Fibromul uterin (leiomiomul uterin) este o formațiune benignă frecvent întâlnită în rândul femeilor aflate în perioada fertilă. Varietatea localizărilor, dimensiunilor și numărului de fibroame influențează în mod diferit fertilitatea și evoluția sarcinii, iar diagnosticul se poate realiza adesea incidental în timpul examenelor de rutină sau ecografiilor. Deși majoritatea femeilor cu fibrom fertile pot concepe și purta sarcina până la termen, în unele cazuri fibromul poate afecta sarcina, nașterea sau fertilitatea, în funcție de localizarea și mărimea acestuia.

Ce este fibromul uterin și cum se clasifică

Fibromul uterin este o masă tumorală benignă care se dezvoltă în peretele uterin sau în apropierea lui. Se poate dezvolta în grosimea peretelui (intramural), în cavitatea uterină (submucoasă), sau la exteriorul uterului (subseroasă). Fibromul intramural este cel mai frecvent, în timp ce fibroamele submucoase pot afecta direct cavitatea uterină și fertilitatea. Dimensiunile variază de la câțiva milimetri până la dimensiuni semnificative, iar numărul fibroamelor poate fi unic sau multiplu. Fibroamele pot fi asimptomatice sau pot provoca sângerări menstruale abundente, dureri pelvine și disconfort, în funcție de localizare și dimensiune.

Fibromul uterin poate fi influențat de estrogen și progesteron, având o matrice extracelulară care asigură aderența celulelor. Originea acestuia poate implica o celulă stem în miometru. Există factori de risc, însă majoritatea femeilor pot avea fibroame fără simptome; odată cu sarcina, fibroamele pot crește uneori rapid din cauza nivelurilor ridicate de hormoni.

Fibromul uterin și sarcina: efecte și riscuri

  1. Influenta localizării: fibroamele submucoase au cel mai mare impact asupra fertilității, urmate de cele intramurale; fibroamele subseroase, de regulă, au un impact mai mic decât cele din cavitatea uterină.
  2. Impactul asupra concepției: în unele cazuri, fibromul poate reduce fertilitatea prin distorsionarea cavității uterine sau prin afectarea implantării embrionului. Infertilitatea este rară, dar poate apărea în aproximativ 5-10% dintre cazuri.
  3. Riscul avorturilor spontane: femeile cu fibrom au un risc crescut de pierdere a sarcinii în primul trimestru; fibromul submucos sau voluminos poate accentua această cifră.
  4. Nasterea prematură și nașterea prin cezariană: prezența fibromului poate crește riscul nașterii premature și frecvența nașterilor prin cezariană, în special dacă fibromul afectează calea de naștere sau spațiul uterin.
  5. Adeziuni, dureri și compresii: pe măsură ce sarcina avansează, uterul se întinde, iar fibroamele pot genera durere, disconfort și simptome de comprimare a vezicii urinare sau a intestinelor.

În timpul sarcinii, tratamentul chirurgical al fibromului este rar recomandat din cauza riscurilor pentru fat și pentru sarcină. Monitorizarea atentă este adesea suficientă, iar majoritatea fibroamelor se pot micșora după naștere sau rămân stabile în timpul sarcinii. În cazuri severe, miomectomia poate fi luată în considerare în a doua jumătate a sarcinii, dar este o alegere extrem de rară și cu indicații stricte.

Metode de tratament și impactul asupra fertilității

Miomectomia, fie prin abordare histeroscopică pentru fibroamele submucoase intracavitare, fie prin laparoscopie/ laparotomie pentru fibroamele intramurale sau subseroase, rămâne varianta principală pentru fertilitate. Rezecția fibroamelor submucoase poate crește semnificativ șansele de sarcină și naștere la termen, iar studiile indică o creștere a ratei de sarcini după rezecția lor. În ceea ce privește fibroamele intramurale mari, chirurgia poate fi recomandată înainte de fertilizare In vitro (FIV) pentru a reduce efectele negative asupra implantării embrionare. Cu toate acestea, riscul de recurență al fibroamelor este prezent, iar necesitatea unei monitorizări pe termen lung rămâne imperativă.

Embolizarea arterei uterine (UAE) este o altă opțiune minim invazivă ce poate reduce dimensiunea fibroamelor. Totuși, pentru pacientele ce își doresc fertilitate, UAE poate fi mai puțin favorabilă decât miomectomia, deoarece se asociază cu rate de concepție și naștere la termen mai mici în comparație cu migomectomia; studiile FEMME indică rezultate îmbunătățite în urma miomectomiei, dar diferențele nu au fost întotdeauna semnificative statistic. UAE poate fi luată în considerare în situații speciale când intervențiile chirurgicale majore sunt contraindicate sau când se dorește micșorarea fibroamelor preoperatoriu.

În contextul sarcinii, tratamentul conservator este adesea preferat. Monitorizarea atentă, menținerea unei greutăți corporale sănătoase prin exerciții fizice regulate și alimentația echilibrată pot contribui la o sarcină mai lină. Dacă apare nevoia intervenției Chirurgicale, decizia este ghidată de localizarea fibroamelor, dimensiunea acestora, simptomele provocate și dorința de a păstra fertilitatea. Este esențial ca deciziile să fie luate în vederea protejării fertilității și a sarcinii viitoare, cu discuții detaliate între pacientă și echipa medicală.

Diagnosticul fibromului în contextul sarcinii

Diagnosticul precoce prin ecografie transvaginală este de obicei suficient pentru a evalua dimensiunea, localizarea și numărul fibroamelor. În situații complicate, imagistica PS: RMN poate oferi detalii suplimentare despre fibroamele multiple sau voluminoase și poate ghida alegerea celei mai eficiente strategii de tratament în contextul unei sarcini.

Condiții și recomandări practice pentru viitoarele mămici cu fibrom

  • Discută cu medicul despre impactul localizării fibroamelor asupra fertilității și despre eventualele opțiuni chirurgicale dacă dorești concepție viitoare.
  • Monitorizează-ți ciclul menstrual și orice simptome precum dureri, sângerări abondante sau disconfort pelvin; acestea pot fi indicatoare despre evoluția fibroamelor.
  • În timpul sarcinii, evită tratamentele chirurgicale majore; urmează recomandările medicale privind repaus, hidratarea și analgezicele dacă este necesar, sub supraveghere medicală.
  • Consultă un specialist în radiologie intervențională dacă se ia în considerare o procedură minim invazivă, iar decizia trebuie să țină cont de dorința de a păstra fertilitatea.

Rezumatul practic despre fibromul uterin și sarcină

Fibromul uterin este o tumora benignă comună, prezentă la o proporție semnificativă de femei în perioada fertilă. Majoritatea sunt asimptomatice și nu afectează fertilitatea, însă localizarea submucoasă sau intramurală poate reduce șansele de concepție sau crește riscul complicațiilor în sarcină. Diagnosticul și planul de tratament trebuie adaptate pentru fiecare pacientă, iar în multe cazuri monitorizarea atentă este suficientă. Miomectomia reprezintă varianta preferată pentru păstrarea fertilității, în timp ce UAE poate fi luată în considerare în circumstanțe specifice. Orice decizie privind tratamentul în scopul fertilității trebuie să fie luată împreună cu ginecolog și echipa de radiologie intervențională, ținând cont de localizarea fibroamelor, de mărime și de dorința de a rămâne însărcinată.

Infografic: localizările fibroamelor uterine (intramural, submucoas, subseroas) și impactul asupra sarcinii

Embolizarea arterei uterine (EAU)

În cazul în care ai fost diagnosticată cu fibrom uterin și îți dorești un copil, discută cu un specialist în radiologie intervențională și obstetrician-ginecologie pentru a identifica cel mai potrivit plan de tratament, adaptat situației tale particulare.

tags: #risc #de #scolioza #la #nastere #in

Postări populare: