Necesarul caloric zilnic pentru nou-născuți și alimentația echilibrată în primii ani de viață

Despre cereale: contin cantitati importante de substante nutritive (glucide, proteine, vitamine din grupul B, magneziu, fier, selelniu, vitamina E si saruri minerale). Se recomanda cerealele integrale, care contin atat invelisul, cat si miezul bobului, acestea continand pe langa glucide si proteine, vitamine, fibre, saruri minerale si uleiuri esentiale. Despre legume: contin glucide, o cantitate mare de apa, fibre, minerale si vitamine. Sunt o importanta sursa de glucide. Despre fructe: contin glucide in cantitate mare, vitamine, saruri minerale si grasimi vegetale (samburi si seminte). Sunt foarte importante in alimentatia zilnica, cel putin 2-3 fructe de culori diferite pentru aducerea diverselor vitamine si saruri minerale. Se recomanda folosirea lor in stare naturala pentru pastrarea vitaminelor. Despre carne si oua: au valoare nutritiva ridicata, datorita aportului optim de amino-acizi esentiali, necesari pentru o crestere armonioasa a organismului. Contin cantitati mari de saruri si vitamine. Sunt de evitat mezelurile, acestea continand cantitati mari de sare si conservanti. Oul este un aliment complet, o sursa cu valoare biologica mare. Are un continut optim de proteine, vitamine (A, D, K, B), grasimi (lecitina) si minerale (fier, fosfor si calciu). Micul dejun este o masa importanta; trebuie sa contina toate grupele de alimente, atat cereale, legume si fructe, cat si lactate si proteina de origine animala (ou, carne, sunca). Conform piramidei alimentare, zilnic alimentatia copilului trebuie sa cuprinda 6-8 portii de fainoase (de preferat cele integrale), 3-4 portii de fructe, 2-4 portii de legume si zarzavaturi, 2-3 portii de carne si 2-3 portii de lactate. Pe langa o dieta echilibrata e necesara si activitatea fizica zilnica de minim o ora. Conteaza foarte mult modul de preparare al alimentelor. Este bine sa evitam prajirea, rantasurile, ciorbele si supele grase. Vitaminele si substantele minerale sunt foarte importante, acestea gasindu-se in mare cantitate in fructele si legumele proaspete. Dr. De multe ori, caloriile sunt puse intr-o lumina negativa, fiind asociate cu acumularea de kilograme in plus, cei care privesc lucrurile din aceasta perspectiva considerand nociv consumul de alimente cu un aport caloric ridicat. Fiecare persoana are nevoie de un anumit numar de calorii zilnic pentru ca organismul sa-i poata functiona la capacitate optima, iar problemele cu kilogramele in exces apar atunci cand aportul zilnic este in mod constant mai mare decat necesarul. Caloriile nu sunt niste substante in sine, asa cum sunt nutrientii, ci reprezinta o unitate de masura pentru energia furnizata de alimentele si bauturile consumate. Asadar, necesarul zilnic de calorii nu depinde doar de varsta si sex, ci si de stilul de viata. Aportul caloric al unui aliment depinde in principal de compozitia acestuia, dar si de modul de preparare. Calorii sau kilocalorii? Dupa cum am aratat mai sus o calorie (cal.) este o unitate de masura a energiei, insa valoarea sa este una foarte mica. In acest scop este folosita o unitate de masura mai generoasa, care este kilocaloria (kcal.). In vorbirea comuna s-a impamantenit insa termenul de „calorii” cu referire la valoarea energetica a alimentelor, astfel ca este folosit cu preponderenta atunci cand se discuta despre continutul nutritional. Asadar, cand se vorbeste de numarul de calorii dintr-un aliment, se face referire de fapt la numarul de kilocalorii. In concluzie, kilocaloria (kcal.) este unitatea de masura utilizata in mod obisnuit pentru a evalua valoarea energetica a alimentelor si este cea pe care o veti gasi specificata in informatiile nutritionale, chiar daca in dreptul valorii este trecut termenul „calorii” sau „cal.”. Dupa ce am lamurit aceste aspecte de ordin tehnic si lingvistic, a sosit momentul sa abordam si subiectul principal al cestui articol.

Necesitatea calorică la copii și principii generale

In general, femeile au nevoie de mai putine calorii decat barbatii, iar in functie de varsta si factorii pe care tocmai i-am enumerat, necesarul zilnic variaza intre 1.200 si 2.400 de calorii. In copilarie, necesarul de calorii este esential pentru dezvoltarea si cresterea normala. Fetele cu varsta cuprinsa intre 4 si 8 ani ar trebui sa consume in jur de 1.200-1.800 de kilocalorii pe zi, in functie de nivelul lor de activitate fizica. Pe masura ce fetele cresc, devin mai active si consuma mai multa energie, iar pentru aceasta au nevoie de un aport mai mare de calorii zilnic. In aceasta etapa, necesarul de calorii poate varia intre 1.400 si 2.200 de calorii pe zi.

Adolescenta este o perioada caracterizata de o crestere rapida si o serie de schimbari hormonale. Toate acestea genereaza un consum energetic ridicat, prin urmare creste si necesarul zilnic de calorii. In perioada tineretii si la varsta adulta tânără, necesarul de calorii ramane similar celui din adolescenta, adica intre 1.800 si 2.400 de kilocalorii pe zi, in functie de nivelul de activitate. Pe masura ce femeile inainteaza in varsta, metabolismul incetineste, iar necesarul de calorii poate scadea usor. Si baietii devin tot mai activi pe masura ce se apropie de pubertate, se implica in activitati care necesita mai mult efort - astfel ca au nevoie de un aport mai mare de calorii. La varsta adulta, necesarul de calorii scade usor, situandu-se intre limitele de 2.200 si 3.000 de calorii pe zi. Pentru barbatii sedentari, sunt suficiente 2.200 de calorii pe zi, in timp ce barbatii care au un job solicitant din punct de vedere fizic sau care obisnuiesc sa faca miscare in mod regulat au nevoie de 2.400-2.600 de calorii. Si in cazul barbatilor trecuti de 51 de ani se produce o incetinire a metabolismului, ce reduce consumul de energie, implicit necesarul de calorii pentru obtinerea acesteia.

Greutatea la naștere, prematuri și creșterea în primii ani

Greutatea la naștere reflectă starea de nutriție și de sănătate a mamei în timpul sarcinii, fiind un important factor prognostic pentru mortalitatea și morbiditatea infantilă. Ea este influențată de durata gestației, greutatea mamei, numărul de sarcini anterioare, expunerea mamei la toxice (nicotină, alcool etc), altitudine, diverși factori patologici și de o serie de factori încă neelucidați. Greutatea nou-născutului este strâns corelată cu vârsta gestației (durata sarcinii), majoritatea copiilor ajunși la termen având la naștere o greutate cuprinsă între 2850 g și 4050 g (normoponderal, eutrofic).

Primul an de viață al copilului denumește perioada de nou-născut (0-29 zile) și sugar (1-12 luni) și este perioada caracterizată printr-o dezvoltare complexă și accelerată a bebelușului. Ritmul de creștere al bebelușului născut la termen și cu o greutate normală se poate calcula raportându-l la adaosul ponderal zilnic: între 15 zile și 3 luni: 30-35 g/zi; între 3 și 6 luni: 30 g/zi; între 6 și 9 luni: 20-25 g/zi; iar între 9 luni și 1 an: 15-20 g/zi. În principiu, un sugar în vârstă de 4 luni dublează greutatea de la naștere, iar la vârsta de 1 an o triplează. Copiii cu greutate mai mare la naștere iau mai lent în greutate decât cei cu greutate mai mică la naștere, care trebuie să recupereze. Situația creșterii în greutate diferă la prematuri, iar evoluția este monitorizată cu grafice de creștere adaptate vârstei gestaționale și greutății.

Alăptarea vs. lapte praf

Alimentația ideală a bebelușului în primele 6 luni este cea naturală (lapte de la mamă). Datorită conținutului său perfect adaptat nevoilor acestuia, laptele matern asigură o creștere și o dezvoltare optime. Dacă alăptarea nu este posibilă, se poate utiliza lapte praf, iar în primele 3-4 luni bebelușii hrăniți exclusiv cu lapte matern sau formula au același ritm de creștere. Când mama nu poate alăpta deloc, bebelușul va primi 7 mese pe zi în perioada nou-născutului, 6 mese pe zi până la 5 luni și 5 mese pe zi între 5 luni și 1 an.

Ce mănâncă un bebeluș și necesarul nutrițional în primii ani

Cantitatea de alimentație se reflectă în greutate, iar ideal este ca bebelușul să fie alimentat în majoritate cu lapte matern până la 6 luni. Când este necesar, se adaugă lapte praf. În general, în primele 3-4 luni, copiii hrăniți cu formulă au același ritm de creștere ca cei alăptați natural. Pe măsură ce diversificarea începe, stomacul copilului se dezvoltă și volumul său va ajunge la aproximativ 250 ml la vârsta de 1 an, în funcție de apetitul copilului. Lipidele asigură energia; necesarul de lipide pentru diferite grupe de vârstă este de 5-6 g/kg/zi (0-1 an), 4-5 g/kg/zi (1-3 ani), 2-3 g/kg/zi (3-7 ani). Glucidele oferă energie; necesarul este de 10-12 g/kg/zi pentru 0-1 an și 1-3 ani, respectiv 10 g/kg/zi pentru 3-7 ani. Fructele și legumele aduc fibre, vitamine și minerale, iar sursele principale de calciu includ lactatele, laptele din soia, semințe de susan, fructe uscate și legume cu frunze verzi. Vitamina D este asigurată prin expunerea la soare, dar se găsește și în gălbenuș de ou, pește gras, unt și ficat. Fierul contribuie la formarea hemoglobinei; surse bogate în fier sunt carnea roșie, ficatul, legumele verzi, fasolea, lintea, nautul, fructele uscate și cerealele integrale.

Este crucial să adaptăm necesarul caloric la vârstă și ritmul de creștere, iar peste 1 an ritmul de creștere se încetinește, ceea ce înseamnă un necesar caloric mai redus la adopția zilnică. Alimentația în primii ani de viață reprezintă o fundație durabilă pentru deprinderile alimentare sănătoase și pentru un ritm de creștere corespunzător în anii ce urmează. Obiceiurile din familie influențează semnificativ comportamentul alimentar al copiilor, iar schimbările după vârsta de 4-5 ani pot afecta greutatea. 1-3 ani necesarul orientativ este de 100 kcal/kg corp/zi, iar aportul hidric de aproximativ 100 ml/kg corp/zi. Aceste valori sunt orientative și nu trebuie să stați să cântăriți alimentele; dacă copilul este activ și se dezvoltă bine, necesarul este asigurat. Peștele, în special cel gras, este recomandat pentru conținutul de omega-3, fosfor și vitamine D, A și din grupul B, iar includea zilnic în meniul copilului este ideală. La această vârstă este important să se ofere o varietate de alimente și să se încurajeze deprinderea de a mânca singuri, folosind lucruri adaptate vârstei (linguriță, furculiță, căniță).

Infografice și resurse vizuale

Diagrama de creștere și dezvoltare a bebelușilor poate ajuta părinții să urmărească evoluția: la naștere, la 3 luni, la 6 luni, la 9-12 luni și apoi anual, cu grafice OMS pentru bebeluși și copii mici. O modalitate practică de evaluare este să urmărim curba de creștere în raport cu vârsta și sexul, pentru a identifica eventuale deviații de la normal.

tabel orientativ: necesarul caloric după grupele de vârstă (indicativ)

În concluzie, necesarul zilnic de calorii nu depinde doar de vârstă și sex, ci și de stilul de viață. Caloriile reprezintă unități de energie, iar modul de preparare influențează valoarea energetică a alimentelor. Este esențial să combinăm carbohidrați complecși (orez, cartofi, cereale integrale, pâine și paste din făină integrală), proteine de calitate (carne, pește, ouă, lactate) și lipide sănătoase (uleiuri presate la rece, avocado, pește gras). Fructele și legumele aduc fibre, vitamine și minerale, în timp ce calciul, fierul și vitamina D sunt cruciale pentru dezvoltarea oaselor și a sângelui în copilărie. Monitorizarea creșterii, diversificarea adecvată a alimentației, împreună cu activitatea fizică zilnică, formează baza unei dezvoltări armonioase pe parcursul primilor ani de viață.

tags: #ratia #calorica #la #nou

Postări populare:

• Bebelusi care dansează în ritmurile tradiționale românești: o prezentare detaliată
• Chirurgia pediatrică la Spitalul de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca – povești de excelență
• Siguranța jucăriilor claxon pentru bebeluși
• Stamp Act și efectele sale în colonii
• Descoperă tipuri de biberon pentru viței și ghidul complet de utilizare