Începând cu învățământul preșcolar, cadrul didactic are o mare responsabilitate deoarece este unul din actorii care formează un om. Alături de familie și de oamenii din jurul unui copil, educatorul își pune foarte mult amprenta asupra copilului atât la nivel comportamental (valori) cât și la nivelul limbajului. Copilul când este mic împrumută foarte multe de la adulți. Astfel, este indicat ca educatoarea să fie un model pentru copil, să folosească un limbaj adecvat și să aibă o ținută adecvată. În perioada preșcolară, deoarece copilul petrece destul de mult timp cu educatoarea și colegii lui, observă comportamentele celor din jur și gestionează și el anumite situații.
Deoarece sunt copii care nu povestesc acasă ce se întâmplă la grădiniță, părinții pot afla care este relația educatoarei cu copilul prin joc. Deși copiii sunt mici și considerăm, de cele mai multe ori, că aceștia au nevoie de mai multă joacă și mai puțin conținut, rolul cadrului didactic este de a interveni în dezvoltarea copilului, de a-l învăța și de a-i dezvolta anumite deprinderi și competențe cu ajutorul jocurilor didactice. La aceste vârste, și desenatul poate constitui un joc în funcție de cum este spus. Înainte de a concepe anumite activități, cadrul didactic are nevoie de o pregătire și de o aprofundare a activității ce urmează să o realizeze. Dacă păstrează același stil la mai multe activități, copilul s-ar putea să nu mai fie atras.
În plus, cadrul didactic trebuie să cunoască nevoile fiecărui copil și să-i ofere ceea ce are nevoie. În învățământul primar, elevul nu mai are atât de mult timp pentru joacă iar învățătorul este cel care pune bazele. Dacă la preșcolar totul se face prin joc, iar educatoarea este cea care îi creează o rutină copilului și îl învață anumite reguli de conduită, la școală elevul are nevoie de același lucru. Rolul cadrului didactic este de a continua acea rutină cu care copilul este deja învățat, de a crea un cadru mai formal și de a-i forma anumite cunoștințe și competențe.
Deoarece elevul petrece alături de învățător aproximativ 4 ore pe zi, este necesar ca planificările și proiectele didactice să conțină mai multe activități, diversificate și care să fie pentru nivelul fiecărui elev. Începând de la primar, elevii încep să se compare între ei. De aceea, consider că încă de la începutul anului, cadrul didactic împreună cu elevii trebuie să implementeze un sistem de valori, de reguli și proceduri și care să elimine competiția și răutatea ce poate apărea pe parcurs. Fiecare lecție ar fi util să răspundă acelei viziuni și să conțină obiective derivate celor principale. Cadrul didactic are responsabilitatea de a „scoate” tot ce este mai bun din fiecare elev, de a-l face să aibă propriul stil de învățare, de a-l motiva, de a-i înțelege anumite nevoi și de a-l conduce către cele mai bune reușite ale lui.
Pentru că în învățământul primar se pun cele mai multe baze teoretice și concrete, în gimnaziu, profesorul ar putea profita de bagajul fiecărui elev pentru a crea ore pe răspunsurile lor. Profesorul, la anumite materii poate fi doar facilitator. Acesta îi poate ghida pe elevi punându-le întrebări pentru a realiza cele mai interesante lecții. Pentru a dezvolta abilități comunitare, antreprenoriale, de management și multe altele, profesorul poate fi un lider pentru elevi ce le oferă încrederea că pot orice doar dacă și aceștia vor. Ca și învățătorul sau educatoarea, și profesorul are rolul de a-l îndruma pe elev către reușită prin motivare și apreciere. Cu cât elevii sunt mai antrenați și mai implicați de către profesor, cu atât satisfacția cadrului didactic și a elevilor va fi mai mare.
Este responsabil pentru ceea ce se întâmplă în timpul unei ore și depinde de el dacă elevii învață ceva sau nu, dacă se plictisesc sau nu. În același timp, cadrul didactic are și responsabilitatea formării continue. Cu cât profesorul este mai implicat în diferite activități și privește în perspectivă, acesta le va transmite involuntar și elevilor. Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcții echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa individuală a postului.
Roluri specifice în clasa pregătitoare și clasa întâi
În palatele și în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activitățile prevăzute în planurile de educație corespunzătoare profilurilor cercurilor și atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în limitele normelor didactice stabilite. În învățământul primar, orele de limbi străine pot fi predate de profesorii pentru învățământul primar de la grupa sau clasa respectivă, dacă fac dovada calificării și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
În cazul învățământului gimnazial, norma didactică poate fi constituită din 2/3 din ore din specializarea de bază și 1/3 din ore din discipline stabilite la alin. (2), ori prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învățământul gimnazial din mediul rural norma didactică poate fi constituită din 1/2 din ore de la specialitatea de bază și 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2). Timpul săptămânal pentru personalul didactic auxiliar trebuie să fie identic cu cel al altor sectoare bugetare, iar sarcinile sale sunt în fișa postului.
Practici de instruire și activități didactice orientate spre clasa pregătitoare și clasa întâi
În învățământul primar, elevul are la dispoziție un timp de 4 ore pe zi alocate cadrului didactic; de aceea, planificările și proiectele didactice trebuie să includă activități variate, adaptate nivelului fiecărui elev. Cadrul didactic trebuie să cunască nevoile fiecărui copil și să ofere ceea ce este necesar pentru dezvoltarea competențelor de bază: limbaj, comunicare, cognitiv, social, motor. Rolul învățătorului este de a continua rutina educațională stabilită în preșcolar, dar cu o formă mai formală și cu obiective clar definite pentru fiecare lecție.
Pentru a evita rutina, învățătorul trebuie să implementeze metode variate, activități practice, jocuri didactice și proiecte, care să stimuleze implicarea elevilor. Profesorul acționează ca facilitator în anumite materii, ghidând elevii cu întrebări pentru a crea lecții interactive. Este esențial ca în clasa pregătitoare și în clasa întâi să se pună bazele unei culturi de învățare orientate spre cooperare, empatie, reguli de conduită și valori comune.
Ca metodă de consolidare curriculară, pot fi utilizate activități de desen, jocuri simbolice, activități motrice și activități de exprimare orală pentru dezvoltarea limbajului și a comunicării. În mediul real, profesorii pot adapta conținuturi din planurile-cadru la nevoile reale ale clasei, oferind suport diferențiat pentru elevii cu ritmuri de învățare diferite. Planurile de învățământ trebuie să includă obiective clare, activități variate, criterii de evaluare și perioade de feedback pentru elevi și părinți.
- Rolul didactic în pregătire: planificare, adaptare, monitorizare, evaluare.
- Rolul didactic în execuție: predare, instruire practică, intervenții didactice în situații formative.
- Rolul didactic în evaluare: evaluare curentă, finală, feedback constructiv.
În concluzie, învățătorii din clasa pregătitoare și clasa întâi au responsabilitatea de a crea un mediu de învățare sigur, stimulativ și adaptat fiecărui copil, asigurând dezvoltarea competențelor-cheie și punerea bazelor unei învățări continue pe întreaga viață.
Metode noi de predare și învăţare
tags: #sarcina #invatatoarei #in #scoala #clasa #1
Postări populare:
- Totul despre îngrijirea bebelușului la naștere
- Programări la cabinetul de pediatrie din zona 1 Mai, București
- Infrastructură și servicii moderne la Amfiteatrul Pediatric din Iași, Spitalul Sfânta Maria
- beneficiile scutecelor Ropharma pentru adulți
- Cum să introduci coacăzele negre în dieta bebelușilor și copiilor mici: beneficii și sfaturi