Poate ai auzit până acum de ideea că oamenii au diferite stiluri de învățare. Este exact ceea ce susține teoria celor șapte stiluri de învățare, care se bazează pe studiile și ipotezele pe care le-a lansat de-a lungul timpului cunoscutul psiholog american Howard Gardner. Howard Gardner este cunoscut pentru teoria sa a inteligențelor multiple, care sugerează că există mai multe forme de inteligență umană, fiecare având propriile sale capacități și modalități de a fi exprimate.
Inteligența lingvistică: Capacitatea de a folosi cuvintele eficient, atât în scris, cât și verbal. Acest stil se potrivește scriitorilor, jurnaliștilor și oratorilor. Inteligența logic-matematică: Abilitatea de a gândi logic și de a rezolva probleme matematice. Inteligența muzicală: Talentul de a interpreta, compune și aprecia muzicalitatea. Muzicienii, compozitorii și cântăreții sunt exemple de persoane cu o inteligență muzicală puternică. Inteligența spațială: Capacitatea de a gândi în trei dimensiuni. Pilotii, arhitecții și artiștii vizuali utilizează acest stil de învățare. Inteligența corporal-kinestezică: Aptitudinea de a manipula obiecte și de a utiliza propriul corp în moduri eficiente. Aceasta este inteligența sportivilor, dansatorilor și artizanilor. Inteligența interpersonală: Abilitatea de a înțelege și interacționa eficient cu ceilalți. Liderii, formatorii și profesioniștii din domeniul vânzărilor excelează adesea în acest tip de inteligență. Inteligența intrapersonală: Reprezintă capacitatea de a înțelege propriile emoții și motivații. Aceasta este crucială pentru psihologi, consilieri spirituali și oricine necesită o înțelegere profundă a sinelui.

Legătura dintre inteligențe multiple și stilurile de învățare
Fleming a propus modelul VARK de învățare, acronim care provine de la vizual, auditiv, preferință pentru citit (reading) sau scris și kinestezic. Ulterior, pornind de la acest concept, s-a extrapolat către șapte stiluri principale de învățare: vizual, auditiv, kinestezic, verbal, logic, social și solitar. Legătura dintre cele două concepte este că ambele recunosc diversitatea și complexitatea umană în procesul de învățare. Teoria inteligențelor multiple subliniază faptul că inteligența nu poate fi redusă la un singur tip sau indicator, ci este mai degrabă o combinație de aptitudini diverse care se pot observa în stilurile de învățare ale elevilor.
Stilul vizual
Elevii orientați vizual Tind să înțeleagă conceptele când acestea sunt prezentate prin desene sau grafice. Cei care au înclinație spre latura vizuală preferă să deseneze sau să facă diferite scheme. Adepții stilului vizual folosesc imagini și simboluri, dar și hârtie și produse din hârtie pentru a înțelege concepte. Acest stil este cunoscut și sub numele de auditiv sau auditiv-muzical.

Stilul verbal
Celor pasionați de cuvinte și scris le place învățarea verbală. Elevilor “lingviști” le place să citească și să scrie și se bucură de jocuri de cuvinte. Unele tehnici pe care elevii cu astfel de tendințe le folosesc pentru a absorbi informații includ jocul de rol și utilizarea dispozitivelor mnemonice (care ajută la memorare).
Stilul kinestezic
Stilul kinestezic se caracterizează prin preferința pentru activități care implică mișcarea și experiențele tactile. Elevii cu aptitudini fizice iubesc să îndeplinească sarcina propriu-zisă, să atingă obiectivele, preferând experiențe practice în loc de demonstrații teoretice. Puzzle-urile și jocurile care necesită manipulare fizică, precum cuburile Rubik, pot fi captivante și educative pentru acești elevi.

Stilul logic
Elevii cu creier matematic abordează tipuri de experiențe de învățare logice. Ei pot recunoaște tipare cu ușurință și pot crea legături între concepte; preferă să ordoneze ideile pe categorii. Planul de organizare a spațiului de lucru poate sprijini gândirea logică. În această direcție se integrează și demonstrația, observația, clasificarea și rezolvarea de probleme prin raționament deductiv sau inductiv.
Stilul social
Elevii care învață într-un mod social sunt studenți interpersonali. Ei pot comunica bine atât verbal, cât și non-verbal, și au o sensibilitate empatică. Lucrează adesea în domenii sociale, cum ar fi consilierea, coachingul sau predarea, iar personalitățile sociale progresează într-un mediu de vânzări datorită orientării lor către conexiuni interpersonale.

Stilul intrapersonal
Elevii care învață în mod intrapersonal preferă singurătatea. Acest stil necesită autodisciplină și organizare; instrumentele moderne precum aplicațiile de notițe sau platformele online pot susține învățarea individuală. Predarea interactivă poate fi adaptată pentru a ajuta elevii să-și planifice propriul parcurs de învățare.
Strategii pentru adaptarea cursurilor la stiluri diferite
Strategia didactică este modalitatea prin care învățătorul alege, combină și organizează ansamblul de metode pedagogice, materiale didactice și mijloace de învățământ într-o succesiune optimă pentru atingerea obiectivelor. Strategiile inductive sunt bazate pe un proces de abordare de la particular la general, prin observație dirijată și acțiune, elevii dobândind treptat capacitatea de a generaliza. Bazându-se pe teoria lui Kolb, Swanson descrie divergenți, asimilatori, convergenți și adaptatori ca tipuri de absorbție a informației și de sens al experienței.
În învățarea matematică și învățarea în ciclul preprimar și primar, ansamblul metodelor de învățare constituie modalitatea prin care este organizat procesul didactic. Învățarea bazată pe sarcini de lucru pune elevii în fața problemelor reale, astfel încât să experimenteze soluții și să-și dezvolte competențe prin acțiune. În acest cadru, jungerea dintre gândire critică, creativitate și colaborare devine esențială.

Rolul profesorului în învățarea bazată pe creier
Teoria învățării bazate pe creier susține că profesorii trebuie să-și extindă repertoriul de tehnici pentru a se acomoda cu diferitele stiluri de învățare. Aceasta reflectă conceptul de inteligențe multiple, în sensul că nu există un singur tip de inteligență dominant; toate formele pot fi mobilizate în contexte diferite de învățare. Predarea și învățarea interactivă joacă un rol cheie în majoritatea activităților de predare sugerate în acest manual.
Predarea interactivă urmărește obiectivele de cunoaștere, învățare și acțiune. Învățarea bazată pe sarcini de lucru implică elevii în probleme reale, iar elevii stabilesc sarcinile profesorilor și nu invers. Astfel, învățarea devine un proces de explorare, nu un scop în sine, iar în final elevii își dezvoltă abilitățile de gândire și transferul de cunoștințe între contexte diverse.
Discuții de Raționament Logic | Prof. Dr. Calin Pop | Intensa
Exerciții și aplicații practice pentru raționament logic
Rationament logic. Rationament logic. Modele de exerciții cu răspunsuri și explicații. Culegere de admitere la psihologie, drept, școlile de poliție și jandarmerie. Lucrarea vine în sprijinul celor care doresc să susțină examenul de admitere la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Facultatea de Drept, Școala de Poliție și Școala de Jandarmerie, facilitând rezolvarea exercițiilor axate pe raționament logic prin dezvăluirea detaliată a regulilor acestora de constituire.
În continuare vei afla câteva sfaturi care să te ajute să-ți adaptezi cursul la fiecare stil de învățare sau să creezi un echilibru. Acestea sunt utile și pentru părinți care vor să-și îndrume copiii către cel mai eficient mod de a învăța, dar și pentru elevii sau studenții care sunt în căutarea unor instrumente potrivite stilului lor de a asimila informații. Astfel, vei putea să încurajezi elevii să experimenteze cu diverse tipuri de activități de învățare, jucându-se cu diferite stiluri și dimensiuni de font pentru a crește lizibilitatea.

Concluzie intermediară
Indiferent de vârstă sau disciplină, înțelegerea diferențelor dintre stiluri și modele de raționament poate ghida proiectarea unui mediu educațional mai eficient. Utilizarea unei game variate de metode - vizuale, auditive, kinestezice, verbale, logice, sociale și solitare - permite adaptarea instructionării pentru a stimula gândirea critică, creativitatea și capacitatea de transfer a cunoștințelor în situații reale.
tags: #sarcini #de #invatare #modele #diferite #de