Modificări ale corpului și organismului dvs. în a 38-a săptămână de sarcină: creșterea normală în greutate și interpretarea acesteia. Fiecare femeie este unică, iar creșterea ponderală în timpul celor 9 luni este influențată de IMC-ul înainte de sarcină, de numărul de sarcini și de starea de sănătate a mamei și a fătului. În continuare vă prezentăm pulsul principal al creșterii în greutate, distribuția kilogramelor și etapele de dezvoltare fetală, pe baza informațiilor din materialul oferit.

Ce înseamnă o creștere în greutate normală în sarcină

Majoritatea femeilor cu greutate și înălțime medie la începutul sarcinii pot câștiga în timpul unei sarcini complete de 40 de săptămâni aproximativ 10-15 kg. În primul trimestru, creșterea în greutate este adesea modestă sau chiar poate exista o ușoară scădere din cauza grețurilor și modificărilor alimentare.

Este greșit să se considere că „mănânci pentru doi” este necesar sau sănătos. Calitatea nutriției este crucială: un aport caloric moderat în plus (aproximativ 10%) este recomandat, iar sursele de nutrienți esențiali trebuie să fie prioritizate. Potrivit recomandărilor, în primul trimestru se adaugă în medie 420 kJ/zi, în al doilea 1050 kJ/zi, iar în al treilea 1255 kJ/zi. Totodată, excesul de alimentație poate transforma mâncarea în depozite de grăsime, iar o dietă strict calorică poate afecta dezvoltarea fătului.

Distribuția creșterii în greutate

Creșterea în greutate în timpul sarcinii poate fi împărțită între greutatea suplimentară a mamei și greutatea copilului. În multe cazuri, majoritatea creșterii este generată de modificările fiziologice ale corpului matern în stadiile timpurii, înainte de creșterea semnificativă a fătului. În acest context, schimbările și fluctuațiile greutății mamei sunt normale, însă orice creștere bruscă sau scădere ar trebui să determine atenție medicală și monitorizare atentă.

IMC-ul este un instrument des utilizat pentru evaluarea creșterii ideale în greutate. IMC-ul se calculează ca greutatea în kilograme împărțită la înălțimea în metri pătrați. Valorile normale ale IMC-ului ajută la ghidarea recomandărilor privind creșterea în greutate în timpul sarcinii.

Ce înseamnă creșterea în greutate pentru mamă și pentru copil

Se subliniază faptul că bătălia dintre greutatea mamei și a fătului poate fi delicată: o creștere moderată în greutate este asociată cu rezultate mai bune pentru copil, în timp ce excesul poate crește riscurile de complicații: diabet gestational, hipertensiune arterială, naștere prematură sau macrosomie. Pe de altă parte, o creștere prea mică poate însoți riscul unui copil cu greutate scăzută la naștere, cu potențiale complicații de dezvoltare.

În cazul sarcinilor multiple (gemeni), creșterea în greutate este monitorizată atent, iar recomandările vize o creștere mai mare, dar nu dublă față de sarcina cu un singur fat. Distribuția aproximativă a greutății totale la naștere include:

  • greutatea fătului (aproximativ 3-4 kg la naștere, în funcție de IMC și alte factori);
  • placenta (~0,7 kg);
  • lichidul amniotic (~1 kg);
  • uterul mărit (~1 kg);
  • sânul mamei și fluide corporale extra (~2,8-3,0 kg);
  • depozitele de grăsime (~2,7-3,6 kg).

Semne de îngrijorare și monitorizare

Orice creștere bruscă sau scădere în greutate ar trebui să determine consultarea medicului. Monitorizarea creșterii în greutate în timpul sarcinii este o practică obișnuită pentru a identifica posibile complicații din timp. Cântărirea regulată, discuțiile cu medicul și eventual consultanța nutrițională pot sprijini menținerea unei greutăți adecvate atât pentru mamă, cât și pentru făt.

Cum să obții o creștere în greutate adecvată

Cheia este calitatea alimentelor, nu cantitatea absolută. Câteva principii utile includ:

  • înlocuirea făinii albe și a pastelor cu variante din grâu integral;
  • preferarea salatelor cu sosuri cu conținut scăzut în grăsimi, înlocuind burgerii și cartofii prăjiți cu opțiuni mai sănătoase;
  • înlocuirea dulciurilor cu fructe proaspete;
  • asigurarea aportului de calciu, fier, acid folic, vitamina D și proteine;
  • consumarea alimentelor bogate în acid folic, iod, vitamina B6, fier și alți nutrienți esențiali;
  • menținerea unei hidratări adecvate și a unui program regulat de mese.

Este recomandat să discutați cu medicul despre creșterea în greutate pe parcursul sarcinii și să solicitați sprijinul unui nutritionist dacă este necesar. În plus, exercițiile fizice moderate pot sprijini gestionarea greutății și starea generală de bine, cu adaptare în funcție de trimestru.

Creșterea în greutate pe trimestre: repere generale

  1. Primul trimestru: creștere în greutate de aproximativ 0,5-2 kg, adăugând în jur de 150 de calorii/zi față de aportul obișnuit.
  2. Al doilea trimestru: creștere de aproximativ 0,5 kg pe săptămână, echivalent cu aproximativ 350 de calorii/zi în plus.
  3. Al treilea trimestru: creștere aproximativă de 0,4 kg pe săptămână, cu aproximativ 350 de calorii/zi în plus.

Evoluția fătului pe săptămâni și repere semnificative

La 20 de săptămâni, greutatea fetală medie este aproximativ 331 g; la 30 săptămâni, aproximativ 1,559 kg; la 37 săptămâni, aproximativ 3,028 kg; la termen, în medie 3,6-3,9 kg. Evoluția fetală se realizează în etape clare: de la creșterea organelor în primul trimestru la accelerarea ritmului în al doilea trimestru și la creșterea intensivă a țesutului adipos în al treilea trimestru. Călătoria fetală este descrisă în detaliu în materialul de bază, cu mențiuni despre greutatea la diferite săptămâni și despre caracterele dezvoltării (plămâni, creier, sistem nervos, dinți, piele, lanugo, vernix).

Ritmuri și stadii ale dezvoltării fetale (succinte)

  • 20 săptămâni: 331 g, organelor principale formate, creier în dezvoltare rapidă.
  • 30 săptămâni: 1,559 kg, plămânii aproape complet dezvoltați, creier în creștere, spațiul uterin limitat.
  • 35-36 săptămâni: creștere rapidă, stratul de grăsime crește, vernisul se acumulează, greutate în jur de 2,4-2,6 kg la 36 săptămâni.
  • 39-40 săptămâni: nașterea se apropie, anticorpi în placentă, corpul bebelușului pregătit pentru viața extrauterină, greutatea la naștere tipic între 2,5 și 4 kg, în funcție de mulți factori.

Concluzii esențiale despre creșterea în greutate în sarcină

Nu există o „greutate ideală” universală în timpul sarcinii, ci intervale recomandate în funcție de IMC-ul preconcepțional. Monitorizarea atentă a creșterii în greutate, consultul medical regulat și un plan nutrițional adaptat pot asigura o dezvoltare sănătoasă a fătului și menținerea sănătății mamei. Excesul ponderal poate crește riscul de complicații în travaliu și naștere, iar un debut insuficient în greutate poate fi asociat cu risc de naștere a unui copil cu greutate scăzută. Diferitele etape ale sarcinii necesită ajustări ale aportului caloric și activităților fizice, iar în cazul disfundei mamelor cu gemeni, creșterea în greutate este orientată spre o valoare adecvată pentru doi, nu dublă față de sarcina unui singur fat.

Infografic: Distribuția aproximativă a greutății în timpul sarcinii (făt, placentă, lichid amniotic, sange, depozite de grăsime)

Luna 3 de sarcină: intre oboseală, creștere în greutate și mai puține riscuri de a pierde sarcina

tags: #sarcina #pe #saptamani #greutate #mama

Postări populare: