Regimul igieno-dietetic este primul principiu de tratament, apoi urmează recomandări cu privire la alte principii de tratament: medicamentos, sau chirurgical, sau balnear sau etc., funcție de specificul fiecărei boli. Recomandările sunt diferite și în cadrul aceleiași boli, și ele țin cont de stadiul bolii (acut, subacut, cronic), de nevoile nutritive pe termen scurt sau a la long, de alte boli asociate etc. Un exemplu banal pentru a înțelege diferența dintre recomandări este să zicem o entorsă de gleznă. Dieta este în unele boli singurul remediu, iar în altele 50%, eficacitatea altui tratament este strict legată de respectarea strictă a principiului dietetic. Și totuși, populația în mare cunoaște foarte puțin.
La o anchetă făcută în Franța, cele mai multe persoane întrebate au considerat alimentele de bază ca fiind pâinea, cartofii și carnea. Legumele și fructele le-au numit răcoritoare, cruditățile inutile, iar salata verde un laxativ. Mulți păstrează obiceiurile moștenite din bătrâni, cu mese bogate în carne și slănină, preparate cu prăjeli, cu pâine multă, cu dulciuri și făinoase în exces. Unei asemenea alimentații îi revine o parte din vină că astăzi, la noi în țară, există aproximativ 300 000 diabetici, un milion de hipertensivi, un milion și jumătate de hiperlipidemii și 3 500 000 obezi.
În prezent se cunoaște bine compoziția factorilor nutritivi (glucide, proteine, lipide, vitamine, săruri minerale și apă). Dar acestea se găsesc răspândite inegal în diversele produse alimentare, de aceea trebuie bine cunoscută valoarea, repartiția, rolul și necesarul pentru fiecare factor nutritiv în parte. Laptele și brânzeturile reprezintă cea mai bună sursă de calciu bine utilizabil, de proteine de cea mai bună calitate și de vitamine. Carnea, peștele și preparatele lor conțin proteine tot atât de valoroase ca și laptele, în plus sunt deosebit de bogate în fier, deci combat anemia. Lipsindu-le însă calciul nu pot substitui laptele. Legumele și fructele sunt singura grupă de alimente care furnizează vitamina C și celelalte vitamine, și asigură echilibrul acido-bazic al meniului. Lipsa lor din alimentație nu poate fi compensată prin niciun alt aliment.
În contextul actual, este important să adoptăm un stil de viață sănătos asociat cu o alimentație echilibrată, hidratare adecvată, somn regulat, gestionarea stresului și igiena personală. În prevenția bolilor infecțioase și în optimizarea răspunsului imunitar, se recomandă o dietă variată, cu aport crescut de legume, fructe, proteine de calitate, fibre și probiotice datorate alimentelor fermentate.
Principii fundamentale ale regimului igieno-dietetic
- Regimul igieno-dietetic ca prim principiu de tratament: regimul alimentar poate facilita vindecarea sau controlul simptomelor, înaintea altor terapii medicamentoase, chirurgicale sau balneare.
- Adaptabilitatea la boală și stadiu: recomandările țin cont de acut/subacut/cronic, de nevoile nutritive pe termen scurt sau lung și de comorbidități.
- Importanța alimentației variate și echilibrate: introducerea tuturor grupelor de nutrienți esențiali pentru a susține organismul.
- Structura meselor: mese ritmice (de regulă 3 pe zi) în porții moderate, cu preferință pentru alimente proaspete și metode de preparare sănătoase.
- Limitări ale alimentelor: evitarea alimentelor care irită tubul digestiv sau care pot agrava simptomele în anumite boli (condimente tari, alimente prea acide, produse afumate, prăjite, mezeluri, dulciuri etc.).
- Relația dintre dietă, tratamente adiționale și prognostic: în multe afecțiuni, respectarea principiilor dietetice crește eficacitatea tratamentelor medicamentoase sau intervențiilor chirurgicale.
Recomandări nutriționale esențiale
- Proteinele: carne, pește, ouă, produse lactate, leguminoase - într-o valoare adaptată necesităților individului; alimentele bogate în fier combat anemia.
- Calciu, vitamina D și lactatele: laptele și brânzeturile ca surse optime de calciu și proteine; lipsa calciului nu poate fi substituită de alte alimente.
- Legume și fructe: furnizează vitamina C, alte vitamine esențiale și contribuie la echilibrul acido-bazic; lipsa lor nu poate fi compensată de alte grupuri alimentare.
- Hidratarea: aportul de lichide rațional adaptat vârstei și efortului fizic (exemplu de referință: aproximativ 30 ml/kg corp pe zi).
- Probiotice naturale: iaurt, kefir, varză murată, kimchi pot sprijini microbiomul și absorbția nutrienților.
- Medicamente și suplimente: suplimentarea poate fi necesară doar dacă dieta este incompletă; dozele excesive nu vor stimula în mod necesar imunitatea.
- Stil de viață: renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, evitarea expunerii la toxine și poluanți, somn suficient, gestionarea stresului și activitate fizică regulată.
Recomandări specifice în funcție de vârstă și afecțiuni
Necesitățile nutriționale variază semnificativ de la copil la adult și până la vârstnici. Regimul igieno-dietetic trebuie adaptat în funcție de afecțiunile existente (diabet, boli cardiovasculare, afecțiuni digestive etc.) și de nivelul de activitate fizică. Este importantă monitorizarea periodică a stării de sănătate, a greutății și a rezultatelor analizelor medicale pentru evaluarea eficienței regimului.
Rolul alimentației în prevenție și în managementul bolilor
Regimul igieno-dietetic poate ajuta la prevenirea bolilor cronice și la susținerea imunității; o alimentație variată cu legume/fructe, cereale integrale, proteine de calitate și grăsimi sănătoase reduce riscurile cardiovasculare, metabolice și oncologice. Activitatea fizică regulată și somnul de calitate completează acest ansamblu pentru o sănătate optimă.
Conexiunea dintre alimentație, cultură și comportament
În istorie, conceptul de sănătate a fost asociat cu idei precum Mens Sana in Corpore Sano sau „principiul dublului/look” de înțelepciune. Alimentația este o necesitate, dar și o plăcere; o alimentație variată trebuie să asigure necesarul caloric, vitamine și minerale, respectând proporțiile corecte între principii, iar apa este esențială pentru toate procesele metabolice. Decongelarea corectă a cărnii, evitarea între mese și importanța micului dejun sunt exemple de practici nutritive documentate în texte medicale și nutriționale moderne.
Observații practice pentru implementare
- Planificarea meselor zilnice pentru un aport nutrițional echilibrat.
- Excluderea sau limitarea alimentelor ultra-procesate, a zaharurilor adăugate, a grăsimilor trans și a excesului de sare.
- Preferința pentru produse proaspete, metode de gătire sănătoase (fiere, gatire la abur, coacere).
- Discuții cu medicul curant pentru adaptări specifice în diabet, hipertensiune, boli digestive sau alte afecțiuni.
O dietă sănătoasă, o lume mai sănătoasă
tags: #stabilirea #regimurilor #igieno
Postări populare:
- Etapele sarcinii: de la concepție la naștere
- Contractii ventriculare premature (PVC): ghid practic pentru diagnostic și tratament
- Sosete pentru dormit: beneficii, funcții și recomandări de alegere
- Prevenar 13: siguranță, schema de tratament și recomandări pentru părinți
- Soluții complete de Ortopedie Pediatrică MedLife