Vaccination plays an essential role in the prevention of infectious diseases worldwide. However, the presence of allergies in children has raised concerns about the safety of vaccine administration. The EAACI guidelines support specialists with concrete recommendations for the assessment and practical approach to these particular categories of children, so that the risks are reduced. Children with sensitization to one of the components of the vaccine are at risk of developing an allergic reaction to the vaccination, but the incidence rate of this type of reaction is low. EAACI recommendations support vaccination of allergic children, given that the benefits of standard and optional immunization outweigh the associated risks.
Vaccinarea joacă un rol esenţial în prevenirea bolilor infecţioase la nivel mondial. Cu toate acestea, prezenţa alergiilor la copii a generat îngrijorări legate de siguranţa administrării vaccinurilor. Ghidurile EAACI vin în sprijinul medicilor specialişti cu recomandări concrete pentru evaluarea şi abordarea practică a acestei categorii speciale de copii, în aşa fel încât riscurile să fie reduse. Copiii cu sensibilizare la unul dintre componentele vaccinurilor prezintă riscul de a dezvolta o reacţie alergică la vaccinare, însă rata de incidenţă a acestui tip de reacţie este scăzută. Imunizarea copiilor este o măsură indispensabilă de sănătate publică, eficientă în prevenţia bolilor infecţioase. Alergia la diverse componente regăsite în vaccinuri nu este de neglijat în populaţia pediatrică, întrucât 2,5% dintre aceştia sunt diagnosticaţi cu alergie la ou şi 2,2% cu alergie la proteina laptelui de vacă(2,3,4).
Însă evitarea imunizării copiilor prin prisma temerilor nejustificate legate de posibilitatea unei reacţii alergice după administrarea unui vaccin se poate concretiza într-o acoperire incompletă a imunoprofilaxiei, cu riscurile sale consecutive. Deşi reacţiile sistemice severe sunt foarte rare, afectând mai puţin de 1/100000 de persoane, acestea pot fi importante din punctul de vedere al managementului pacientului, copiii cu sensibilizare la un vaccin sau la diverse componente ale acestuia prezentând un risc crescut de reacţie(1).
Un istoric dovedit de reacţie alergică severă la unele componente dintr-un vaccin poate fi considerat contraindicaţie pentru primirea dozelor suplimentare din respectivul vaccin(5). Componentele unui vaccin includ atât antigenul împotriva căruia se doreşte imunizarea, cât şi alte elemente constitutive, precum stabilizatori, adjuvanţi, conservanţi sau antibiotice utilizate în prevenţia contaminării(1,6).
Gelatina utilizată în constituirea vaccinurilor este o proteină hidrolizată parţial, derivată din ţesutul conjunctiv al animalelor de origine bovină sau porcină, fiind inclusă ca stabilizator în mai multe vaccinuri, în concentraţii variate, de la 15 la 155000 µg/doză. Proteinele din ou, în special ovalbumina reziduală din oul de găină, poate fi prezentă în diferite concentraţii în vaccinul pentru febră galbenă, gripă, ROR, encefalită transmisă de căpuşă şi în unele vaccinuri antirabice, toate acestea fiind preparate în medii cu celule embrionare de ou de găină. Concentraţia proteinelor din ou nu este, de obicei, raportată şi poate varia în funcţie de marca de vaccin, loturi şi protocoalele de cultivare. Proteinele laptelui de vacă pot fi de asemenea utilizate în concentraţii foarte scăzute ca stabilizatori sau ca emulgatori în unele mărci de vaccinuri împotriva difteriei, tetanosului, pertussis (DTP) şi în vaccinul antipoliomielitic oral (VPO)(1).
Unele vaccinuri ar putea conţine proteine din lapte pentru a preveni degradarea virusurilor. Compuşii de aluminiu, precum fosfatul şi hidroxidul de aluminiu, sunt utilizaţi ca adjuvanţi în vaccinuri şi pot induce hipersensibilitate de tip IV. Nodulii subcutanaţi se pot dezvolta şi se remit treptat, dar pot persista o perioadă foarte lungă (chiar ani întregi). Latexul natural uscat se regăseşte în dopul flacoanelor de vaccin sau în pistonul seringilor şi reprezintă un risc teoretic pentru pacienţii sensibilizaţi la latex. Totuşi, incidenţa evenimentelor severe este scăzută, în literatură fiind raportat un singur caz de anafilaxie cauzat de cauciucul din dopul unui vaccin împotriva hepatitei B. Polietilenglicolul (PEG sau macrogol - E1521) este un excipient care se regăseşte în multe preparate, inclusiv în vaccinurile ARNm COVID-19 (Pfizer/BioNTech şi Moderna).
Aceştia sunt produşi solubili în apă, obţinuţi prin polimerizarea oxidului de etilenă cu apa. În formularea medicamentului, termenul „PEG” este utilizat în combinaţie cu o valoare numerică ce indică greutatea moleculară (GM) a acestuia; astfel, până la valoarea de 400 GM reprezintă substanţele lichide, între 1000 şi 2000 GM reprezintă substanţele vâscoase şi peste 3000 reprezintă GM forma solidă. Sensibilizarea la PEG poate fi provocată prin mai multe căi de expunere, inclusiv orală, intramusculară, intraarticulară şi intravenoasă, dar mecanismele imunologice implicate în anafilaxia la PEG şi PS nu sunt pe deplin înţelese(8). Dermatita de contact indusă de PEG pare a fi rară.
Polisorbaţii (PS 80) sunt stabilizatori, solubilizatori şi emulgatori utilizaţi în mod obişnuit în alimente, cosmetice şi în diverse formule de medicamente, fiind astfel expuse populaţiei pe scară largă. Acesta se regăseşte în vaccinul cu vector viral produs de AstraZeneca, dar şi în unele vaccinuri antigripale. S-a sugerat reactivitatea încrucişată între PEG şi PS, pe baza similitudinii lor structurale, ambele fiind polimeri ai oxidului de etilenă(9), însă s-a demonstrat că pacienţii cu sensibilizare la PEG tolerează vaccinul ce conţine PS. EDTA disodic reprezintă un acid poliaminocarboxilic care este conţinut în vaccinul produs de AstraZeneca, dar şi în alimente, în cosmetice şi în alte produse farmaceutice, drept conservanţi şi stabilizatori. Au fost raportate cazuri de dermatită de contact la pacienţii care au folosit produse cosmetice cu EDTA şi soluţie pentru lentilele de contact.
Cele mai frecvente reacţii adverse la vaccinuri sunt cele uşoare, locale, precum eritemul, edemul sau durerea, şi cele generale, dintre care reţinem febra, frisonul, cefaleea, mialgiile sau starea de greaţă. Reacţiile alergice la vaccinuri sunt rare, dar importante din punctul de vedere al managementului pacientului. Incidenţa reacţiilor anafilactice severe la vaccinuri variază între 0,5 şi 1 la 100000 de doze administrate. Reacţiile locale sunt uşoare şi deseori autolimitante. Reacţiile locale extinse sunt mai rare şi de obicei apar după 24-72 de ore de la vaccinare.
Rata de anafilaxie postvaccinală. Vaccinurile obligatorii se efectuează în conformitate cu Calendarul Naţional de Vaccinare, primul vaccin fiind administrat încă din primele zile de viaţă. Riscul de reacţie de hipersensibilitate imediată sistemică postvaccinare este mic, rata de anafilaxie raportată pentru vaccinul DTPa fiind cuprinsă între 0,9 şi 2 la un milion de doze administrate(14,15). Cazeina, o proteină din laptele de vacă, a fost suspectată drept cauză a reacţiilor anafilactice în imunizarea cu vaccin DTPa la copiii cu valori ridicate ale IgE-urilor specifice pentru laptele de vacă. Urme de cazeină au fost decelate în vaccinuri DTPa preparate în medii derivate din proteinele laptelui de vacă, însă legătura de cauzalitate între prezenţa acestei proteine şi reacţiile alergice raportate nu a fost demonstrată. Alte studii au raportat existenţa IgE-urilor specifice pentru componentele vaccinului DTPa.
Vaccinul antigripal cu virus inactivat conduce cel mai frecvent la reacţii adverse uşoare, precum durerea la locul de injectare, febră şi mialgii. Acesta este considerat sigur pentru copiii cu astm, un studiu demonstrând lipsa unei creşteri semnificative a exacerbărilor astmatice după vaccinare la copiii cu vârsta de peste 3 ani(18). Dacă evaluăm conţinutul în ovalbumină, vaccinul antigripal cu virus inactiv conţine o cantitate scăzută de proteină (<0,12 mcg/ml) şi poate fi administrat în siguranţă copiilor sensibilizaţi la acest alergen. Cantitatea de ovalbumină prezentă în vaccinul antigripal cu virus viu atenuat este mai mare (0,24 mcg în doza de 0,2 ml), însă studiile au arătat că administrarea vaccinului antigripal cu virus viu atenuat nu a condus la reacţii sistemice la copiii alergici la ou şi doar 1,6% au prezentat reacţii uşoare autolimitante. La pacienţii alergici la ou se preferă totuşi administrarea vaccinului injectabil, şi nu a celui intranazal, întrucât acesta din urmă conţine o cantitate mai mare de ovalbumină(7).
Administrarea acestui vaccin a fost considerată problematică la copiii cu alergie la ou, deoarece conţine virus viu atenuat produs pe culturi de celule embrionare de ou de găină, putându-se decela urme de ovalbumină în conţinutul vaccinului. Studiile însă nu au demonstrat o creştere a incidenţei reacţiilor de hipersensibilitate pentru acest vaccin, un procentaj foarte mic de copii (1,6%) prezentând o reacţie de tip imediat, dar nicio reacţie ameninţătoare de viaţă(21).
În Europa, prevalenţa anafilaxiei datorate imunizării cu ROR a copiilor este estimată la 1,2 cazuri la un milion de doze. În Statele Unite ale Americii a fost estimată o incidenţă de 3,5 cazuri la 1000000 de doze. Interesant este faptul că majoritatea reacţiilor alergice la ROR se observă la pacienţi fără alergie la ou - prin urmare, este probabil ca în aceste cazuri de anafilaxie factorul incriminat să fie o altă componentă a vaccinului - de exemplu, gelatina. Datele disponibile nu indică niciun risc suplimentar pentru copiii alergici la ou comparativ cu cei nonalergici care aleg să efectueze vaccinul ROR(7).
Cele mai multe reacţii postvaccinale în cazul acestui vaccin sunt reacţiile adverse de tip infecţios. Vaccinul antihepatitic B este produs pe culturi de drojdie de bere, în consecinţă poate conţine antigene reziduale din Saccharomyces cerevisiae. Necesitatea vaccinării împotriva febrei galbene se află într-un plan ascendent, consecutiv creşterii numărului de persoane care călătoresc în zone endemice. Vaccinul împotriva febrei galbene conţine proteină din ou în concentraţie de 0,13-0,61 mcg/ml. Riscul de anafilaxie în acest caz este cuprins între 0,42 şi 1,8/100000 de doze. Este un vaccin cu virus inactiv. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt febra, cefaleea şi reacţiile locale. Rata de anafilaxie este rară (2,6/100000 de doze), fiind implicată sensibilizarea prealabilă a pacienţilor la unul dintre componentele vaccinului, precum drojdia sau PS 80.
Identificarea riscului unei reacţii sistemice severe prin consult anterior imunizării este importantă în vederea reducerii incidenţei acestor reacţii. Există foarte puţine situaţii care să contraindice imunizarea. Pacienţii care au prezentat o reacţie sistemică severă la prima administrare a unui vaccin au un risc mai crescut de a prezenta o reacţie severă şi la următoarea administrare a aceluiaşi vaccin şi reprezintă o categorie de pacienţi care ar trebui evaluaţi alergologic înainte de a relua imunizarea. Reacţiile locale de tip întârziat, de obicei cauzate de tiomersal, neomicină sau aluminiu, nu sunt considerate contraindicaţii ale unei administrări ulterioare a aceleiaşi vaccin, deoarece beneficiul imunizării depăşeşte riscul adus de o reacţie locală. Legislaţia Uniunii Europene a stabilit că o concentraţie de 2 µg/ml de proteină de ou este cantitatea maximă permisă, care s-a demonstrat a fi sigură la pacienţii alergici la ou(7). Aşadar, aceşti copii pot primi vaccinul ROR în condiţii standard. Vaccinul antigripal (cu conţinut scăzut în ovalbumină, sub 0,12 mcg/ml) poate fi administrat la pacienţii alergici la ou, fără anafilaxie în antecedente, în condiţii standard. Pacienţii sensibilizaţi la drojdie pot primi vaccinuri care conţin proteine din drojdie, în urma evaluării alergologice. Copiii cu alergie la latex vor fi vaccinaţi într-un mediu sigur, evitându-se utilizarea produselor care conţin latex (mănuşi, seringi şi alte materiale medicale), însă, dacă istoricul acestora este sugestiv numai pentru o reacţie de contact la latex, aceştia pot fi vaccinaţi în condiţii standard. O abordare specială o necesită pacienţii cu mastocitoză, care asociază un risc ridicat de degranulare mastocitară nespecifică, unul dintre acestea putând fi reprezentat ca răspuns la diverşi stimuli, inclusiv de procesul de vaccinare.
Reacţiile alergice la vaccinuri sunt rare, dar pot pune viaţa în pericol. Toate centrele de vaccinare trebuie să deţină obligatoriu o trusă de urgenţă care include clasele de medicaţie necesare: adrenalină, antihistaminice, corticosteroizi pentru administrare sistemică, beta-2 agonisti inhalatori, posibilitatea de intervenţie rapidă, administrare de oxigen şi acces la defibrilator, pentru pacienţii la risc(1). Există însă posibilitatea frecventă ca pacienţii să poarte eticheta de „alergic” fără a fi documentată sensibilizarea şi, prin lipsa administrării vaccinurilor, să constituie o grupă de risc pentru infecţii severe.
Conform recomandărilor europene, în situaţia în care se decelează inductorul reacţiei, pentru doza de rapel va fi ales un vaccin care nu conţine respectivul alergen. În cazul în care acest lucru nu este posibil, revaccinarea se va realiza numai dacă este absolut necesar. Dacă testele cutanate sunt negative, se poate administra o doză fracţionată în două serii, cu administrare la interval de 30 de minute (10% şi, respectiv, 90%). Dacă testele cutanate sunt pozitive, se poate aplica un protocol de desensibilizare cu doze progresiv crescânde, administrate la 15-30 de minute (0,05 ml dintr-o diluţie de 1:10, 0,05 ml, 0,1 ml, 0,15 ml, 0,2 ml, 0,5 ml din vaccinul nediluat).
Alergia si vaccinul
Apariţia sindromului respirator acut sever cu coronavirus 2 (SARS-CoV-2) a adus o povară semnificativă asupra sănătăţii publice în întreaga lume. Începând cu aprilie 2022, numărul cazurilor confirmate de boală cu COVID-19 la nivel global au ajuns la jumătate de miliard de persoane(26). Copiii reprezintă aproximativ 20% din cazurile raportate până în primăvara anlui 2021(27). Principalele vaccinuri împotriva COVID-19 recomandate de EMA (European Medicines Agency) sunt prezentate în tabelul 2. FDA (Food and Drug Administration) a autorizat vaccinurile Moderna şi Pfizer-BioNTech împotriva COVID-19 inclusiv pentru copiii cu vârsta de peste 6 luni în Statele Unite. Până în momentul de faţă, există puţine date cu privire la reacţiile alergice la copiii cu vaccinuri ARNm. Principalele molecule implicate în reacţiile alergice la un vaccin anti-COVID-19 sunt PEG şi PS 80. În timp ce publicaţiile iniţiale au arătat că rata reacţiilor alergice imediate induse de vaccinurilor anti-SARS-CoV-2 este mare, rata de reactivitate a scăzut semnificativ în primul an de utilizare a vaccinurilor. Nu există studii referitoare la reactivitatea imună la cea de-a doua doză de vaccin a persoanelor cu o reacţie la prima doză, care să includă copii mai mici de 16 ani.
Ei trebuie să fie imunizaţi contra hepatitei B, rujeolei şi gripei. îşi vor spăla mâinile înaintea vaccinării fiecărei persoane. subcutanată (SC). intramusculară (IM). anterolaterală a porţiunii superioare a coapsei sau muşchiul deltoid. intradermică. a antebraţului. multiple. şedinţe.
Bolile febrile. recente depinde de severitatea simptomelor şi severitatea bolii. îmbolnăviri cu febră joasă. acoperiri vaccinale convenabile. vor fi vaccinate imediat după faza acută a bolii.
G. şi este considerat a se datora acesteia. epidemiologi de la judeţ sau de la nivel central. H. 1. 2. Informaţional. I. Tabel 1. Tabel 2. Tabel 3. asociată cu vaccinarea. Tabel 4. Poate fi adm. J. 1. pe pereţii fiolei. 0,1ml vaccin în zona deltoidiană a braţului stâng. apariţia unei papule de 5-6mm diametru, cu aspect de coajă de portocală. roşie şi lucioasă. crustă centrală pe un fond eritematos. vârstei de 2 luni, la nou-născuţii cu greutate > 2500g, concomitent cu vaccinarea antihepatită B. cicatricei vaccinale se face între 5-10 luni. antebraţului stâng, a unei cantităţi de 0,1ml soluţie P.P.D. de tuberculină P.P.D. simple. cicatricei, traduce o stare de infecţie bacilară. prezintă cicatrice vaccinală B.C.G. 2. în cavitatea bucală a copilului. minute de la administrare, se repetă vaccinarea în cadrul aceleiaşi şedinţe. chirurgicale temporizabile şi a administrării injecţiilor i.m. zile postvaccinal. prin stimularea formării IgA intestinale. Riscul creşte foarte mult la copiii imunosupresaţi. ai acestora. 2.2. locală prin IgA secretorii la nivel intestinal. ani. 3. 3.1. primele 7 zile după prima doză poate să apară encefalopatia. va continua vaccinarea cu DTP sau se va înlocui cu DT. 3.2. ml (6 doze). din schema de vaccinare şi la copiii cu C.I. i.m. 3.3. de aluminiu /ml. difterică din vaccinul pentru copil. ml (6 doze). neprotector sau în focarele de difterie. alergice (fenomen Arthus) la anatoxina difterică odată cu vârsta. 4. DTP. concomitent cu cea antidifterică şi antitetanică. este C.I. datorită riscului unor reacţii neurologice. rară. Precauţiile în faţa unor R.A. Administrare: 0,5ml/doză, strict i.m. 1. 2. rapidă: 0,5 ml ATPA i.m. (începând din ziua rănirii), la interval de câte 14 zile. cu 2 doze de ATPA i.m. 600.000-1.200.000 U.I. 600.000-1.200.000 U.I. U.A.I. şi persoanele infectate HIV la care se va administra i.m. (3.000 - 20.000 U.A.I. 6. Conţinut: vaccinul preparat de I.C. de embrion de găină. sau 10 doze/fiolă, livrat cu diluantul necesar pentru reconstituire. reconstituire trebuie utilizat în max. anafilactice severe la ou şi condiţiile de imunodeficinţă cunoscută.
Apariţia sindromului respirator acut sever cu coronavirus 2 (SARS-CoV-2) a adus o povară semnificativă asupra sănătăţii publice în întreaga lume. Începând cu aprilie 2022, numărul cazurilor confirmate de boală cu COVID-19 la nivel global au ajuns la jumătate de miliard de persoane(26). Copiii reprezintă aproximativ 20% din cazurile raportate până în primăvara anlui 2021(27). Principalele vaccinuri împotriva COVID-19 recomandate de EMA (European Medicines Agency) sunt prezentate în tabelul 2. FDA (Food and Drug Administration) a autorizat vaccinurile Moderna şi Pfizer-BioNTech împotriva COVID-19 inclusiv pentru copiii cu vârsta de peste 6 luni în Statele Unite. Până în momentul de faţă, există puţine date cu privire la reacţiile alergice la copiii cu vaccinuri ARNm. Principalele molecule implicate în reacţiile alergice la un vaccin anti-COVID-19 sunt PEG şi PS 80. În timp ce publicaţiile iniţiale au arătat că rata reacţiilor alergice imediate induse de vaccinurile anti-SARS-CoV-2 este mare, rata de reactivitate a scăzut semnificativ în primul an de utilizare a vaccinurilor. Nu există studii referitoare la reactivitatea imună la cea de-a doua doză de vaccin a persoanelor cu o reacţie la prima doză, care să includă copii mai mici de 16 ani.
Ei trebuie să fie imunizaţi contra hepatitei B, rujeolei şi gripei. Îşi vor spăla mâinile înaintea vaccinării fiecărei persoane. Subcutanată (SC). Intramusculară (IM). Anterolaterală a porţiunii superioare a coapsei sau muşchiul deltoid. Intradermică. A antebraţului. Multiple. Şedinţe.
Vaccinarea copiilor implică calendarul naţional, dar există şi opţiuni pentru boli frecvente în această perioadă de dezvoltare. Vaccinul hepatitic B cu administrare în primele 24 de ore de viaţă, Vaccinul de tip Calmette Guerrin BCG administrat între zilele 2-7 de viaţă, Vaccinul DTPa-VPI-Hib-Hep.B şi cel antipneumococic administrat la 2,4 şi 11 luni de viaţă ale sugarului de către medicul de familie, Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion ROR la 1 şi respectiv 5 ani de viaţă, Vaccinul diftero-tetano-pertusis acelular poliomielitic DTPa-VPI în intervalul de vârstă 5-6 ani de către medicul de familie, Vaccinul diftero-tetano-pertusis la 14 ani ai copilului la cabinetul medicului de familie. Conform listei protocoalelor terapeutice aprobate de către minister, criteriile de eligibilitate pentru vaccinuri în funcţie de tipul acestora sunt următoarele: Cuprins Vaccinul hepatitic BVaccinul de tip Calmette Guerrin BCGVaccinul DTPa-VPI-Hib-Hep.B şi cel antipneumococicVaccinul rujeolic-rubeolic-oreion RORVaccinul diftero-tetano-pertusis acelular poliomielitic DTPa-VPIVaccinuri optionale pentru copii.
Vaccinurile optionale pentru copii includ rotavirus, antimeningococic, antigripal, HPV, antivaricelic, hepatita A. Rata insuficiente de vaccinare inregistrate în ultima perioadă în cadrul Uniunii Europene se datorează accesului limitat la serviciile de imunizare, dezinformării, conflictelor armate și instabilității geopolitice. Comisia Europeană sprijină în mod activ statele membre ale UE pentru mentinerea si cresterea ratelor de vaccinare. În perioada 2022-2025, Comisia Europeană a desfasurat campania United Protection pentru sensibilizarea publicului în raport cu beneficiile vaccinării în conformitate cu fiecare etapă a vieții. Referinţe: Bacillus Calmette Guerin, Chika N. Okafor, Ayesan Rewane, Ifeanyi I. Momodu; Calendarul National de Vaccinare; Despre vaccinuri, Portalul European de Informatii despre Vaccinare; DTaP Vaccine VIS, CDC; FDA: HPV vaccine; Imunizarea bebelușilor cu vârsta de până la un an.
tags: #se #poate #vacina #bebe #dupa #antibiotic
Postări populare:
- Condiții și criterii pentru rezidențiat în obstetrică-ginecologie
- Stimuli vizuali pentru bebeluși: desene simple pentru începuturi creative
- Ghid despre Talal Alghazali și contribuțiile sale în pediatrie
- Strepsils în timpul sarcinii: ghid pentru siguranță
- Urări emoționante pentru viitoarea mamă și apoi pentru bebe