Fostul ministru PSD al Sănătății Sorina Pintea a fost condamnata definitivă la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită în formă continuată, iar Curtea de Apel Cluj a respins vineri apelul său față de decizia Tribunalului Cluj. Ea a fost trimisă în judecată în urmă cu cinci ani în dosarul menționat.
Contextul dosarului și date-cheie
Direcția Națională Anticorupție susține că, în perioada noiembrie 2019 - 28 februarie 2020, când era manager al Spitalului „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, Sorina Pintea ar fi pretins și primit, prin intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, 10.000 de euro și 120.000 lei. Suma reprezintă 7% din valoarea unui contract de achiziție publică destinat proiectării și execuției lucrărilor de amenajare a blocului operator - sala de chirurgie cardiovasculară și toracică și a unor spații adiacente din spital.
Conform anchetatorilor, banii ar fi fost primiți chiar în spital, în biroul ei de manager, iar flagrantul a fost surprins de procurori pentru tranșa de 120.000 de lei. Înainte ca dosarul să fie trimis în instanță, un complice a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție. Pintea a fost reținută pe 28 februarie 2020 pentru luare de mită.
Context politic și declarații despre salarizarea personalului medical
În același interval, Sorina Pintea a fost subiectul unor conversații publice legate de salarizarea personalului din sistemul medical. Ea a susținut că salariile angajaților din sănătate au ajuns la un nivel decent și că nu mai este nevoie ca pacienții să completeze veniturile personalului. „Nu este o vanătoare de vrăjitoare, vrem să se respecte legea. Suntem în sistemul public de sănătate, în care statul român investește: anul trecut - majorarea salarială, anul acesta - dotarea cu echipamente medicale,” a afirmat Pintea într-o intervenție la Digi24.
În cadrul interviurilor, ea a subliniat importanța unor creșteri salariale pentru medicii și asistenții medicali, precum și necesitatea diferențierii sporurilor în funcție de categorii de spitale. Ea a explicat că legea salarizării unitare, adoptată în 2017, stabilește plafonarea sporurilor la 30% din fondul de salarii la nivelul ordonatorului principal de credite, iar aceste măsuri pot genera „pierderi” de venituri în unele spitale, în special în cele Mono-specialitate.
Detalii tehnice despre sporuri și aplicarea legii
Pintea a descris modul în care fondurile pentru sporuri au fost calculate și repartizate în funcție de spitale. Ea a explicat că: procentul de 30% este încasat în funcție de fondul de salarii lunar, iar sporurile includ: sporuri de condiții, spor pentru zile libere nelucrătoare, sporuri de gărzi pentru medici (75% în timpul săptămânii și 100% în weekend). Există diferențierea pe specialități: spre exemplu, sporul poate varia între 12% și 85% în funcție de departament și grad de urgență, iar la spitalele de monospecialitate, cum ar fi psihiatria, s-au acordat sporuri maxime în unele cazuri.
Conform declarațiilor sale, „banii pentru majorările diferenței de încadrare și diferența de spor posibil de acordat conform legii salarizării vin pe act adițional la contractul cu CNAS, deci finanțarea există”.
Impactul asupra personalului medical și opiniile sindicale
Perturbările generate de reducerea plafonării sporurilor au fost receptate cu proteste în diferite spitale, iar Pintea a apreciat că ajustările se pot face prin echilibrare între spitalele din subordinea Ministerului Sănătății și cele din subordine locală. Ea a sugerat managerilor să echilibreze veniturile, atât între medici, cât și între personalul auxiliar, pentru a respecta legea salarizării. Conform ei, creșterile salariale pentru medicii și asistenții medicali ar acoperi în bună parte pierderile generate de plafonarea sporurilor.
În dialoguri cu sindicatele, ministrul a propus diferențieri ale sporurilor în funcție de categoria spitalei: spitalele de categoria 1 vs. categoria 5 ar putea primi stimulente diferite, pentru a asigura o distribuție echitabilă în contextul legii. Ea a rămas deschisă la dialog și a afirmat că soluțiile se vor regăsi în negocierea dintre manageri, sindicate și minister.
Impactul asupra pacienților și drepturile pacienților
Discuțiile despre internări nevoluntare, drepturi ale pacienților și monitorizarea condițiilor din spitalele de psihiatrie au continuit în discuții publice. Criticile adresate ministrului implică modalități de raportare și transparență în controalele efectuate de Ministerul Sănătății și de organisme independente. Mai multe organizații civice și juriști au solicitat informații despre numărul internărilor nevoluntare, rapoartele de monitorizare, precum și măsurile dispuse pentru îmbunătățirea condițiilor din unitățile de psihiatrie.
Discuțiile au vizat și modul în care pacienții, în special cei internați în spitalele de psihiatrie, sunt tratați, dreptul la tratament adecvat și protecția împotriva abuzurilor. Criticile subliniază necesitatea de a evita orice etichetare stigmatizantă a pacienților și de a asigura o monitorizare riguroasă a condițiilor de îngrijire, inclusiv a timpului de raportare a incidentelor și a modului în care este administrată contenția fizică și izolarea, cu respectarea standardelor internaționale și a drepturilor omului.
Evenimente recente și decizii judiciare
La 6 iunie, autoritățile au anunțat condamnarea finală a Sorinei Pintea la 3 ani și 6 luni de închisoare, iar poliția a pus în executare mandatul în Tăuții Măgherăuș. Curtea de Apel Cluj a confirmat condamnarea față de decizia Tribunalului Cluj. În aprilie 2024, instanța a decis confiscarea sumei de 10.000 de euro legată de dosar. Aceste decizii au încheiat un ciclu juridic amplu, ce a atras atenția asupra eticii în funcționarea sistemului sanitar și a necesității reformelor structurale.
tags: #sorina #pintea #sarcinile #personalului #au #crescut