Colica biliară, cunoscută popular ca „criză de fiere”, reprezintă o durere abdominală episodică, cauzată de obstrucția tractului biliar, cel mai frecvent din cauza prezenței calculilor biliari.
Calculii biliari se formează în vezica biliară și pot rămâne blocați în canalul cistic. Această blocare temporară a canalului biliar perturbă fluxul normal al bilei, ducând la creșterea presiunii și declanșarea crizei biliare.
Principala cauză care conduce la colica biliară o reprezintă blocarea calculilor biliari în canalul cistic. Astfel, fluxul normal al bilei este obstrucționat, provocând durerea în partea superioară a intestinului.
Calculii biliari pot bloca canalul pancreatic care conectează pancreasul la canalul biliar. Acest lucru poate duce la pancreatită.
Simptomatologie și Diagnostic
Principalul simptom care apare în colica biliară este durerea. La început, durerea apare în partea superioară a abdomenului. Dacă nu este tratată corespunzător, aceasta poate migra în umărul drept. În cazuri rare, durerea se poate simți și în spatele sternului.
Simptomele de durere pot apărea după o masă copioasă sau indigestie. Tocmai de aceea, colica biliară apare frecvent în perioada sărbătorilor, atunci când mesele sunt mai bogate în grăsimi.
Simptomul principal într-o criză de bilă este o durere bruscă și intensă localizată în porțiunea superioară a abdomenului, sub stern sau pe partea dreaptă sub coaste. Durerea în colica biliară poate iradia către spate sau omoplatul drept. Este severă și persistentă în timpul unui episod, crescând constant până la un nivel maxim de intensitate înainte de a dispărea treptat.
Episoadele de criză biliară apar adesea seara sau pe timpul nopții, în special după o masă copioasă sau bogată în grăsimi.
Colica biliară este adesea însoțită de greață, vărsături, transpirație și sensibilitate abdominală.
În cazuri mai severe, colica biliară poate provoca febra sau schimbarea culorii urinei.
La examenul fizic se palpează partea superioară dreaptă a abdomenului, unde sunt localizate vezicula biliară și ficatul.
Diagnosticul de colică biliară este stabilit de medicul gastroenterolog. Medicul va analiza simptomele și istoricul medical al pacientului, punând întrebări legate de alimentație, stil de viață și antecedente familiale.
Pentru a confirma diagnosticul, medicul va recomanda examene imagistice, precum ecografia abdominală, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN).
Ecografia abdominală este testul imagistic standard pentru detectarea calculilor biliari. Această procedură non-invazivă permite vizualizarea calculilor din colecist sau din căile biliare.
Analizele de sânge sunt importante, mai ales când sunt suspectate complicații. Valorile modificate ale colesterolului total, HDL, LDL și hemoleucogramei vor completa tabloul diagnostic.
Nivelurile anormale ale enzimelor hepatice sau semnele de infecție pot indica inflamație sau obstrucție în căile biliare.
Icterul apare atunci când un calcul biliar iese din colecist, dar rămâne blocat în canalul biliar comun. Diagnosticul diferențial al icterului include afecțiuni precum cancerul ampulei Vater.
Cauze și Factori de Risc
Aparatul digestiv, prin tubul digestiv și glandele anexe, joacă un rol esențial în procesul digestiv. Tubul digestiv este format din:
- Segmentul cefalic - cuprinde cavitatea bucală cu glandele anexe și faringele.
- Esofagul, stomacul, intestinul subțire și intestinul gros.
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul și pancreasul.
Ficatul, situat imediat sub diafragm, are o structură complexă, lobulul hepatic reprezentând unitatea anatomică și funcțională. Acesta produce bila, esențială pentru digestia grăsimilor.
Vezica biliară (colecistul) este un diverticul biliar care constituie un organ de depozit și concentrare a bilei. Pereții acesteia se contractă pentru a împinge bila prin canalele biliare spre intestin.
Anumiți factori cresc riscul de formare a calculilor biliari și, în consecință, de criză biliară:
- Dieta bogată în grăsimi: Mesele bogate în grăsimi sunt unul dintre factorii care pot declanșa colica biliară.
- Obezitatea: Poate favoriza apariția litiazei colestorolică.
- Diabetul zaharat și rezistența la insulină: Contribuie la riscul apariției calculilor biliari.
- Pierderea anormală în greutate: Poate crește riscul.
- Afecțiunile gastrointestinale: Precump boala Crohn.
- Factori hormonali: Hormonii feminini au un efect favorizant, apărând frecvent post-pubertar la fete.
- Malformații biliare congenitale și anomaliile de poziție sau număr ale veziculei biliare.
- Infecțiile: Au un rol important în formarea calculilor.
Calculii biliari pot fi de colesterol (90% dintre acești bolnavi au litiază), de carbonat de calciu sau tropicali, cel de bilirubinat de calciu.
Tratament și Complicații
Tratamentul pentru colica biliară are drept scop principal ameliorarea durerii și gestionarea afecțiunilor biliare subiacente.
Primul ajutor în caz de colică biliară constă în medicație antiinflamatoare. De asemenea, pot fi prescrise antiemetice pentru a gestiona greața.
În cazurile în care colica biliară este cauzată de o obstrucție a căilor biliare, medicul poate recomanda o procedură endoscopică, cum ar fi colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP).
Tratamentul definitiv pentru colica biliară recurentă este îndepărtarea colecistului (colecistectomie).
Metoda preferată este colecistectomia laparoscopică, o procedură minim invazivă, care are o recuperare mai rapidă. Această intervenție se realizează printr-o incizie mică în abdomen, în care este introdus un tub subțire de care este atașat o cameră video.
Colecistectomia clasică - această procedură este recomandată atunci când vezica biliară este foarte inflamata.
Atunci când este posibil, calculii biliari pot fi dizolvați și cu tratament medicamentos. Această opțiune este preferată atunci când calculii sunt mici.
O altă opțiune de tratament este litotripsia cu unde de șoc. În acest caz, calculii sunt identificați ecografic, iar prin intermediul unui aparat, sunt trimise unde de șoc în organism pentru a sparge pietrele.
Un regim în colica biliară trebuie să fie sărac în grăsimi pentru a reduce contracțiile colecistului și a preveni durerea. Alimente permise în colica biliară sunt și cele bogate în fibre, cum ar fi cerealele integrale, fructele și legumele.
Într-un plan de regim în colica biliară intră modificarea cantității alimentelor și a frecvenței consumului acestora.
Educația pacientului pentru îndepărtarea vezicii biliare prin chirurgie laparoscopică
Când nu este tratată, colica biliară poate provoca diverse complicații ce pot pune în pericol viața pacientului:
- Icterul mecanic: O complicație a colicii biliare, în care secreția biliară este însoțită de reflux biliar. Funcția hepatică este afectată și poate duce la insuficiență hepatică.
- Pancreatita: Calculii biliari pot afecta pancreasul întrucât se pot poziționa la ieșirea coledocului în duoden.
- Peritonita acută: Prezența unui număr foarte mare de calculi biliari în vezica biliară poate produce perforația acesteia, afectând peritoneul și țesuturile din jur.
- Colecistita: Inflamația vezicii biliare, cauzată frecvent de blocarea canalului cistic de către un calcul biliar pentru o perioadă îndelungată. Se manifestă prin febră, frisoane, abdomen umflat și ritm cardiac accelerat.
- Colangita: Inflamația căilor biliare, care se prezintă de obicei cu triada lui Charcot: dureri abdominale superioare drepte, febră și icter.
Prevenție
Prevenirea colicii biliare implică modificări ale regimului alimentar și ale stilului de viață:
- Menținerea unei greutăți sănătoase prin evitarea pierderii rapide în greutate sau a obezității.
- Activitatea fizică regulată contribuie la o digestie mai bună și ajută la gestionarea greutății.
- Consumul de mese mai mici și mai frecvente poate preveni suprasolicitarea veziculei biliare.
- Evitarea dietelor bogate în grăsimi animale și prăjite.
În Compartimentul de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții care se confruntă cu o colică biliară beneficiază de evaluare promptă și de tratament performant.
tags: #studiu #de #caz #colica #biliara