În anul 2023, numărul de nou-născuți din România a fost de 155.418 născuți-vii, anul trecut fiind anul cu cele mai puține nașteri din 1930 încoace. Rata natalității a fost, în anul 2023, de 7,1 născuți-vii la 1.000 locuitori, în scădere față de cea din 2022. Româncele au mai puțini copii, pe care îi fac mai târziu în viață.
Context european și global
În 2022, Franța a avut cea mai mare fertilitate totală din UE (1,79 născuți-vii per femeie), urmată de România (1,71), Bulgaria (1,65) și Cehia (1,64). În schimb, cele mai scăzute rate de fertilitate au fost observate în Malta (1,08), Spania (1,16) și Italia (1,24). Cercetări internaționale avertizează despre o tendință globală de scădere a fertilității, iar studiile The Lancet indică decalaje între țările care încă înregistrează creștere a populației și cele în scădere, cu perspective de adâncire a depopulării în multe regiuni ale lumii.
The Lancet și ONU subliniază că, pe măsură ce țările devin mai bogate, rata fertilității tinde să scadă, iar proiecțiile indică faptul că până în 2050, în 76% dintre țări fertilitatea va scădea sub înlocuire, crescând până la 97% până în 2100. În continuare, cazul României este în concordanță cu trendul european de scădere a natalității, în condițiile unei populații îmbătrânite și a migrației nete semnificative.
ONU estimează o creștere a populației globale până la aproximativ 9,7 miliarde în 2050 și aproximativ 10,4 miliarde la mijlocul anilor 2080, însă rata de înlocuire a generațiilor în multe țări rămâne sub pragul de 2,1 copii/femeie, cu posibile efecte macroeconomice severe.
Evoluția demografică în România în ultimii ani
Rata fertilității în România a fost în jurul valorii 1,71 în 2022-2023, iar efectele acestei dinamici se reflectă în scăderea numărului de nașteri din ultimii ani. Perspectivele demografice indică o depopulare accelerată, cu o populație rezidentă estimată în jur de 16-17 milioane în următorul deceniu, iar în scenarii pesimiste chiar 16,5 milioane. În Europa, România se află la coada clasamentului privind speranța de viață și fertilitatea, iar provocările demografice se traduc în presiuni asupra sistemelor de pensii, sănătate și forța de muncă.
În 2025, INS a raportat o evoluție negativă în sporul natural: scădere a natalității și o oarecare reducere a mortalității infantile, dar niveluri generale ale mortalității încă ridicate. Prognozele indică faptul că, în 2025, sporul natural ajunge la un nivel sensibil negativ, aproximativ -94 mii locuitori, iar depopularea poate fi accelerată dacă nu se implementează măsuri adecvate.
Factorii principali care modelează natalitatea în România
- Factori economici: incertitudinea economică, costul tradițional ridicat al creșterii copiilor și lipsa unui cadru predictibil de sprijin familial pot determina cuplurile să amâne sau să diminueze decizia de a avea copii.
- Factori sociali și culturali: emanciparea femeii, schimbările în modele de familie, accesul la educație și servicii de îngrijire a copiilor influențează decizia de a avea copii.
- Politici publice: programele de stimulare a natalității, sprijinul pentru copii, facilități fiscale, asigurarea creșelor, protecția locului de muncă pentru mame după concediul de creștere a copilului, flexibilitatea muncii pentru părinți etc. au un impact limitat dacă nu sunt însoțite de stabilitate macroeconomică și salarizare decentă.
- Migrația: exodul populației tinerilor în străinătate reduce baza de femei în vârstă fertilă și contribuie la scăderea numărului de nașteri, ceea ce accentuează depopularea pe termen mediu.
- Educația și vârsta la primul copil: vârsta medie la prima naștere în România este în jur de 27 de ani, iar o creștere a acestui prag poate reduce probabilitatea nașterilor multiple în anii următori.
Conform statisticilor Eurostat, în România genomele de fertilitate și structura populației în 2022 au arătat Franța în fruntea UE, urmată de România, iar în sud-estul Europei diferitele județe au înregistrat niveluri variate de fertilitate, cu unele județe din Moldova și Transilvania având rate relativ ridicate față de alte regiuni.
Perspectiva viitoare și scenarii posibile
Conform cercetărilor și proiecțiilor internaționale, este probabil ca depopularea României să se mențină în următoarele decenii, iar populația rezidentă să plaseze România în jurul a 16-19 milioane până în 2050, cu variații în funcție de migrație netă și politici demografice. Un obiectiv important va fi menținerea echilibrului între creșterea natalității și stabilitatea economică, precum și adaptarea infrastructurilor sociale (creșe, grădinițe, îngrijire, pensii) în contextul unei populații mai îmbătrânite.
În analiza lui Vasile Ghețău și a altor experți, “descendența finală” (rata totală a fertilității) sub 2,1 copii per femeie califică o tendință de scădere naturală pe termen lung. În plus, autorii subliniază că simpla creștere a natalității poate fi insuficientă dacă nu există sprijin pentru familii, investiții în educație, locuințe accesibile și stabilitate economică.
Posibile direcții de intervenție (față în față cu realitatea demografică)
- Stimulent fiscal direcționat pentru familii cu copii și facilități pentru creșe/grădinițe, cu o componentă de stabilitate bugetară și predictibilitate în timp.
- Investiții în infrastructură socială: modernizarea spitalelor, neonatologiei și centrelor pentru copii, precum și extinderea rețelei de îngrijire pentru mame și copii în zonele rurale.
- Program flexibil de muncă pentru părinți 0-3 ani și facilități pentru angajatori pentru a crea spații dedicate copiilor în muncă.
- Program de repatriere și sprijin pentru familiile românești care se întorc din străinătate, inclusiv credite avantajoase pentru locuințe, eliberare de birocrație în relația cu administrația și stimulente pentru reinserția profesională.
- Dezvoltarea satelor și a comunităților rurale ca medii optime pentru creșterea natalității: infrastructură, locuri de muncă, acces la servicii de sănătate și educație de calitate.
- Politici de integrare pentru migranți, cu reguli clare privind vizele, munca și contribuția la economie, așa încât imigrația să susțină demografia fără a crea enclave.
- Campanii de conștientizare privind avortul, educația sexuală și importanța creșterii natalității, cu accent pe beneficii pentru familie, economie și sustenabilitatea sistemelor sociale.
- Stimularea cercetării medicale în domeniul fertilității și sprijin pentru consiliere genetică și reproduce asistată.
Indicatori relevanți pentru monitorizarea evoluției
- Rata fertilității totale (RTF) - obiectiv 2,1 copii/femeie pentru înlocuire; valori sub acest prag conduc la scăderea populației native pe termen lung.
- Speranța de viață la naștere - indicator-cheie al dezvoltării, cu impact asupra sustenabilității sistemelor sociale și a forței de muncă.
- Numărul de nășcuți vii raportat anual - variabil în funcție de fertilitate, mortalitate și migrație netă.
- Rata mortalității infantile - un factor critic pentru sănătate publică și calitatea îngrijirii prenatal-neo-natale.
- Rata de urbanizare și densitatea populației - influențează cererea pentru servicii publice și infrastructură.
Concluzii operaționale pentru politici publice
România se află într-un substanțial proces de depopulare, cu o rată a natalității în scădere și perspective de creștere modestă a fertilității pe termen scurt. Este necesară o strategie integrată, care să combine sprijinul familiei, stabilitatea economică, reforme în educație și sănătate, precum și politici de relocare și repatriere inteligent promovate la nivel național. Doar o serie coerentă de măsuri poate contracara efectele pe termen lung ale depopulării și poate facilita dezvoltarea sustenabilă a societății românești.
Viziunea de ansamblu include stimularea natalității, dar și adaptarea economiei la o planetă în care migrația, îmbătrânirea populației și inovația devin factori decisivi. În acest context, România poate lua exemplul unor țări care au reușit să pună în practică politici publice cu impact sustenabil asupra demografiei, combinând creșterea economică cu echitate socială, acces la educație, servicii de sănătate și locuire pentru tineri și familii.
tags: #rata #fertilitatii #in #romania #in #ultimii