În peisajul medical românesc, excelența în medicină nu este un concept des discutat, însă există numeroase povești de succes, atât din sfera profesioniștilor din sănătate, cât și a spitalelor. Punând mai des în lumină aceste povești, putem obține un efect de multiplicare! Pandemia cu care ne confruntăm ne-a dovedit o dată în plus rolul critic pe care personalul medical îl are în lupta împotriva răspândirii virusului. Fără îndoială că rezultatele medicilor și ale echipelor medicale nu ar fi fost posibile fără spitale performante.
Romanian Healthcare Awards constituie o ocazie extraordinară de a ne arăta recunoștința pentru medici și echipe medicale a căror activitate stă sub semnul profesionalismului, devotamentului și responsabilității, și de a premia spitale modele de bune practici, în care putem păși cu încredere. Cele șapte categorii ale ediției din 2021 - Medicul Anului, Echipa Medicală a Anului, Spitalul Anului, Proiectul de Cercetare al Anului, Inovația Medicală a Anului, Campania Medicală a Anului, Calitatea Serviciilor Medicale și Siguranța Pacientului vin să încununeze efortul consecvent depus zi de zi, pentru menținerea sănătății noastre, a tuturor, oferindu-ne nouă, membrilor juriului, prilejul de a ne arăta aprecierea și de a vă oferi însemnele prețuirii noastre pentru valorile promovate!
Medicul Mihai Craiu, alături de colegi la fel de pasionați de pediatrie, îşi propune să educe şi să identifice problemele arzătoare din comunitate, pentru că „există o cerere enormă de comunicare medicală care nu este satisfăcută din păcate de relaţia medic-pacient actuală, în România”. Ideea a venit de la succesul unei secţiuni mult mai înguste realizată pe portalul Institutului şi care se numeşte Spitalul Virtual de Astm. Acesta a stat şi la baza unui studiu pe care, împreună cu colega sa dr. Deoarece este clar că există o „cerere” enormă de comunicare medicală ce nu este din păcate satisfăcută de relaţia medic-pacient ACTUALĂ din România… Cine ştie?? Poate Spitalul Virtual pentru Copii se va putea prefigura că un posibil model de urmat şi de alţi confraţi…
În mediile virtuale, dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la INSMC „Alessandrescu - Rusescu” și profesor la UMF „Carol Davila” din București, comentează și oferă informaţii despre probleme legate de îngrijirea copiilor printr-un portal pe care l-a numit Spitalul Virtual pentru Copii. Cu o experiență de peste 30 de ani, doctorul Mihai Craiu este pediatru, specializat în boli respiratorii la copil, președinte al secțiunii de Pneumologie Pediatrică în cadrul Societății Române de Pneumologie. Este membru al Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, iar proiectul său educațional, „Spitalul Virtual pentru Copii”, a strâns peste 220.000 de urmăritori, obținând mai multe premii internaționale.
Rolul și Obiectivele Spitalului Virtual pentru Copii
„Spitalul Virtual pentru Copii va fi și în 2022. Altfel decât a fost, dar va continua...”, a scris dr. Craiu. Unul dintre primele subiecte abordate în acest început de an pe Spitalul Virtual pentru Copii este obezitatea și, implicit, grupul de studiu al obezității din INSMC. Dr. Craiu menționează: „Anul acesta, la nivel global, se estimează că numărul de copii cu greutate prea mare va depăși (pentru prima dată în istorie!) numărul de copii subnutriți. (...) Ultimele date de la CDC dovedesc că pandemia a agravat lucrurile, în ce privește excesul ponderal la copil.”
Excesul de greutate produce multiple efecte asupra sănătății, corelându-se mai ales cu o creștere a riscului de boală cardiovasculară și de diabet tip 2. Dacă există semne de întrebare în privința greutății copilului, este necesar să discutați cu medicul de familie, un pediatru, un endocrinolog sau un specialist în boli de nutriție și diabet. Aceștia vă pot clarifica faptul că „gras și frumos” este doar o vorbă din popor și este falsă.
Medicul pediatru Mihai Craiu este unul dintre susținătorii învățământului „față în față”. El a avertizat părinții: „Acum că sunt închise școlile, NU lăsați copiii în grijă la bunici. Nu e bine să expunem seniorii unor riscuri ce nu pot fi anticipate”.
Abordarea Problemelor Comune în Pediatrie
În postări se vorbește mult despre astm și manifestările sale la copil. Astmul este aria de excelență a dr. Craiu, acesta fiind coordonatorul programului de rezidențiat în pneumologie pediatrică la UMF Carol Davila din București. El a participat și participă la numeroase studii internaționale în patologia conexă astmului și a prezentat rezultatele cercetărilor colectivului de la IOMC la conferințe internaționale.
În mod regulat, la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC) sunt evaluați peste 300 de astmatici anual, pe lângă cazurile sporadice de agravare severă care necesită intervenție pentru insuficiență respiratorie. Dr. Craiu și colegii săi de la Compartimentul de Primiri Urgențe (CPU) au implementat un scor clinic de triaj al severității pentru crizele de astm, publicat în Pediatru.ro. Afecțiunea este, în mare parte, perfect controlabilă cu un tratament personalizat, aplicat de pneumologul de copii cu instrumente standardizate, cum ar fi scorul ACT (Asthma Control Test).
Ajută inhalatorul Foster? Demonstrație cum se folosește corect
Cele mai frecvente situații în care se acționează greșit în ceea ce privește sănătatea copiilor în România includ: excesul de antibiotice în boli virale, acoperirea vaccinală insuficientă și educația medicală a părinților (și elevilor) aproape absența. Există eforturi individuale remarcabile, dar...
În plină epidemie de rujeolă, medicul explică manifestările: „Rujeola arată la început ca orice viroză banală cu febră, tuse, nas obstruat, respirație dificilă. Apoi apare faciesul caracteristic cu aspect de față pălmuită… În final, când apare și erupția de tip rujeoliform totul este clar… Dar este prea târziu atunci.”
Mituri și Realități în Îngrijirea Copiilor
Dr. Craiu constată că mulți părinți nu discern între informațiile false și cele din surse credibile. „Se zice că bolile respiratorii sunt produse de curenți de aer. Este probabil cel mai solid mit legat de sănătatea copiilor de la noi din țară. De asta o să vedeți că nu se aerisește camera ca nu cumva să-l tragă curentul pe copil, mai ales dacă este bolnav. De asta sugarul are cel puțin o bonetă pe cap, dacă nu chiar mai multe haine pe el. Evident e incorect.”
Acoperirea excesivă a capului creează mecanisme compensatorii: copiii respiră mai repede și mai amplu, ca un cățel, când le este foarte cald. Un alt efect negativ ține de faptul că un copil îmbrăcat prea gros pe temperaturi ridicate poate dezvolta o sensibilitate la frig. „La noi, însă, părinții acoperă copiii și când au febră. Nu există gardă la care să nu vină copii cu febră acoperiți excesiv.”
O greșeală mare, cu impact social uriaș, este prezumția că bolile cu febră sunt infecții bacteriene. „Asta vine și din comoditatea noastră, a doctorilor. Și în mintea doctorilor, dar și a părinților, e ideea că boala ar putea fi bacteriană și e mai ușor să prescrii antibiotic.” Excesul de antibiotice face ca organismul să devină „leneș” în fața unei infecții serioase.
Românii, în principiu, au o cultură medicală făcută după ureche, creată din lipsa de încredere față de sistemul medical, din lipsuri, dar și din excesul de informație neverificată din prezent. „Așa au apărut și mișcările astea dietetice, cu regimuri speciale la copii mici. Dietele restrictive la copilul foarte mic, în plină perioadă de creștere, nu au ce să caute.”
Unele mituri s-au perpetuat încă de pe vremea bunicilor noștri: „Se spune, de exemplu, că trebuie să legi picioarele copilului ca să stea drepte și să crească frumos. Pe la cabinetul lui Mihai Craiu vin și acum părinți, chiar și din București, ai căror copii stau cu picioarele legate.” Tot așa, de demult, e un alt mit: unui copil care nu are dinți trebuie să-i mesteci mâncarea. Și încă se mai face asta.
La fel, un alt mit - a cărui perpetuare îl înfioară pe medicul pediatru - e că puțin alcool calmează copiii care plâng. „Țin minte, cu ani în urmă, că a venit la noi la gardă un sugar aflat în comă realmente, în preajma Sărbătorilor, pentru că la o petrecere în familie, fiind răcit, ca să taie, a fost împachetat în țuică. L-au uitat așa și, desigur, că a venit în stare foarte gravă. A fost destul de greu de salvat copilul. Așa că în România încă se mai administrează alcool copiilor care au colici sau sunt răciți.”
Este greșit să crezi că dacă un copil are febră nu trebuie să facă baie. Nu se scoate copilul afară și nu i se face baie numai dacă sunt contraindicații absolute, numai la febrele eruptive, cu vezicule, cum ar fi varicela. În rest, poți să scoți copilul afară, evident, dacă nu-ți stă în nas cu alți copii. Precauțiile ar trebui să fie rezonabile, ceea ce este confirmat și de studii.
„Există numeroase dovezi care arată că excesul de curățenie și sterilizare în prima parte a vieții a dus la explozia alergiilor în societățile civilizate, a eczemelor și a intoleranțelor digestive. Pentru că noi, ca specie, suntem făcuți genetic să trăim și să interacționăm în natură.”
„Big Pharma - industria medicamentelor - primește acum ce a cultivat multă vreme: neîncredere. Partea proastă însă e că se va sări calul. Când dai de multă libertate abuzezi de ea.”
Ajută inhalatorul Foster? Demonstrație cum se folosește corect
