Am ajuns astăzi în cel mai mare complex de servicii sociale din judeţul Sibiu, locul unde zeci de copii cu nevoi speciale, copii abandonaţi şi mame aflate în imposibilitatea de a-şi creşte copilaşii primesc în cele trei centre sociale de aici ajutorul necesar pentru a-şi apropia viaţa de normalitate.
Începuturile instituţiei, după cum ne-a explicat directorul de la "Prichindelul", Onorius Moldovan, coboară mult în istorie, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, aşa cum mărturisesc puţinele documente păstrate în arhivele aşezământului. "Instituţia era patronată de Fundaţia \"Principele Mircea\" şi găzduia copiii nevoiaşi, iar apoi, după război, orfanii de pe urma conflagraţiei mondiale", ne-a spus Onorius Moldovan.
Traseu istoric şi evoluţia structurii
Inexistenţa unor documente clare, care să vorbească despre apariţia aşezământului, face însă imposibilă datarea unui început de activitate. În anii '60, instituţia se numea "Casa copilului" şi avea o structură medicală şi de îngrijire. "Se impunea existenţa unei componente medicale, întrucât existau aici copii cu mari probleme de sănătate. Exista un serviciu de radiologie şi unul de laborator, ultimul existând până în anul 2000", continuă Onorius Moldovan. Denumirea de "Casa copilului" a rămas adânc impregnată în memoria colectivă a sibienilor, încât până astăzi "Prichindelul" este numit astfel.
În anii '70, "Casa copilului" s-a transformat în "Leagănul pentru copii", o instituţie emblematică pentru România, prin personalul bine pregătit şi pentru serviciile de înaltă calitate oferite copiilor şi chiar mamelor care ajungeau aici. Într-unul dintre pavilioane a existat, de asemenea, până la Revoluţia din '89, un centru de colectare a laptelui maternal, unde mamele cu surplus de lapte maternal veneau şi donau lapte, necesar copiilor aflaţi aici. "Aşezământul găzduia copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între 0 şi 2 ani. Aşezământul a avut de-a lungul timpului mai multe locaţii, deoarece numărul de copii găzduiţi ajunsese la peste 300, lucru care a determinat dezvoltarea unei infrastructuri pe măsură. După 1989, numărul copiilor a scăzut datorită adopţiilor internaţionale, lucru care a determinat o reorganizare a instituţiei.
Dorinta autorităţilor de a ieşi din sfera îngrijirilor de sănătate şi apariţia Direcţiei de Protecţie a Copilului au schimbat organizarea aşezământului şi numirea lui în Centrul de Plasament nr. 1. "Găzduiam copii cu vârste între 0 şi 2 ani, întrucât aveam infrastructura adecvată. În 2003, apăruse deja prin unificarea Direcţiei de Protecţie a Copilului cu Inspectoratul de Handicap, DGASPC, cu un serviciu de asistenţă maternală. În 2003, la 1 noiembrie s-a înfiinţat Complexul de Servicii Comunitare "Prichindelul", unde s-au adus copii cu dizabilităţi de la Mediaş. Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi de la Mediaş s-a adus în locaţia Centrului de Plasament 1 din Sibiu, întrucât aceşti copii aveau nevoie de servicii medicale şi de recuperare mai bune, pe care centrul din Sibiu le putea oferi. În cadrul complexului a fost adus şi Centrul de Minori, actualul Centru de Primire în Regim de Urgenţă a Copilului Neglijat, Abuzat, Exploatat. Din aceste două centre s-a format Complexul "Prichindelul", care a mai câştigat două centre din 2004: Centrul Maternal şi Centrul de Consiliere pentru Părinţi şi Copii. În iunie 2010, ultimul centru s-a desfiinţat.
Structură actuală și capacități
"Acum avem trei centres. Dintre acestea, Centrul de Plasament pentru Copilul de Dizabilităţi are o capacitate de 50 de locuri. Avem acum 42 de copii, cu vârste cuprinse între câteva luni şi 16 ani. Grupa este de 0-18 ani. Echipa este una complexă, alcătuită din medici, psihologi, asistenţi sociali, asistenţi medicali, educatori, infirmiere. Raportul trebuie să fie 1 la 1. Aceşti copii stau 24 ore, personalul stă doar 8 ore, de aceea dacă scoatem stafful medical şi administrativ se ajunge ca un educator sau o infirmieră să îngrijească 6-8 copii. Beneficiarii sunt împărţiţi în şase modele pe grupe de vârstă, sex şi dizabilităţi", ne-a explicat Onorius Moldovan.
Au existat aici şi cabinete de logopedie şi kinetoterapie, iar acum există un grup de educatori care se ocupă de educaţia formală şi nonformală. Copiii de aici participă la diverse activităţi. Se organizează periodic excursii, iar copiii au interacţionat mereu foarte bine cu comunitatea, după cum ne-a explicat personalul. "Am avut serbări comune de Ziua Copilului şi am făcut serbări cu Clubul copiilor. În acest an, o dorinţă mai veche şi o discuţie mai veche s-au materializat prin implicarea profesorului Sebastian Moldovan de la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu. Un grup de studenţi de la Teologie au făcut voluntariat aici şi sunt lucruri necesare atât pentru copiii noştri, cât şi pentru tinerii studenţi.
Al doilea centru din cadrul Complexului "Prichindelul" este Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a Copilului Abuzat, Neglijat, Exploatat. Este continuatorul vechiului centru de minori şi cu ani în urmă găzduia şi minorii delincvenţi. Capacitatea centrului este de 15 locuri, iar gradul de ocupare este 70 la sută, o medie de 8 copii. "Funcţionează ca un centru de tranzit. Copilul vine din diverse zone: din familia biologică, sau extinsă, de la familia substitutivă, cum e asistentul maternal, care nu mai poate să-l îngrijească. Paleta de admitere este una destul de largă. Noi colaborăm cu Serviciul de Abuz, Neglijare, Exploatare a DGSACAP. Pe perioada nopţii, Poliţia comunitară poate să aducă copii de la cerşit, cu probeme sociale. Preocuparea este ca aceşti copii să nu piardă legătura cu şcoala şi familia. Am încheiat un protocol cu inspectoratul şcolar şi aceşti copii urmează o formă de educaţie formală. De asemenea, rudele sau prietenii menţin legătura cu familia. Avem o cameră de vizită. Preocuparea principală este reîntoarcerea în familia biologică, acolo unde se poate. Onorius Moldovan este directorul Complexului "Prichindelul" şi ne-a vorbit despre munca depusă de personalul de aici, dar şi despre legăturile sufleteşti create între cei care la 18 ani pleacă de aici şi personalul angajat.
"Familia este cea care trebuie să fie aproape de copil, iar Legea 272 obligă să facă acest lucru. În situaţii în care familia nu poate, există instituţii de stat. Copiii de peste 18 ani care nu pot fi reintegraţi în familie ajung în centre de plasament pentru adulţi. Aşa cum sincer ne-a mărturisit directorul Onorius Moldovan, prezenţa constantă a inspectorului social al Arhiepiscopiei Sibiului la "Prichindelul" este o binecuvântare şi o dovadă în acelaşi timp a grijii pe care Biserica o are faţă de oamenii aflaţi în nevoi. Capela amenajată aici oferă sprijin copiilor, mamelor şi personalului, este mai mult decât un loc de consiliere spirituală.
Rolul spiritual și cooperarea cu comunitatea
Iată ce ne-a spus părintele Laţchescu despre activitatea sa de aici. "Am avut bucuria de a intra în toate centrele de plasament din Sibiu şi în cele de la "Prichindelul". Am prins toate etapele despre care a vorbit domnul director în cei 11 ani. Erau mulţi copii atunci. Unii dintre ei erau botezaţi, alţii nu, şi de aceea am botezat cam 50 de copii. Studenţii de la Teologie au fost naşi. La început au funcţionat centrele într-o altă modalitate. Erau cam 30 de copii şi, în urma demersurilor făcute de pr. Simion Săsăujan pe lângă mitropolitul Antonie Plămădeală, am primit un Sfânt Antimis şi făceam Sfânta Liturghie pentru aceşti copii.
Al treilea centru de la "Prichindelul" este centrul maternal, o componentă esențială pentru un judeţ unde pot fi găzduite mame în ultimul trimestru de sarcină şi cu mai mulţi copii. Dorinţa este de a preveni abandonul din maternităţi. Iuliana, unul dintre asistenţii sociali din centrul maternal, ne-a explicat ce anume se urmăreşte în acest centru social. "Lucrez de puţin timp în centrul maternal, de la 1 martie, dar de mai bine de un an la "Prichindelul". Sunt responsabilă de cazul încredinţat, instrumentez dosarul social al cuplului mamă-copil sau doar al mamei gravide, colaborez cu echipa din centrul cu serviciul de asistenţă socială de la domiciliu pentru a-i întocmi un program de intervenţie specifică în perioada în care este în centru. Colaborez, de asemenea, cu Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale pentru a primi alocaţia de stat sau indemnizaţia pentru creşterea copilului. Mamele sunt ajutate să se integreze în familie. Perioada de găzduire este limitată şi trebuie să se atingă următoarele obiective: găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă pentru mamă. Oferim şi o consiliere postservicii, o monitorizare în paralel cu asistenţa specială de la domiciliu", ne-a explicat Iuliana.
Impactul asupra copiilor și valorile centrale
Copiii sunt cea mai valoroasă resursă a lumii și cea mai mare speranță a ei pentru viitor. Copiii merită să fie iubiți și să știe că sunt iubiți. Ei merită să fie prețuiți și să știe că sunt valoroși. Prin puritatea lor, prin energia lor, pur și simplu noi, adulții, ne reîncărcăm cu optimism și energie în prezența lor. Devenim mai buni, mai toleranți, mai răbdători. Să nu uităm niciodată că nu doar cer lucruri de la noi, precum atenție, dar copiii ne și oferă mult înapoi. Ei au nevoie de tot ceea ce îi poate ajuta să crească şi să se dezvolte. Toate lucrurile de care au nevoie copii pentru dezvoltare trebuie să corespundă fiecărui stadiu în parte. Prin urmare copiii au dreptul la dezvoltare, la educaţie, la îngrijiri medicale, la asistenţă socială şi la joacă.
Părinţii, atât mama cât şi tatăl, sunt principalii responsabili pentru asigurarea dezvoltării copilului ținând seama de capacităţile în dezvoltare ale acestuia şi de drepturile sale. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului introduce în România o nouă viziune asupra copilăriei. Astfel, Legea nr.272/2004 accentuează responsabilităţile părinţilor în relaţia cu copilul, precum şi faptul că fiecare copil este important şi este o fiinţă capabilă. Această lege consideră că nu este suficient dacă se înregistrează rezultate medii bune sau o rată înaltă de progres general ci este foarte important să se identifice disparităţile, să se aibă în vedere acei copii care nu beneficiază de valul de progres, cei care rămân neglijaţi sau uitaţi din cauza genului, a originii sociale sau etnice sau, pur şi simplu pentru că sunt săraci, au dizabilităţi sau trăiesc în zone îndepărtate. Pe scurt ideea pe care legea o transmite tuturor celor care sunt responsabili cu promovarea drepturilor copilului în România este că fiecare copil contează şi toate autorităţile responsabile cu promovarea şi protecţia drepturilor copilului în România au datoria de a depune toate eforturile pentru a asigura că nici un copil nu este uitat sau ignorat. De asemenea, legea sublinează că părinţii sunt primii responsabili pentru creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copilului. Pentru îndeplinirea responsabilităţilor lor, părinţii au dreptul să primească sprijinul necesar din partea comunităţii şi a autorităţilor locale. Prin serviciile pe care le furnizează, Serviciul Protecţia Copilului și a Familiei din cadrul Direcției de Asistență Socială Sibiu oferă servicii sociale cu caracter primar care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, de risc/vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială pentru familiile cu copii aflaţi în dificultate din municipiul Sibiu.
- Găzduire și îngrijire pentru copii cu dizabilități
- Centru de primire în regim de urgență pentru copii abuzați, neglijați sau exploatați
- Centrul maternal pentru prevenirea abandonului
- Sprijin pentru integrarea în familie și monitorizare postservicii
Un element esențial al misiunii este colaborarea cu Biserica și cu comunitatea academică, care contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor și la crearea unui climat de siguranță pentru copii și mame. Prezența inspectorului social al Arhiepiscopiei Sibiului la "Prichindelul" este menită să ofere sprijin sufletesc și să întărească legăturile cu comunitatea. Capela amenajată oferă sprijin copiilor, mamelor și personalului, fiind un loc de consiliere spirituală și de întâlnire cu valorile comunității.
Important pentru viitor
Copiii sunt cea mai valoroasă resursă a lumii și cea mai mare speranță a ei pentru viitor. Comunicarea deschisă, supravegherea adecvată și sprijinul continuu din partea comunității sunt cheia pentru ca fiecare copil să aibă dreptul la dezvoltare, educație, îngrijire medicala, asistență socială și joacă. Legea 272/2004 rămâne un reper al responsabilităților părinților și ale autorităților în protecția drepturilor copiilor, iar serviciile oferite de Direcția de Asistență Socială Sibiu vizează prevenirea vulnerabilităților și sprijinul familiilor aflate în dificultate din municipiul Sibiu.
| Centru | Capacitate | Număr copii | Activități principale |
|---|---|---|---|
| Centrul de Plasament pentru Copilul de Dizabilităţi | 50 locuri | 42 | educație formală și nonformală, logopedie, kinetoterapie |
| Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a Copilului Abuzat, Neglijat, Exploatat | 15 locuri | ≈8 | educație formală, vizite, suport familial |
| Centrul maternal | - | - | integrare mamă-copil, consiliere, monitorizare |
tags: #service #materna #38 #din #sibiu