regresul populației ocupate, se pot identifica două faze: una între 2002-2008 și a doua după 2008. Majoritatea populației ocupate are vârsta 20-60 ani, ceea ce evidențiază impactul demographic asupra pieței muncii.
Impactul deprimant al scăderii populației rezidente asupra forței de muncă
Impactul economic negativ cuantificabil al indicatorilor din balanța dinamicii demografice asupra dimensiunii populației ocupate apare prompt în cazul unei migrații negative de amploare, dar reclamă un decalaj de timp în cazul regresului natalității. Curba populației ocupate reflectă instalarea crizei forței de muncă. Originea acestei situații se află în scăderea natalității după 1990 și în migrația masivă a populației tinere și adulte. Importul de forță de muncă a devenit indispensabil. În 2023 se estimează un număr de 100 de mii de lucrători străini acceptați pe piața muncii, cu așteptări de creștere.
Factorul capital uman este inclus în modelele de creștere economică în diverse forme, inclusiv ca populație ocupată economic, derivată din populația în vârstă de muncă. În articol se amintește doar de structuri. Astfel de modele nu par a fi agreate de specialiștii în macroeconomie, dar instalarea declinului populației poate conduce la reconsiderări în anumite contexte. În 2021 în 18 dintre statele membre ale UE s-a înregistrat scădere naturală în nouă țări, inclusiv România, iar în celelalte țări există diferite echilibre între creșterea naturală și migrația netă.
Indicatori de referință și definiții utile
Rata generală de fertilitate (RTF) se determină pe baza numărului de născuți vii la 1000 femei în varstă de 15-49 ani. Rata totală de fertilitate (RTF) reprezintă numărul mediu de copii pe care i-ar putea naște o femeie în timpul vieții sale fertile, în condițiile fertilității anului respectiv. Datele statistice sunt revizuite în mod constant, conform politicii de revizuire a datelor. Rata de dependență, piramida populației și etapele demografice sunt utile pentru înțelegerea structurii vârstelor și a dinamici populației.
Notă: La sfârșitul săptămânii trecute s-a trimis redacției o propunere de comentariu la articolul „Criza demografică va afecta major dinamica economiei în România” pentru studii financiare. Comentariul nu a fost publicat încă. Contextul indică necesitatea de a înțelege mecanismele prin care reducerea populației poate afecta economia și viața cotidiană, precum și necesitatea unor măsuri rapide și decisive.
Aplicații practice și implicații pentru politici publice
- Analiza balanței demografice poate ghida politici de susținere a natalității și a migrației nete pozitive.
- Estomparea impactului scăderii populației ocupate poate necesita politici de piața muncii, inclusiv imigrație selecționată și programe de recalificare.
- Integrarea migrației interne pe nivel regional poate oferi o imagine mai clară asupra dezechilibrelor demografice și poate orienta investițiile
Sinergii cu date demografice globale
Rata totală de fertilitate la nivel mondial este de aproximativ 2,1 copii per femeie pentru înlocuire, iar schimbările demografice pot avea implicații economice pe termen lung, inclusiv asupra structurii ocupării și a cererii consumatorilor. Piramidele demografice descriptive (expansive, constrictive, staționare) oferă un cadru pentru înțelegerea dinamicii populației în funcție de fertilitate, mortalitate și migrație.
În concluzie, analiza balanței dinamice demografice în contextul României post-1989 relevă trei ani-cheie: intrarea în UE (2007) și valul migrației externe; impactul în scăderea populației rezidente asupra forței de muncă; și efectele pandemiei COVID-19 asupra consumului și PIB pe locuitor. O abordare integrată, cu date detaliate despre migrația internă pe regiuni, ar putea îmbunătăți precizia estimărilor și fundamenta deciziile politice.
- Rata natalității și mortalității ca baze ale balanței demografice.
- Rata sporului natural și rata sporului statistic anual ca repere pentru dinamica populației.
- Rata migrației implicite ca indicator al mobilității internaționale și al fluxurilor nete.
- Implicarea migrației interne pe județe/regiuni pentru o analiză mai granulară a influenței asupra ocupării.
- Corelația dintre dinamica demografică și variabilele macroeconomice (PIB/locuitor, consum final) în perioadele de criză și redresare.
Concluzii necesare pentru cercetare viitoare
Este necesară transparentizarea surselor de date și clarificarea metodelor de estimare pentru populația rezidentă în anii precedenți recensământului. Estimările pentru anii 1990-2002 pot fi îmbunătățite prin metode statistice avansate și prin utilizarea surselor alternative de date. O abordare multiplă, cu validări în perechi de ani, poate facilita înțelegerea relațiilor dintre dinamica demografică și creșterea economică în contextul României moderne.
tags: #rata #de #fertilitate #definitie