Diareea la copii este greu de definit, specialistii considerand-o, de fapt, cresterea numarului obisnuit de scaune pentru copilul respectiv si reducerea consistentei acestora prin cresterea continutului apos. Etiologia ei este plurifactoriala, incluzand atat cauze infectioase (microbiene, virale, parazitare), cat si neinfectioase (diete necorespunzatoare, tratament antibiotic prelungit). Mentinerea unei diete cat mai normale, continand alimentele de baza, cu care copilul e deja obisnuit. Daca in trecut medicii recomandau instituirea unei diete hidrosaline, care avea drept scop punerea in repaus a tubului digestiv, insa cu asigurarea aportului de apa si electroliti, studiile clinice recente au demonstrat ca aceasta este inutila in formele usoare si medii de boala, iar cand se aplica nu trebuie sa aiba o durata mai mare de 8 ore. De asemenea, aceleasi studii au aratat faptul ca diareea cu regim alimentar normal este mult mai usor de tinut sub control si tratat decat daca alimentatia s-ar opri permanent in aceasta situatie.
Un alt beneficiu al continuarii alimentatiei in aceasta perioada il constituie asigurarea unui aport permanent de substante nutritive ce se pierd prin scaune, acest lucru impiedicand instalarea unor dezechilibre hidro-electrolitice importante, ce pot degrada semnificativ starea de sanatate a pacientului. Exista copii care, pe fondul aparitiei acestui episod diareic pot dezvolta intoleranta la lactoza (avand caracter temporar si fiind de intensitate medie). In aceste cazuri administrarea produselor lactate poate agrava si prelungi suferinta. Paradoxal insa, exista si cazuri de ameliorare a simptomatologiei dupa administrarea unor astfel de produse, copilul reluandu-si mai rapid regimul de viata normal. Reluarea apetitului unui copil suferind de diaree apare mai tarziu, pe masura ce starea de sanatate se amelioreaza.
Nu exista o dieta specifica pentru diaree, ci doar anumite recomandari ce se aplica pacientilor si care au efecte variabile in functie de responsivitatea individuala a fiecarei persoane in parte. De exemplu, diareea poate fi ameliorata prin consumul crescut de fructe (atat proaspete cat si deshidratate) si legume care pot intari consistenta scaunului prin continutul bogat in fibre. Este indicata imbogatirea dietei cu vegetale antidiareice (fructe si legume bogate in pectine), cum ar fi morcovii, bananele, sau pulpele de mere, acestea putand fi introduse in alimentatie atat sub forma bruta, cat si ca piureuri.
Hidratarea copilului cu diaree este un aspect problematic, dar extrem de important. Diareea este o problema de sanatate ce determina, prin cantitatea mare de lichide si electroliti pierduta, o deshidratare globala a organismului, ceea ce poate afecta in mod devastator functionarea acestuia. In cazul sugarilor, ea este mult mai periculoasa, iar in majoritatea cazurilor, acesti pacienti trebuie spitalizati pentru a fi rehidratati corespunzator. Copilul deshidratat prezinta anumite semne si simptome, cum ar fi: uscaciunea gurii, a mucoaselor, absenta lacrimilor, pastrarea uscata a scutecului mai mult de 3 ore (aspecte foarte importante in special in cazul sugarilor), febra, abdomen excavat, obraji supti, pliu cutanat absent, iritabilitate si agitatie permanenta. Deshidratarea se instituie cu atat mai repede cu cat este insotita de febra (care este prezenta, de fapt, in mod frecvent) si de varsaturi.
Exista o gama larga de solutii de rehidratare pentru uz pediatric ce se pot elibera fara prescriptie medicala si prin a caror utilizare rationala si la timp, se pot preveni complicatii grave induse de deshidratare. Specialistii recomanda, deci, parintilor sa incurajeze copiii sa consume lichide in timpul perioadelor de diaree. Acestea pot fi cele care fac parte de obicei din dieta lor, ceaiuri, compoturi, supe. In cazul in care copilul nu tolereaza administrarea orala de lichide, se poate incerca administrarea lor sub forma solutiilor speciale perfuzabile (acestea avand si avantajul de a corecta mult mai repede dezechilibrul hidroelectrolitic indus de diaree).
Unii copii pot prezenta o exacerbare a simptomatologiei ca rezultat direct al reluarii alimentatiei obisnuite. De obicei aceasta se datoreaza imposibilitatii intestinului de a absorbi normal nutrientii. Caracterele acestui tip particular de diaree difera considerabil de cele ale bolii de baza, fiind de intensitate moderata, de scurta durata si de obicei nu necesita un tratament specific (cat timp are evolutie usoara si nu asociaza alte modificari si simptome). Pentru a evita astfel de neplaceri si a evita contributia la recidiva episodului diareic, este recomandat ca realimentarea sa se faca progresiv, tinand cont de varsta, status nutritional, forma etiologica a diareei, dar si de preferintele alimentare exprimate ale copilului.
Diareea datorata utilizarii irationale a antibioticelor (care distrug flora bacteriana normala ce populeaza tractul digestiv si priveaza astfel organismul de efectul lor benefic asupra digestiei) poate fi ameliorata prin consumul de iaurt simplu continand fermenti si culturi active (aceasta informatie este de obicei mentionata pe ambalajul produsului). In aceasta perioada se recomanda evitarea iaurturilor de fructe. In cazul in care copilul nu resimte nici o ameliorare, este recomandata consultarea medicului specialist, in vederea modificarii tratamentului antibiotic de fond. - daca apare la 1 saptamana dupa efectuarea unor calatorii in strainatate, in special in tari exotice sau dupa intoarcerea copilului din tabere, excursii (diaree calatorului). Medicul specialist poate prescrie un tratament medical care sa combata diareea, alaturi de recomandarile igieno-dietetice specifice fiecarui caz in parte. Nu este recomandata folosirea medicamentelor din categoria OTC deoarece acestea se dovedesc, in multe cazuri, a fi ineficiente sau chiar periculoase. In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare.
Regimul alimentar în diaree: Așa îți ajuți copilul să se vindece mai repede
Aspecte practice pentru refacere prin regim alimentar
- Hidratarea adecvata: ofera fluide precum solutii de rehidratare orală, ceaiuri neindulcite, supe clare si apa in cantitati mici si dese. Evita bauturile cu continut ridicat de zahar si sucurile carbogazoase.
- Introducere treptata a alimentelor: dupa 6-8 ore fara varsaturi, incepand cu cantitati mici de alimente usor digerabile si repetari frecvente (5-6 mese mici pe zi).
- Alimente recomandate initial: orez alb fiert, morcovi fierti, cartofi fierti sau copți fara coajă, mere coapte, banane coapte, paine prajita, piept de pui fiert, ou fiert moale.
- Proteinele: dupa 1-2 zile, introdu proteine slabe (pui, curcan, peste alb, ou fiert) in portii mici, cresterea treptata in functie de toleranta digestiva.
- Lactatele: poate exista intoleranta temporara la lactoza dupa diaree; daca apar diaree dupa lactate, elimină lactatele pentru 2-3 saptamani si reintrodu-le gradual, incepand cu iaurt simplu fara zahar.
- Alimente de evitat: prajeli, carne grasa, mezeluri, dulciuri concentrate, alcool, cafea, fasole, mazare, varza, conopida, sucuri foarte concentrate, lactate integral.
- Rolul probioticelor: ajuta la refacerea florei intestinale; pot fi luate ca suplimente sau prin iaurt cu culturi vii, evitand iaurturile de fructe in primele zile.
Regimul alimentar în funcție de vârstă
- Sugari peste 1 lună: continue alăptarea; pentru sugarii alimentați cu formulă, păstrea schema obișnuită dacă nu este indicat altceva.
- Copii între 6 luni și 3 ani: revenire temporară la texturi pasate sau mărunțite fin; monitorizează frecvența urinării și starea generală; dacă apare somnolența sau refuzul de lichide, solicită consult medical.
- Copii mai mari: în timpul recuperării, se încurajează implicarea lor în pregătirea meselor simple; revenire treptată la alimentația obișnuită 48-72 de ore după dispariția vărsăturilor și scăderea diareei; introdu o categorie nouă de alimente la 1-2 zile, evite mese mari în grăsimi.
tags: #regim #diaree #bebe #2 #ani #refacere