Steriletul hormonal intrauterin și pilulele contraceptive sunt metode contraceptive folosite în mod frecvent de către femeile aflate la vârsta fertilă, ambele având o eficacitate ridicată în prevenirea sarcinii. Cu toate acestea, există îngrijorări legate de potențialul risc de cancer de sân asociat cu utilizarea acestora. În cele ce urmează, vei descoperi dacă steriletul hormonal intrauterin crește riscul de cancer mamar în aceeași măsură ca pilulele contraceptive, astfel încât să po̦i avea o perspectivă clară, bazată pe studii de specialitate.
Cancerul ovarian reprezintă a treia cauză de neoplazie ginecologică in 20201 și a 8-a cauză de neoplazie la femei. Una din 78 de femei poate fi diagnosticată cu cancer ovarian în timpul vieții. Cel mai frecvent este diagnosticat la femei cu vârsta cuprinsă între 55-64 de ani, având o rată de supraviețuire la 5 ani de 49.7%. Doar 17% din cazuri sunt diagnosticate precoce2. Cancerul ovarian este un cancer care se formează din țesuturile ovarului. Cancerele ovariene pot să apară fie la nivelul epiteliului ovarian (celulelor de suprafață ale ovarului) - carcinom ovarian, fie la nivelul altor țesuturi ale ovarului - cancer ovarian non-epitelial. Reprezintă cel mai frecvent cancer ovarian, reprezentând 90% din tumorile ovariene primare. Tumorile borderline sunt formate din celule care nu sunt considerate nici maligne nici benigne, dar care prezintă pontețial malign. Sunt cunoscute ca tumori cu malignitate intermediară, tumori cu potențial malign scăzut sau tumori proliferative atipice. Tumorile borderline sunt de obicei carcinoame seroase, mult mai rar carcinoame mucinoase sau endometriale.
Exită șase tipuri histologice de cancer ovarian epitelial. Carcinoamele seroase reprezintă 80-85% din carcinoamele ovariene. Aproximativ 95% din pacientele cu cancere in stadiul FIGO III-IV sunt carcinoame seroase. Există doua subtipuri: High-grade serous carcinoma (HGSC) - cu un grad mai mare de proliferare tumorală și răspândire la distanță. Este cel mai frecvent tip de cancer seros ovarian. Low-grade serous carcinoma (LGSC) - mult mai puțin întâlnit. Rata de proliferare tumorală este mult mai mică și are un răspuns mai prost la tratament. Carcinoamele endometrioide reprezintă 10% din totalul cancerelor ovariene. Majoritatea carcinoamelor de acest fel sunt asociate cu endometrioza sau sunt sincrone cu carcinomul endometrial endometrioid uterin, reprezentând diseminare la nivelul ovarelor. Carcinoamele cu celule clare reprezintă aproximativ 5% din totalul carcinoamelor ovariene. Au caractere specifice clinice, histopatologice si moleculare, ce le diferențiază clar de celelalte tipuri de carcinoame epiteliale. Sunt mai agresive si prezintă un prognostic rezervat. Carcinoamele mucinoase sunt împărțite în două tipuri: tumori mucinoase de tip intestinal, cele mai frecvente, reprezintă de multe ori forma de metastazare a carcinoamelor mucinoase cu localizare la nivelul tubului digestiv și tumorile mucinoase de tip endocervical (seromucinoase sau mulleriene) sunt de obicei tumori borderline. Carcinoamele scuamoase reprezintă 1% din totalul tumorilor ovariene, iar majoritatea au ca punct de plecare teratomul chistic matur malignizat sau pot fi asociate cu endometrioza, tumori Brenner sau sa reprezinte metastaze ale carcinoamelor scuamoase cu punct de plecare diferit. Carcinoamele cu celule tranzitionale sunt rare și majoritatea sunt tumori de grad înalt, având caracteristici asemănătoare carcinoamelor seroase sau carcinoamelor uroteliale. Tumorile stromale de cordoane sexuale reprezintă 5% din toate tumorile ovariene. Se întâlnesc cel mai frecvent la femeile adulte și în general secretă hormoni ce pot determinare virilizare sau hiperplazie endometrială. Cel mai frecvent tip de tumoră de cordoane sexuale este tumora cu celule granuloase. Tumora ovariană cu celule granuloase (TCG) la adulţi este deseori un neoplasm celular stromal, activ hormonal, care se distinge prin capacitatea sa de a secreta steroizi sexuali, cum ar fi estrogenul. TCG sunt caracterizate printr-o istorie naturală lungă şi tendinţa de a se repeta după ani de la diagnosticul inițial. Se manifestă cu simptome şi semne datorate secreției de estradiol, inclusiv hemoragii vaginale şi pubertate precoce. TCG este o tumoră vasculară care se poate rupe ocazional şi duce la dureri abdominale, hemoperitoneu şi hipotensiune arterială, mimând o sarcină extrauterină la pacientele mai tinere. Intervenția chirurgicală este pilonul de bază al managementului inițial pentru diagnosticul histologic, stadializare corespunzătoare şi rezecţia chirurgicală. Cel mai important factor de prognostic asociat cu un risc crescut de recidivă este stadiul bolii. Utilizarea chimioterapiei adjuvante sau a radioterapiei a fost uneori asociată cu supraviețuirea prelungită fără semne de boală a pacientelor cu caracteristici de risc ridicat. Ca urmare a tendinței lor de a se repeta după ani de la diagnosticul inițial, supravegherea prelungită este esențială. Tumorile cu celule Sertoli, celule Leydig și celule Sertoli-Leydig, reprezintă un subtip de tumori stromale de cordoane sexuale care pot secreta hormoni sexuali masculini. Se întâlnește frecvent la femeile tinere și sunt asociate cu hormoni androgeni în exces (hirsutism, alopecie, amenoree/oligomenoree). Au ca punct de plecare ovulele aflate în interiorul ovarului. Acestea reprezintă 5% din totalul tumorilor ovariene și mai mult de 75% din tumorile ovariene maligne diagnosticate în preadolescență. Chistul dermoid cunoscut și ca teratom chistic matur, reprezintă un subtip al tumorilor cu celule germiminale și este de obicei benign. Acesta poate conține mai multe tipuri de țesuturi: dinți, păr, oase, cartilaj, țesut tiroidian, pulmonar, hepatic sau structuri chistice asemănătoare unui fetus. Disgerminomul reprezintă cel mai frecvent tip de tumoră a celulelor germinale. Sunt întâlnite de obicei la femeile tinere și doar o treime sunt agresive. Acestea răspund bine la tratamentul chimioterapic. Teratomul ovarian imatur se întâlnește cu o frecvenţă de 3% din numătul total al bolnavilor cu teratoame și sunt alcătuite din ţesuturi embrionale nervoase, cartilaginoase sau de tip mezodermal. Acestea pot disemina în alte țesuturi și organe. Tumora sinusului endodermal sau coriocarcinomul are ca punct de plecare sacul Yolk. Aceste tumori foarte rar afectează de obicei fetele și femeile tinere. Cauzele cancerului ovarian nu sunt bine cunoscute. Având în vedere diversitatea formelor de cancer ovarian, cauzele pot să fie diferite. VârstaO dată cu înaintarea în vârstă, riscul de apariție al cancerului de ovar crește, cel mai frecvent fiind diagnosticat postmenopauză. Istoric familial de cancer ovarianPrezența rudelor de gradul I cu boală confirmată, poate reprezenta un factor de risc - Hereditary breast and ovarian cancer syndrome (HBOC)Mutațiile genelor BRCA1/BRCA2Prezența acestor mutații crește riscul de apariție al cancerului ovarian estimat între 30 și 70% (cât și al cancerului de sân, melanom, cancer pancreatic, prostatic) și se regăsește în 5-15% din cazuri3. O mare parte dintre femeile cu mutatie BRCA1/BRCA2 pozitivă, moștenesc de la unul din părinți și pot transmite generațiilor viitoare, motiv pentru care se recomandă monitorizare si consiliere genetică familială.Testarea BRCA1/BRCA2 este obligatorie în toate cazurile de cancer ovarian4. Alte mutații geneticeBRIP1, RAD51C, RAD51D, sindromul Peutz-Jaghers și mutațiile asociate sindromului Lynch, cunoscut ca și cancer colorectal non-polipozic ereditar, crește riscul de apariție al cancerului de ovar și endometrial. ObezitateaObezitatea poate crește riscul de apariție al cancerului de ovar cu până la 30%, comparativ cu persoanele normoponderale5,6. Terapia de substituție hormonală postmenopauzăDeși poate aduce beneficii prin diminuarea simptomelor menopauzei și reducerea riscului de osteoporoză, diabet și hipertensiune arterială, poate crește riscul de apariție al cancerului ovarian7.EndometriozaEndometrioza afectează 15% dintre femei la nivel global, iar 2-10% dintre femeile de vârstă fertilă au endometrioza ovariană. Unii factori de risc nu pot fi eliminați, cum ar fi înaintarea în vârstă sau istoricul familial, dar putem reduce riscul de apariție printr-un stil de viață sănătos, menținerea în limite normale a greutății corporale, sarcina și alăptarea, control periodic ginecologic și folosirea contraceptivelor orale.Contraceptivele oraleAu efector protector prin oprirea ovulației. Folosirea contraceptivelor orale pentru o perioada de cel puțin 5 ani, reduce riscul de apariție al cancerului ovarian cu 50%, atât pentru femeile de vârsta fertilă cât și pe cele purtătoare de mutație BRCA8. Totuși folosirea acestora nu este lipsită de riscuri, de aceea trebuie să consultați medicul înainte de a le lua. Intervenții chirurgicaleLigatura tubară și salpingectomiaPentru femeile aflate la risc, ”legarea trompelor” sau îndepărtarea chirurgicală a acestora, reduce riscul de apariție al cancerului ovarian cu pană la 65%9.
Tipuri de sterilet și mecanismele lor de acțiune
Steriletul reprezinta un dispozitiv intrauterin care ofera protectie indelungata impotriva sarcinilor nedorite (intre 3 si 10 ani, in functie de tipul de DIU), diminuand sansele spermatozoizilor de fertilizare ale ovulului. Steriletul ofera contraceptie cu o eficienta ridicata, de pana la 99%, insa este de mentionat faptul ca dispozitivul nu prezinta protectie impotriva patologiilor cu transmitere sexuala (BTS). Efectul contraceptiv al acestui DIU difera in functie de tipul de sterilet utilizat si se poate datora: Sterilet: tipuri, eficienta, intretinere si riscuri
Unui status inflamator cronic pe care il genereaza la nivelul mucoasei care captuseste uterul, impiedicand astfel nidarea ovulului fertilizat Inhibitiei partiale a ovulatiei prin eliberarea continua de hormoni Diminuarea mobilitatii spermatozoizilor si limitarea contactului acestora cu ovulul prin eliberarea lenta de cupru. De regula, steriletul este recomandat de catre medicii ginecologi persoanelor de sex feminin aflate la varsta reproductiva care asociaza cel putin o nastere in antecedent si se afla intr-o relatie stabila monogama, cu risc diminuat de contractare al unei patologii cu transmitere sexuala.
Steriletul de cupru nu poate fi utilizat la persoanele de sex feminin alergice la acest compus. Acesta asociaza o serie de efecte adverse neplacute mai mult sau mai putin tolerate de catre pacienta: Durere abdominale, Sangerari intre menstruatii si/sau menstruatii abundente, care pot genera sindrom anemic, Dureri lombare, Scurgeri vaginale, Dispareunie (durere la contact intim). Aceste efecte sunt mai diminuate in cazul montarii steriletului cu fir de aur ce se recomanda femeilor cu alergie la cupru si care isi doresc o contraceptie eficienta cu o durata de pana la 5 ani.
Avantajele montarii unui sterilet includ: Eficacitatea crescuta, de pana la 99%, in prevenirea sarcinilor nedorite; Reversibilitatea efectului contraceptiv dupa indepartarea dispozitivului (se poate obtine sarcina dupa dezinsertia dispozitivului de la nivelul cavitatii uterine); Ameliorarea manifestarilor clinice hormon dependente in cazul insertiei unui sterilet cu progesteron. Este important de mentionat faptul ca steriletul poate fi utilizat in siguranta in perioada alaptarii, efectul contraceptiv fiind obtinut imediat dupa insertia intrauterina a dispozitivului.
Contraceptia de urgenta cu sterilet prezinta rata inalta de succes daca acesta este inserat in decurs de maxim 5 zile de la intretinerea unui raport intim neprotejat, dispozitivul intrauterin oferind ulterior protectie eficienta continua pentru aproximativ 5 ani.
Contraindicatii montare sterilet: Principalele contraindicatii absolute pentru insertia unui sterilet includ: Prezenta unei infectii pelvine sau patologii cu transmitere sexuala; Suspicțiunea unei sarcini aflate in evoluție; Asocierea unui cancer de col uterin care nu beneficiaza de tratament; Prezenta unei infectii postpartum sau ca urmare a intreruperii unei sarcini in ultimele 3 luni.
Riscurile utilizarii steriletului ca metoda contraceptiva: Infectiile pelvine care se pot manifesta in decursul primelor 3 saptamani de la insertia steriletului; Pierderea spontana a acestuia in primele 3 luni de la insertie; Perforarea uterina; In situatii rare, obtinerea unei sarcini ectopice (in cazul functionarii ineficiente a steriletului).
Montarerea si extractia steriletului: Insertia dispozitivului uterin este efectuata de catre medicul ginecolog cu ajutorul unui tub special in interiorul caruia se afla steriletul, dupa aplicarea unui specul pentru indepartarea peretilor vaginali. Procedura de insertie a dispozitivului poate fi inconfortabila, in anumite situatii putand asocia crampe abdominale similare celor din timpul menstruatiei si, de regula, dureaza maxim 15 minute. Este de mentionat faptul ca inainte de insertia steriletului, medicul va solicita pacientei efectuarea unor teste pentru a exclude posibilitatea unei sarcini aflate in evolutie sau a unei infectii pelvine. Dupa finalizarea procedurii, medicul poate efectua o ecografie pentru a se asigura ca dispozitivul este plasat in pozitie corecta la nivelul cavitatii uterine. Steriletul este prevazut la capatul distal cu 2 fire (de aproximativ 1-2 cm) ce pot fi regasite la nivelul vaginului, fiind utilizate pentru indepartarea dispozitivului la sfarsitul perioadei de valabilitate (3-5-10 ani de la insertie) sau in situatia in care se doreste obtinerea unei sarcini. In primele zile dupa montarea steriletului pot aparea sangerari vaginale reduse (in afara menstruatiei) insotite de crampe abdominale de intensitate variata care pot fi ameliorate, insa cu medicatie antialgica disponibila fara reteta medicala. In functie de tipul de sterilet pentru care s-a optat, medicul ginecolog va explica pacientei in timp de la insertie se obtine efectul contraceptiv. Dispozitivele de cupru si aur ofera protectie impotriva sarcinii imediat dupa insertie, in timp ce steriletele hormonale necesitа o perioada de cateva zile (aproximativ 7) pentru a deveni eficiente. In timpul contactului sexual, partenerul poate simti firele de la capatul distal al steriletului, insa in timp, acestea se inmoaie si devin mai confortabile. Steriletul poate fi indepartat in orice moment daca pacienta isi doreste obtinerea unei sarcini.
Este responsabilitatea pacienței sa se prezinte la ginecolog in cazul in care apar manifestari clinice specifice unei vaginite (dupa insertia steriletului) pentru a preveni ascensionarea infectiei la nivelul cavitatii uterine si aparitia complicatiilor nedorite dificil de tratat. Este important de retinut faptul ca steriletul NU ofera protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala, indiferent de agentul etiologic al acestora si faptul ca in situatii rare, aceste dispozitive pot fi ineficiente, cauzand aparitia sarcinilor ectopice sau cu insertie joasa la nivelul cavitatii uterine. Alegea metodei de contraceptie potrivite trebuie efectuata in conformitate cu o serie de criterii bine definite care trebuie sa includa: Comoditatea in timpul utilizarii metodei si complianta pacientei la aceasta; Protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala; Prezenta efectelor adverse neplacute; Numarul de parteneri sexuali; Reversibilitatea efectelor metodei contraceptive; Eventuale beneficii secundare ale metodei contraceptive.
Concluzii generale despre risc, screening si consiliere
Dr. SANADOR oferă acces la consultații cu medici ginecologi, inclusiv teste Babeș Papanicolau, genotipare HPV și analize pentru screeningul și diagnosticul infecțiilor cu transmitere sexuală, pentru corelarea deciziilor de contracepție cu profilul individual de risc oncologic. Dr. 1. Cauzele cancerului ovarian nu sunt cunoscute în totalitate, însă studiile indică factori genetici, de reproducere și de mediu. 2. Mutatiile BRCA1/BRCA2 cresc riscul de cancer ovarian și mamar semnificativ, iar testarea genetică este recomandată în cazuri cu risc familial. 3. Diagnosticul se bazează pe investigații imagistice și laparoscopie, iar stadiul este definit prin AJCC și FIGO. 4. Diagnosticul precoce este dificil, iar majoritatea cazurilor sunt depistate în stadii avansate, ceea ce afectează prognosticul. 5. Pilulele anticonceptionale reduc riscul cancerului ovarian, iar tratamentul hormonal poate avea efecte protective suplimentare asupra endometrului și a ovarului, fără a crește riscul cancerului mamar. 6. Steriletul hormonal poate oferi protectie de lungă durată, iar cuprul oferă protecție imediată; ambele nu conferă protecție împotriva BTS. 7. Alegerea metodei contraceptive trebuie să țină cont de comoditate, protecția BTS, riscurile adverse, nivelul de educație al pacientei și planul de fertilitate viitor.
DIU: Adevărul dezvăluit despre ele
tags: #steriletul #si #cancerul #ovarian
Postări populare:
- Ghid complet despre chiuretajul inchis: informatii esentiale
- Dezvoltarea neuromotorie la bebeluși: semne că nu se ridică din poziția culcat pe spate la 12 luni
- VIENA MEDICAL și clinici private din Târgu Jiu pentru sănătatea aparatului reproducător feminin
- Spălarea zonei genitale în sarcină: sfaturi esențiale pentru igienă
- Model caiet de sarcini pentru servicii salubrizare localitate