„Suntem aici pentru a îndeplini un vis, a susține o speranță, a construi un viitor.” O. BERIS
Pentru a ști încotro mergi, trebuie să știi de unde vii. Acesta este și motivul pentru care încercăm să prezentăm o succintă trecere în revistă a evoluției unităților spitalicești din Municipiul Târgu-Jiu. Cei 170 de ani de la întemeierea primului edificiu spitalicesc din Gorj constituie un moment ce implică un deosebit respect pentru trăirea predecesorilor, dar și convingerea că doar continuitatea și dezvoltarea proiectelor inițiate de aceștia, dar și de cei de astăzi, pot asigura ridicarea spitalului la standarde europene.
Iată de ce avem obligația de a ne reaminti de cei care au stat la baza ridicării unui nou lăcaș de sănătate: Dimitrie Culcer, Carol Davila, Nicolae Hasnas, Adrian Poenaru, Corneliu Adamesteanu, Grigore Lupescu, Grigore Șerbănescu, Dumitru Butulescu, Constantin Davidescu, etc. Spitalul Tg-Jiu își află originea prin anul 1844, orașul nostru având o populație de aproximativ 2000 de locuitori în această perioadă. Medicul orașului era dr. Dimitrie Culcer. La 6 martie 1846 se înființează, oficial, Spitalul din Tg-Jiu, prin încheierea unui contract de închiriere între Primăria orașului Tg-Jiu și Nicolae Protopopescu pentru a pune la dispoziție casele sale din strada Poștei (actualmente Tudor Vladimirescu).
Dr. Dimitrie Culcer este primul medic de spital din județul Gorj. Se organizează Comitetul Spitalicesc format din dr. Dimitrie Culcer și alte personalități importante ale orașului. Inițial, spitalul era destinat bolnavilor cu boli venerice, apoi s-au internat și alte categorii de bolnavi: accidentați, cu boli intercurente, cu traumatisme deschise, etc. Spitalul se extinde și se dotează material prin grija dr. Carol Davila (în calitate de inspector general sanitar). Acesta este numit la 10 septembrie 1859 la conducerea Serviciului Sanitar al Principatelor. Dr. Carol Davila, la data de 11 aprilie 1862, numește pentru probleme profesionale pe dr. Ion Ionescu, ca medic al Districtului și Spitalului din Tg.Jiu. Dr. Ion Ionescu făcea parte din prima promoție a Școlii de Medicină din București. A fost ajutat din punct de vedere administrativ de un felcer pe nume Nicolae Ionescu.
La 1 septembrie 1856, Caimacanul Barbu Știrbei trimite o adresă conducerii orașului Tg-Jiu prin care hotărăște transformarea oficială a spitalului cu specific principal de boli venerice, în spital general. Datorită rezultatelor sale bune, dr. Dimitrie Culcer este transferat în interesul serviciului medical, la Craiova. Între 18 martie 1857 și 15 octombrie 1858 este numit medic al Districtului și al Spitalului Tg-Jiu, dr. Alinescu, pentru ca apoi să fie înlocuit de dr. Kiriazi Papadopol. În clădirea inițială, Spitalul Tg-Jiu a funcționat timp de 12 ani, apoi s-a mutat în fostele case ale dr. Dimitrie Culcer (strada Poștei) - local cu etaj și parter, cu 12 camere spațioase.
La sfârșitul anului 1864 spitalul își transfera sediul din casele doctorului Dimitrie Culcer într-o clădire din strada Sfântului Nicolae (proprietate a lui Banica Politimos, care devine mai târziu pușcăria orașului Tg-Jiu). În anul 1864 devine medic al orașului dr. C. Astrodul, ce impune necesitatea măriri capacității spitalului la 40 de paturi (datorită epidemiei de variolă din Cartierul Olari). Doctorul C. Astrodul este înlocuit la 2 februarie 1865 de doctorul Gallus, iar în anul 1866 revine la conducere doctorul Dimitrie Culcer. În anul 1866 spitalul este mutat în clădirile foste proprietate ale lui V. Lascăr, devenind proprietatea statului (orașului Tg-Jiu).
În anul 1873 se introduce iluminatul cu lămpi de petrol, în locul iluminatului cu lumânări. Spitalul rămâne în clădirea menționată timp de 20 de ani. Abia în anul 1887, medicul spitalului, dr. Ion Urbeanu demonstrează necesitatea construirii unui local propriu pentru spital, astfel încât să fie internați aproximativ 50 de bolnavi în medie zilnic. Construcția începe în 1892 și se termină în 1894 de către dr. Adrian Poenaru. La sfârșitul anului 1895, Spitalul Tg-Jiu avea o construcție proprie, cu o capacitate de 45-60 de paturi, desfășurându-și activitatea ca spital mixt, internând bolnavi cu afecțiuni diferite.
După Adrian Poenaru, urmează la conducerea Spitalului Tg-Jiu doctorul Nicolae Hasnas, medic primar chirurg și director al Spitalului Județean Tg-Jiu din anul 1907 până în anul 1937. În activitatea sa de director al spitalului crește capacitatea acestuia de la 45 de paturi la 100 de paturi, împărțite pe specialități. Se construiește un local pentru baia și spălătoria spitalului, iar baia comunală este mutată în afara spitalului. În timpul Primului Război Mondial spitalul este devastat complet. În anul 1931 se realizează o extindere a localului Spitalului Tg-Jiu, prin ocuparea etajului Casei Milescu, clădirea fiind cumpărată de primăria orașului și distribuită spitalului. La parter funcționa teatrul Milescu.
Între anii 1933-1934, din rațiuni epidemiologice, doctorul Nicolae Hasnas reușește să construiască în curtea spitalului o clădire izolată pentru boli contagioase. În 1935, pavilionul IV (al birourilor, spălătoriei, bucătăriei) este amenajat ca secție de boli interne cu 60 de paturi. În 1936 se înalță în spatele secției de boli contagioase o clădire destinată bucătăriei și locuințelor pentru personalul spitalului. În pavilionul II se construiește o anexă cu saloane mici și o a doua sală de operație cu anexele respective. În interiorul curții se ridică un turn pentru bazinul de alimentare cu apă curentă. Secția de boli interne este condusă până în anul 1936 de doctorul Constantin Velican, după care conducerea este preluată de dr. Nicolae Roșianu, iar secția de boli contagioase este preluată de doctorul Constantin Lupescu. În anul 1938 pavilionul I (locuința medicului) este transformat în compartiment de obstetrică-ginecologie, separat de chirurgie, cu un număr de 25 de paturi, iar etajul fostei Case Milescu este destinat secției pediatrie, condusă de dr. Ioanidi Roman. Până în anul 1938 laboratorul spitalului își desfășura activitatea în clădirea primăriei, dar în 1938 se amenajează în incinta spitalului, fiind condus de un medic specialist, doctor Ana Aposteanu. Deci, în anul 1938, Spitalul Județean Tg-Jiu cuprindea 200 de paturi și 4 secții: chirurgie, medicală, contagioase și pediatrie, dar și un compartiment de obstetrică-ginecologie, un laborator de analize medicale și un compartiment de radiologie (dotat cu un aparat Roentgen).
În 1941, odata cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, spitalul este modificat în spital de campanie de zonă interioră. După terminarea războiului spitalul își reia activitatea normală. În iulie 1945 se înființează Spitalul Unificat Tg-Jiu, prin unirea spitalului (adulți și copii) cu policlinica, sub comandă unică. În 26 septembrie 1945, conducerea secției chirurgie revine doctorului Corneliu Adamesteanu, medic primar chirurg din 1936, fost asistent universitar. În anul 1947 se înființează secția ftiziologie sub conducerea dr. Aurel Pușcariu. În 1949 se înființează secția dermato-venerologie, sub conducerea doctorului Nicolae Perciun. Serviciul radiologie este administrat de doctorul Victor Stoica. Apar compartimente medicale noi: oftalmologia, condus de doctorul Florin Barbu, ORL (oto-rino-laringologie), condus de doctorul Gheorghe Fratea. Farmacia se extinde, fiind condusă de farmacist Corina Cartianu.
În anul 1956, secția ftiziologie se unește cu dispensarul antituberculos din policlinică și se preschimbă în Spitalul Unificat antituberculos cu sediul în fostul liceu comercial, dar după aproximativ 2 ani se transferă în secția TB. Ulterior este mutat din Tg-Jiu în Sanatoriul de boli pulmonare Dobrița-Runcu, clădirea fiind redată liceului. În anul 1956, localul Școlii de ofițeri de miliție din strada Tudor Vladimirescu se transformă în spital, cu următoarele secții: chirurgie, medicală, oftalmologie și ORL. Ia ființă secția endocrinologie, condusă de doctorul Gheorghe Iorgulescu; secțiile oncologie și balneofizioterapie, conduse de doctorul Nicolae Ungureanu; secția cardiologie, condusă inițial de doctorul Iulian Balus, iar ulterior de doctorul Ilarie Popescu. Din 1961, conducerea spitalului revine doctorului Gheorghe Cretan, care înființează secția urologie, condusă de dr. Ion Teodorescu, ulterior desființată și reînființată în 1986; secția neuro-psihiatrie, condusă de doctorul Ion Frasie. Doctorul Gheorghe Cretan introduce canalizarea și gazele naturale, dezvolta stația de salvare abia înființată. În 1968 conducerea spitalului este preluată de Dr. Alexandru Niculescu, care înființează Laboratorul de Anatomie Patologică.
La 1 iulie 1973 se produce grefarea Spitalului Județean Tg-Jiu la Direcția Sanitară Gorj, sub conducerea doctorului Constantin Davidescu, care va fi preluată de dr. Salomeia Jianu. În 1975 se inaugurează sub conducerea dr. Constantin Davidescu o nouă construcție spitalicească (Spitalul 700), în partea de sud a orașului, fiind cuplată cu policlinica, sub îndrumarea dr. Florea Albăstroiu. Se înființează secțiile: medicală I, medicală II, secția chirurgie generală, secția obstetrică-ginecologie, secția pediatrie, secția neonatologie, serviciu laborator, serviciu radiologie, secția terapie intensivă. După 1989, conducerea Direcției Sanitare Gorj este atribuită doctorului Dumitru Liță. Spitalul devine unitate cu personalitate juridică, dar rămâne subordonat Direcției Sanitare Gorj. Spitalul Județean Tg-Jiu este condus de mai mulți medici: Ion Gheorghițoiu, Florin Mergea până în 1994, apoi Constantin Șișiroi. Se dezvoltă baza materială, se emite Primul Regulament de funcționare al spitalului, iar spitalul se afiliează la ASR (Asociația Spitalelor din România).
În 1997 conducerea este preluată de Adonis Bălan și Grigore Udrescu. La Direcția Sanitară Gorj vin Dr. Tiberiu Lumezeanu, Dr. Speranța Vână Dumitrașcu, Dr. Lidia Florescu, Dr. Radu Cârstoiu, Dr. Sanda Mischie, Dr. Ana Băleanu. Dr. Tiberiu Lumezeanu înființează secția de hemodializă; conducerea Policlinicii este asigurată de Florin Nițu Scăueru, predecesorii săi fiind Dr. Silviu Rusandu, Dr. Tiberiu Lumezeanu, Dr. Gheorghe Neața. În 2004 la conducerea Direcției de Sănătate Publică Gorj vine Dr. Aristică Moroșanu. În primăvara anului 2005 la conducerea Spitalului Județean Tg-Jiu vine Dr. Creola Enoiu. Din 29 mai 2006, la conducerea Spitalului Județean sunt numiți Dr. Florin Mergea (director) și Dr. Constantin Palivan (director medical). Întreaga perioadă este marcată de proiecte de modernizare, multe finanțate din fonduri europene.
În 2010, Gheorghe Neață devine manager, cu Constantin Pălivan ca director medical. Sub conducerea sa se implementează Sistemul Național Informațional și Informatic, în acord cu reglementările legale. În august 2010, Consiliul Județean Gorj preia managementul asistenței medicale al Spitalului, în temeiul unei ordonanțe de urgență, pentru descentralizare. În august 2011 este numit manager Dr. Stănculete Vasile, cu Dr. Căliman Cristina ca director medical. În ianuarie 2013, Consiliul Județean a continuat reformele, consolidând infrastructura și serviciile.
Serviciile actuale ale Spitalului Județean de Urgență Tg-Jiu includ chirurgie generală, obstetrică-ginecologie, pediatrie, neonatologie, medicina internă, cardiologie, ORL, oftalmologie, endocrinologie, nefrologie (dializă), radiologie, laborator, balneofizioterapie, precum și secții specializate în ATI și chirurgie vasculară. Modernizarea și consolidarea infrastructurii continuă, cu focus pe dotări moderne, standarde înalte de igienă, digitizare și conectivitate între specialități pentru a oferi îngrijire de calitate pacienților din Gorj și din împrejurimi.
În contextul serviciilor, pacienții pot accesa consultații și evaluări prin cadrul policlinicii asistând astfel la o gamă variată de specialități, iar liniile de comunicare cu spitalul sunt facilitate de platformele medico-sociale locale și naționale. Programele de educație pentru sănătate și campaniile de prevenție sunt parte integrantă a misiunii instituției, reflectând deviza de a îndeplini un vis, a susține o speranță și a construi un viitor pentru comunitate.
Structură organizatorică și resurse
Spitalul Județean Tg-Jiu adoptă o structură organizatorică cu direcții medicale și secții integrate, asigurând servicii de înaltă calitate, gestionate de personal cu pregătire și experiență diverse. Îmbunătățirea infrastructurii, dotărilor și capitalului uman reprezintă fundamentele progresului, în acord cu standardele europene de sănătate publică.
- Secții clinice substantiv moderne: chirurgie generală, boli interne, cardiologie, pediatrie, neonatologie, obstetrică-ginecologie, ORL, oftalmologie, endocrinologie, nefrologie.
- Laborator, radiologie și imaging avansat pentru diagnostic rapid și precis.
- Terapie intensivă și secții suport adaptate nevoilor pacienților critici.
- Dializă și secție nefrologie - centre de îngrijire pentru patologie renală.
Impactul comunitar și colaborările
Spitalul se află în centrul serviciilor sanitare regionale, colaborând cu autoritățile locale, cu rețele de transfer de pacienți și cu instituții academice pentru formare și cercetare. Proiectele de modernizare, multe finanțate din fonduri europene, contribuie la creșterea capacității de tratament, diagnostic și îngrijire pe termen lung.
tags: #spitalul #judetean #de #urgenta #tg