Divertisment8 aprilie 2021GlobalJaponiaCU TAKUMI SaitoH Și Juri Ueno Și Regizat de Yukо Hakoda Și Takeо Kikuchi.
He’s Expecting este un serial original Netflix, produs și creat în colaborare cu TV Tokyo, care va fi lansat în întreaga lume în 2022, doar pe Netflix.
Bazat pe manga omonimă semnată de Eri Sakai (publicată de BE LOVE KC/Kodansha), serialul inversează cu umor stilul de viață al femeilor cu cel al bărbaților, explorează diferențele dintre cele două și caută să răspundă la întrebarea „Ce-ar fi dacă un bărbat ar rămâne însărcinat?” Protagonistul se confruntă cu diverse situații generate de mentalități bine înrădăcinate în societate, care, până să rămână însărcinat, pentru el erau necunoscute.
Este o poveste despre ideea de evoluție, în care, pe parcursul confruntării cu aceste probleme, atât el, cât și cei din jurul lui se schimbă treptat.
Atunci când rămâne însărcinat, un bărbat care lucrează în publicitate devine brusc ținta prejudecăților manifestate de obicei față de femeile gravide, fapt care îl obligă să regândească tot ceea ce știa.
Povestea se derulează într-o lume în care, în foarte rare cazuri, bărbații pot rămâne însărcinați și pot avea copii.
Kentaro Hiyama, care lucrează în publicitate, descoperă deodată că este însărcinat. Partenera sa, Aki Seto, nu se gândise niciodată că ar putea avea copii, așa încât, la început, cei doi sunt extrem de derutați de neașteptatul eveniment.
Ca bărbat însărcinat, Kentaro va avea parte de prejudecățile colegilor și ale societății, acest lucru aruncând lumină asupra dificultăților cu care se confruntă de obicei femeile gravide.
În fața atâtor probleme asociate cu sarcina și cu nașterea existente în epoca modernă, cuplul va trebui să înfrunte realitatea și să ia decizia supremă, aceea de a avea sau nu un copil.
Serialul va fi regizat de Yuko Hakoda și Takeo Kikuchi. Hakoda este o regizoare în ascensiune care și-a început cariera creând reclame. Ea a câștigat premiul pentru Cea mai bună regie la categoria de debut pentru cineaști asiatici la Festivalul Internațional de Film de la Shanghai pentru Blue Hour (2019), primul ei film.
Kikuchi este un regizor talentat, care și-a făcut debutul cu lungmetrajul Dear Deer (2015), după care a continuat să lanseze filme, câștigând premiul pentru Cel mai bun regizor debutant la a noua ediție a premiilor TAMA și la Festivalul de Film de la Osaka din 2018, atât pentru Hello Goodbye, cât și pentru Bokyo, ambele lansate în 2017.
Scenariul este semnat de Yoshitatsu Yamada, cunoscut pentru serialul Regizorul dezbrăcat (2019, 2021), precum și de Yukiko Sode (Aristocrats, lansat în 2021) și Chihiro Amano (Mrs. These seriale iti vor oferi povesti captivante si personaje memorabile, care sa te ajute sa umpli golul lasat de “Nobody Wants This”).
Daca si tu ai devorat recent serialul “Nobody Wants This” de pe Netflix, sunt sigura ca esti in cautarea unei alte povesti captivante, care sa te tina lipita de ecran. Am experimentat aceleasi sentimente ca tine, astfel ca am realizat o lista de 5 seriale care sunt convinsa ca te-ar atrage. Fie ca esti in cautare de romantism, drama sau povesti care au un impact cat se poate de real, am recomandarea perfecta pentru tine!
You’re The Worst este un serial amuzant si relaxant, ideal pentru acele momente in care tot ceea ce iti doresti este sa te deconectezi. Povestea urmareste viata lui Gretchen si a lui Jimmy, in timp ce acestia trec prin frica, dezamagiri, romantism, sex si tot haosul vietii cotidiene din Los Angeles.
Jimmy este descris ca fiind narcisist si incapatanat, iar Gretchen drept “people pleaser” si avand o fire auto-distructiva. Cu toate acestea, serialul dovedeste ca nu trebuie sa fii nicidecum “perfecta” astfel incat sa primesti si sa oferi iubire, iar un cuplu atipic poate avea in spate o frumoasa poveste de dragoste.
Younger's Liza este o mama singura, care si-a dedicat intreaga viata familiei sale. Dupa ce a fost confundata cu o femeie mult mai tanara, aceasta ia o decizie curajoasa, care sa o ajute sa obtina locul de munca pe care si-l dorea: se va da drept o femeie in varsta de 26 de ani, bucurandu-se de tot ceea ce nu si-a permis de-a lungul vietii.
Pornind de aici, serialul reprezinta un adevarat deliciu pentru impatimitele de povesti de dragoste, atmosfera relaxanta, intorsaturi de situatie si umor. Maid chiar daca nu are elemente tocmai romantice, “Maid” este unul dintre acele seriale care te va tine in priza datorita realismului si emotiei transmise. Bazat pe o poveste adevarata, serialul urmareste parcursul unei tinere mame care fuge dintr-o relatie abuziva, incercand sa-si refaca viata si sa asigure un viitor mai bun pentru fiica ei.
Desi povestea este dura pe alocuri, este in acelasi timp una care te atinge si iti inspira speranta. Temele de supravietuire emotionala, saracie si relatii toxice sunt explorate cu sensibilitate, iar interpretarea lui Margaret Qualley este una cu adevarat impresionanta.
Acestea fiind spuse, daca ai fost atrasa de temele emotionale si dramatice din “Nobody Wants This”, sunt sigura ca si “Maid” va rezona cu tine la un nivel profund. Fleabag Daca ai apreciat sarcasmul si abordarea realista din “Nobody Wants This”, “Fleabag” iti va aduce acelasi amestec de comedie neagra si vulnerabilitate. Creat si jucat de Phoebe Waller-Bridge, serialul exploreaza viata unei femei din Londra care incearca sa-si gaseasca locul in lume dupa o serie de pierderi si esecuri personale.
Unbelievable” este o drama care exploreaza povesti de suferinta si nedreptate, fiind inspirata de cazuri reale de abuz. Serialul urmareste investigatia unui violator in serie si parcursul unei tinere care este acuzata ca a inventat o poveste despre abuzul ei. Interpretarile puternice ale actritelor Toni Collette si Merritt Wever aduc in fata o poveste dura, dar importanta, despre trauma, coruptie si justitie.
(Un)Well are toate șansele să fie un catalizator pentru și mai multe seriale similare. Seria (Un)Well, de pe Netflix, adună câteva subiecte de larg consum la nivel global: uleiuri esențiale, sex tantric, consum de lapte uman, fasting (postire), ayahuasca și terapie cu venin de albine. În 40 - 50 de minute pătrunzi într-o lume despre care ai auzit, dar niciodată nu ai văzut-o din toate unghiurile.
La final nu există un răspuns definitiv: funcționează sau nu? Dar există poveștile unor oameni care “și-au luat țeapă” și-au visat fie la bogăție, fie la o sănătate de fier. Cu puțin noroc pentru ei, oamenii din documentar vor muri sănătoși cu ajutorul unui tratament despre care nicio instituție credibilă nu poate spune dacă funcționează sau nu.
Cu prea mult ghinion pentru ei, vor muri cu speranța că există undeva în lume un tratament despre care lumea largă nu știe și acesta ar putea fi un fel de secret pentru frumusețe sau sănătate veșnică. Cele șase episoade din seria (Un)Well pică la fix pe credințele din România și pe deprinderile noastre referitoare la uleiuri esențiale, consumul de lapte uman, fastingul, dar și terapia cu venin de albine. Despre unele dintre acestea, în special ultimul, sigur ai auzit și sunt afaceri care vând minunea.
Doar că miracol nu există. În aproape toate cazurile există cel puțin câteva cazuri de oameni care susțin că au vindecat cancer cu astfel de tratamente. Pe cât de frumos ar fi ca așa ceva să se întâmple și să descoperim, în sfârșit, leacul pentru cancer, aceasta este, totodată, și cea mai perfidă abordare. Bolnavii de cancer sunt într-o situație atât de sensibilă, încât ar încerca orice.
Pe parcursul seriei, când vine vorba de astfel de tratamente naturiste, ai cel puțin o voce care îți spune că în cazul său a funcționat. Rămâne astfel doar cu declarația oamenilor, dar aceste declarații sunt transformate în reguli și nu rămân mai mult decât excepții. Laptele uman e esențial pentru copii. Acest fapt e cunoscut la nivel global și cel puțin în episodul din (Un)Well afli că există și bănci de lapte care să furnizeze lapte de la mame sănătoase către copii cu probleme din maternități. Doar că în acest circuit au intrat și adulții.
Adulți care fie cred că au descoperit în acest lapte leacul pentru cancer (iar!), fie vor să-și crească masa musculară. Howard Cohen e excepția pentru lapte matern. În cazul lui, acesta i-ar fi vindecat cancerul de prostată - sau cel puțin l-a ajutat să-l țină sub control. El este unul dintre clienții băncii de lapte și consumă produsul în diverse forme. Ideea lui pentru tratament a pornit de la Anders Hakansson, profesor specializat în medicină infecțioasă la Universitatea Lund din Suedia.
Povestea lui Anders e reală: el a avut o lucrare de cercetare pe subiect, dar nu a fost pe cobai. El a adăugat lapte matern peste celule canceroase și acestea au murit. Doar că până și Anders, nuanțează descoperirea: e vorba de-o proteină care poate sau nu să ajungă la o tumoră din corp pe măsură ce bei lapte. Altfel spus, el a avut succes în condiții de laborator și dintr-o greșeală. Dar “tratamentul” cu lapte matern nu-i încă studiat suficient și nici nu ar fi cea mai eficientă metodă de tratare.
În cazul lui Cohen, rezultatele analizelor sunt pozitive. Iar asta îi permite să aibă acces la lapte direct de la banca specializată în așa ceva. Ce-i dincolo de acest caz e o întreagă economie care vrea și vinde lapte matern. Și nu pentru copii neapărat. Dintre toate abordările din serie, fastingul ocupă un loc aparte. Deși este folosit de mii de ani de către religie, ca o măsură de a-ți stăvili poftele și de-a te autodisciplina, acum e însușit de oameni din Silicon Valley, antreprenori care promit că fac un viitor mai bun, dar e și exploatat de cei care au “clinici” pentru fasting.
Care, în esență, înseamnă post. Unii îl practică pentru câteva ore pe zi (până la 20 de ore cu 4 ore fereastră pentru mâncat), alții merg în extrema cealaltă: până la 40 de zile de post doar cu apă. Dorsey, de exemplu, susține că nu consumă niciun aliment în weekend. Djokovic, pe de altă parte zice că stă nemâncat câte 16 ore pe zi.
De partea bună a fastingului, poate ajuta în reglarea ritmului meselor, în slăbire sau controlul greutății ori în stimularea organismului pentru a fi mai ager. După masă organismul e un pic mai lent, așa că dacă nu există masă, nu există probleme, nu? Aici s-ar încadra abordarea lui Djokovic și a altora ca el.
Undeva la mijloc între cele două abordări e cea care presupune ca o dată pe săptămână să ai 36 de ore de nemâncat. Sau o dată la trei luni (trimestrial) să ai cinci zile doar post cu apă. Problema nu e postul în sine, o practică studiată de câteva decenii și folosită, cum ziceam, de câteva secole. Problema serioasă apare când e întreținută ideea că vindecă cancerul.
Ipoteza susținută de unii e aceasta: în timpul tratamentului de chimioterapie pacientul ar trebui să țină post. Mike Master, antreprenor, susține că pe el l-a ajutat. În Europa, doctorul Valter Longo, biogerontolog și expert în fasting, cercetează abordarea asta. Experimentul pe șoareci a arătat că cei puși la post au supraviețuit tratamentului anti-cancer.
În prezent, el și echipa sau cercetează asta pe oameni cu ajutorul voluntarilor bolnavi de cancer. Ideea, deocamdată, e că fastingul într-o anumită măsură poate ajuta cel puțin la reglarea anumitor indicatori, pentru că îți reglezi și modul în care mănânci (sau nu). Sunt însă două probleme majore: perioadele extreme, de aproape o lună sau mai mult, și cum se face revenirea de după post.
A aici sunt și banii: nutriționiști sau pur și simplu șarlatani care fac “clinici” de fasting cu sau fără supraveghere medicală. Și disperarea oamenilor le umple buzunarele. Seria (Un)Well se termină cu poate cel mai interesant capitol: veninul de albine. Și cu unele dintre cele mai puternice fraze, cum ar fi: “Mulți oameni care apelează la tratamentul cu venin sunt exploatați de cultura credinței”.
Cultura credinței că există ceva în afara medicinei mainstream e extraordinar de toxică. Eu am experimentat-o în familia mea cu un bolnav de diabet insulino-dependent. În primii 10 ani de când a fost diagnosticat cu așa ceva, recomandările și ideile rudelor sunau cam așa: să se ducă la vrăjitoare, să se ducă la preot să-i deschidă “cartea”, să se ducă să-l taie sub limbă, să facă tratament cu venin de albine, să încerce la o mănăstire izolată să vadă ce zic călugării, să mânânce pâine din grâu căruia i-a fost descântat sub luna plină, să se ungă zilnic cu mir și busuioc sfințit și altele similare.
Boala și boala incurabilă sunt catalizatori extraordinari pentru astfel de industrii. În episodul despre apiterapie afli despre cum, în aparență, vindecă boala Lyme, artrita și face buzele pline, iar ridurile dispar. Și în acest context are atât de multă putere fraza asta: “Există multe tratamente naturiste ciudate, dar pentru foarte puține există studii că sunt bune sau sigure”.
Totodată, dintre toate tratamentele marginale, terapia cu venin de albine are cel mai mare risc. Șocul anafilactic e cât se poate de serios și duce la moarte, pentru că veninul e, în esență, o toxină. Albina îl folosește ca să se apere și să-și apere stupul, ironia fiind că moare și ea în momentul în care face asta.
Doctorul Steven Novella, neurolog la Universitatea Yale, explică ce-i în acest venin: 63 de componente toxice și în proporție de 40 până la 60% e proteina numită melitină despre care afli de la alții care vând leacul că asta ajută enorm. Brooke Geahan susține că prin venin de albine s-a vindecat de Lyme, iar acum are firma The Heal Hive care vinde acest “produs”.
Iar Geahan se ferește excepțional de responsabilitate: “Nu spun că terapia cu venin de albine e un leac. Dar a fost leacul meu”. La fel ca în cazul bolnavilor de cancer, nici cei cu Lyme nu au prea multe speranțe rămase, iar o astfel de frază îi poate face să creadă că există o salvare. “Medicina clasică are probleme, nu facem totul cum ar trebui. Dar apelarea la o terapie neprobată nu e o soluție”.
Dacă n-ai timp de toată seria, episodul despre terapia asta ar trebui să fie primul pe listă. Din păcate, ca o critică la adresa show-ului, (Un)Well propune o întrebare: “Aceste tendințe de wellness livrează la înălimea promisiunilor?”. Din păcate, seria asta nu livrează și un răspuns. În teorie, ar trebui să vii tu cu un răspuns. Dacă ești de partea medicinei mainstream și ai încredere că testele și medicamentele care există sunt pentru binele tău, atunci iată un răspuns.
Dacă ești de partea cealaltă și crezi că rețeta celor puțini, aproape miraculoasă, e în uleiul de levănțică și în acul albinei, ei bine, iată alt răspuns. Până la urmă, (Un)Well nu îi ironizează pe “credincioși” și nici nu-i preaslăvește pe cei care cred în medicina clasică. Răspunsul pe care eu l-am găsit și-l las aici drept concluzie e acesta: indiferent de ce tratament vorbim, excepțiile sunt doar excepții, nu și adevăruri.
tags: #serial #pe #netflix #despre #infertilitate
Postări populare:
- Semnificația clinică a placentei cu zone de transformări angiomatoase
- Stabilirea paternității la copiii concepuți prin FIV în cadrul Legislației României
- Descoperă Jocuri cu Elsa: test de sarcină, îngrijire și momente magice în lumea prințeselor
- Informații pacienți Spitalul Mavromati
- Vederi de ansamblu asupra Spitalului Sfânta Maria din Iași