Romania este pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria, la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, potrivit unui studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România. Fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceleași familii de la o generație la alta, în condițiile precarității economice, sociale și de sănătate. Raportul arată că sarcinile la adolescente au numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, iar România nu reușește să țină sub control acest fenomen, înregistrând un număr mare de nașteri și avorturi la fetele sub 18 ani.
Dimensiunile problemei în România
În 2019, înregistrările oficiale indicau 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, o scădere de 9% față de 2018. Pentru adolescentelor sub 15 ani, numărul sarcinilor a scăzut în toate regiunile, cu excepția Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%. Tot în 2019, numărul întreruperilor de sarcină la fetele între 15 și 19 ani a fost de 4.290. Vârsta primului contact sexual la femeile din România este în raport cu adolescența în aproape 70% dintre cazuri, ceea ce reflectă expunerea precoce la riscuri reproductive. În rândul adolescentelor între 15 și 19 ani, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș, Brașov, Dolj, Iași, Bacău, Constanța, Bihor, Suceava, Dâmbovița și Prahova.
Nivelul de educație apare ca un factor determinant direct: persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7%), raportat la femeile cu învățământ obligatoriu sau liceu. Se subliniază necesitatea unor măsuri complexe, coordonate de mai multe instituții, pentru a sprijini tinerii din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, când vulnerabilitățile familiilor au crescut. Raportul recomandă reforme legale, incluziunea educației sexuale în programa obligatorie, reorganizarea serviciilor de planificare familială și asigurarea unor contraceptive gratuite pentru adolescente, în special pentru cele defavorizate.
Cauze fundamentale ale fenomenului
Studii multiple indică ca factorii de risc includ inițierea precoce a relațiilor sexuale, sărăcia, lipsa accesului la îngrijiri medicale și educație în domeniul sănătății reproductive. Hipotezele privind originea cazurilor includ, de asemenea, influențe din rândul comunităților defavorizate, precum minoritatea romă în unele cazuri, și lipsa accesului la educație sexuală adecvată în comunitățile sărace. Un rol major îl joacă și contextul familial, cu stabilitatea relațiilor și suportul emoțional fiind factori de protecție pentru tineri.
Raportul indică faptul că rata de deces în urma sarcinii este semnificativ mai mare la adolescente comparativ cu femeile între 20 și 24 de ani, în special pentru grupele de vârstă 10-14 ani, unde pelvisul este subdezvoltat și riscurile obstetrice cresc. Pe lângă aspectele medicale, stigmatizarea socială, abandonul școlar și posibilitatea de a rămâne în sărăcie generează un cerc vicios care întreține ciclul sarcinilor la minore.
Consecințe pentru mame și copii
Consecințele includ naștere prematură, greutate mică la naștere, complicații materne precum preeclampsia, anemia și distocii, precum și necesitatea resuscitării neonatale la naștere. În 2010-2012, un studiu românesc asupra mamelor adolescente a evidențiat că 12% dintre mame au dezvoltat complicații în timpul cezarianei, iar 62,45% au avut complicații postpartum, între care 14,1% hemoragie postpartum, 21% lactație inadecvată, 6,3% infecții ale plagii, 10,35% cefalee post-anestezie și 10,7% infecții ale tractului urinar. Aproximativ 8,21% din nașterile au fost premature, iar 15% dintre nou-născuți au necesitat resuscitare la naștere. Scorul APGAR la un minut a variat, în 59% din cazuri, între 9 și 9 la 1 minut, iar la 5 minute între 9 și 9 în 57% dintre cazuri. Conducerea studiului subliniază faptul că astfel de sarcini sunt de risc mare, în contextul factorilor fiziologici, anatomici și socio-economici.
Consecințele pe termen lung includ întreruperea studiilor, scăderea șanselor de angajare și de dezvoltare profesională, precum și perpetuarea statutului de sărăcie în rândul copiilor din familii cu mame adolescente. Riscul de avort și de naștere repetată la minore este semnificativ, iar unele studii arată că o minoră care naște este mai probabil să aibă un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani, dacă nu primesc sprijin adecvat.
Studiu românesc în context internațional
Explicațiile ONU/UNFPA relevă că, la nivel mondial, aproximativ 13,1 milioane de nașteri în grupa 15-19 ani au loc anual, iar în țările în curs de dezvoltare rata mortalității maternale la adolescente este semnificativ mai ridicată decât la femeile adulte. OMS estimează că riscul de deces în cazul sarcinii la adolescente între 10-14 ani este de patru-șase ori mai mare decât la femeile de aproximativ 20 de ani, iar pentru cele între 15-19 ani este dublu în comparație cu cele între 20-24 de ani. În multe studii s-a evidențiat o asociere între sarcina la adolescente și efecte adverse pentru mamă și copil, inclusiv complicații în timpul nașterii, naștere prematură și greutate mică la naștere.
Contextul românesc este marcat de o contribuție semnificativă a celor mai vulnerabile grupuri la riscul de sarcină în rândul minorilor, iar abordările actuale sunt considerate insuficiente dacă nu sunt integrate într-un cadru multidisciplinar. Este subliniată necesitatea formării personalului medical în gestionarea sarcinilor la minore, inclusiv în prevenția recurenței sarcinilor nedorite și în protecția minorelor împotriva abuzului sexual, cu asigurarea accesului la metode contraceptive de lungă durată în maternitate și în cabinetele de planificare familială.
Recomandări și intervenții propuse
UNICEF recomandă reforme legal-administrative pentru a elimina barierele privind accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii, cu revizuirea cadrului legal al politicilor de sănătate a reproducerii. Se propune introducerea educației despre sănătatea reproductivă și sexuală ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale, orientată spre valori pozitive și obiceiuri responsabile. Se recomandă reorganizarea serviciilor de planificare familială, cu cabinete prietenoase pentru adolescenți, identificarea posibilităților de refacere a rețelei de cabinete și asigurarea furnizării de contraceptive gratuite, cu prioritate pentru cele defavorizate.
În plus, se subliniază necesitatea unei abordări complexe, multidimensionale, în cadrul politicilor publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității despre nevoile adolescenților și crearea de servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al acestora. Este necesară o colaborare între sistemul de educație, sistemul medical și autoritățile locale pentru a monitoriza și reduce riscurile asociate adolescenței.
Statistici statice și observații pentru politici publice
- Numărul total de nașteri la adolescente rămâne semnificativ, iar rata de avorturi în rândul fetelor sub 18 ani este în creștere în comparație cu alte țări europene.
- Nivelul de educație este un predictor puternic al numărului de nașteri la adolescente: persoanele cu nivel scăzut de educație au mai multe sarcini decât cele cu studii liceale sau superioare.
- Educația sexuală în școală, logistică a serviciilor de îngrijire a reproducerii și accesul facil la contracepție pot preveni multe sarcini nedorite și pot îmbunătăți sănătatea mamelor adolescente.
- Stabilitatea familială, sprijinul social și accesul la servicii medicale de calitate sunt factori de protecție care pot reduce riscurile asociate sarcinii în rândul tinerilor.
Elemente vizuale pentru înțelegere
Harta propusă ar evidenția județele cu cele mai multe sarcini la adolescente în 2019 (Mureș, Brașov, Dolj, Iași, Bacău etc.) pentru a orienta intervențiile locale spre zonele cu un nivel critic.
Infograficul poate sintetiza factorii de risc: sărăcie, educație insuficientă, acces limitat la servicii de sănătate reproducerii, stigma socială, violența în familie, expunerea în comunități marginalizate.
Obiective de politică publică recomandate
- Asigurarea accesului gratuit la contracepție pentru adolescente, în special pentru cele defavorizate, și disponibilitatea acesteia în spitale și cabinete de sănătate a reproducerii.
- Introducerea obligatorie a educației sexuale și a educației pentru sănătatea reproducerii în programa școlară, adaptată realităților socio-culturale locale.
- Reorganizarea rețelei de servicii de planificare familială, cu cabinete prietenoase pentru adolescenți și personal specializat pentru comunicare cu tinerii.
- Coordonarea între educație, sănătate, autorități locale și organizații neguvernamentale pentru monitorizarea evoluției și pentru intervenții rapide în teritoriu.
- Formarea profesională a personalului medical din maternități pentru prevenirea recurenței sarcinilor la minore și pentru răspunsul adecvat la abuzuri sexuale.
Concluzii resortive pentru politica viitoare
Raportul UNICEF și al SAMAS evidențiază clar necesitatea unei viziuni integrate și multisectoriale pentru a aborda cauzele adânci ale sarcinilor în rândul tinerelor: educație, sănătate, sprijin social și politici publice care să ofere protecție, informație și acces echitabil la servicii. Este esențial ca România să implementeze reforme care să transforme datele în intervenții concrete, să reducă disparitățile regionale și să ofere oportunități reale tinerelor pentru a-și continua studiile și a se pregăti pentru o viață independentă și sănătoasă.
tags: #romania #fruntasa #la #sarcini #in #randul
Postări populare:
- Caracteristici esențiale ale cărucioarelor 3 în 1 pentru bebeluși
- Implicarea lui Nicolae Sarcină în fotbalul gorjean: aspecte juridice și efecte asupra cluburilor
- experiențe și reglementări privind drepturile copiilor în spitale
- Ghid practic: Activit Colostru Premium în sarcină - cum se administrează și ce beneficii oferă
- Diagnosticul și gestionarea sarcinii molare: teste genetice explicate