Domeniul cercetărilor medicale din zilele noastre se orientează din ce în ce mai mult spre studierea diferitelor aplicații pe care le-ar putea avea celulele stem în ceea ce privește o mulțime de probleme de sănătate cronice și grave - momentan peste 85 de afecțiuni pot fi tratate cu ajutorul celulelor stem. Persoanele care suferă de probleme imunitare, paralizie cerebrală, daune provocate de accidentul vascular cerebral, dar și tipuri de cancer sau leucemii, ar putea să trăiască mult mai bine și mai mult în viitor mulțumită celulelor stem din placentă. Specialiștii în domeniu sunt de părere că, până în 2030, numărul bolilor care vor fi tratate cu ajutorul celulelor stem vor fi de ordinul sutelor, iar recoltarea placentei ar putea fi un element esențial atunci când vine vorba de terapiile dezvoltate. Printre țintele oamenilor de știință se numără diabetul și boli precum Alzheimer sau Parkinson. În ultimii 10 ani, au fost derulate peste 1.700 de studii clinice ce vizează terapiile pe bază de celule stem derivate din placentă.

Față de celulele stem recoltate din sângele din cordonul ombilical, care sunt folosite în injecții, injecțiile cu celule stem din placentă nu sunt momentan des întâlnite, pentru că oamenii de știință încă le studiază proprietățile și aplicațiile. Placenta este un organ nutritiv și vascular important, iar în cadrul acesteia există mai multe tipuri de celule stem cu potențial clinic variat. Celulele stem hematopoietice, mezenchimale, epiteliale amniotice, progenitoarele endoteliale și celulele CAR-T și NK sunt considerate cele mai promițătoare pentru utilizări clinice.

Imaginea schematizată a tipurilor de celule stem din placentă și a distribuției acestora în straturi

Ce fel de celule stem există în placentă?

Placenta este compusă din două membrane fetale, amniotică și corion, precum și cotiledoane. Membrana amniotică include celule stem mezenchimale și epiteliale, având proprietăți similare cu cele ale celulelor stem pluripotente. Membrana corion conține celule mezenchimale și trofoblastice, iar cotiledoanele includ celule stem hematopoietice, mezenchimale, progenitori endoteliali și altele. Cele mai promițătoare pentru utilizări clinice sunt: celulele stem hematopoietice, celulele stem mezenchimale, celulele stem epiteliale amniotice, celulele progenitoare endoteliale, precum și celulele CAR-T și NK.

Celulele stem hematopoietice participă la formarea elementelor sanguine în măduva osoasă și se pot diferenția în orice tip de celulă sanguină, având capacitatea de reînnoire. Ele sunt utilizate în tratamentul leucemiilor și al unor tulburări ale metabolismului și imunității. Placenta conține un volum de celule hematopoietice mult mai mare decât sângele din cordonul ombilical.

Grafic comparativ: celule stem hematopoietice vs. mezenchimale în placentă

Celulele stem mezenchimale sunt multipotente și se autoregenerează. Ele au proprietăți imunosupresoare, antimicrobiene și pot modula sistemul imunitar, fiind potrivite pentru administrare intravenoasă datorită dimensiunilor lor reduse și duratei de viață relativ mari.

Celulele stem epiteliale amniotice pot fi găsite în epiteliul membranei amniotice, cu capacitatea de auto-reînnoire și diferențiere în multiple tipuri de celule: osoase, adipoase, cardiocite, miocite, pancreatice, hepatice, neurale etc. Acestea sunt ușor de extras din membrană prin proceduri non-invazive și au costuri reduse.

Celulele progenitoare endoteliale au rol semnificativ în îmbunătățirea circulației și în regenerarea vasculară. Ele au fost studiate ca biomarkeri pentru boli cardiovascu­lare și ca terapie bazată pe celule pentru stimularea refacerii vasculare.

Celulele CAR-T sunt limfocite T modificate genetic pentru a recunoaște antigene tumorale; CAR-NK reprezintă o alternativă promițătoare pentru CAR-T. Aceste tipuri pot distruge ținte tumorale specifice și sunt în studiu pentru aplicații viitoare în tratamente nelegate doar de leucemii.

Cum sunt colectate celulele stem din placentă

După naștere, placenta poate fi stocată într-o bancă privată de celule stem, iar odată recoltate împreună cu țesutul și sângele din cordonul ombilical, pot fi utilizate ulterior în terapii. Recoltarea placentei se realizează imediat după naștere, în spital, de către medicul ginecolog, și durează doar câteva minute, fără risc pentru mamă sau copil.

Avantaje pentru recoltarea placentei

Mai multe tipuri de celule din placentă sunt multipotente, se proliferează bine și migrează spre locurile unde este nevoie de ele. Nu au fost expuse la factori toxici externi, ceea ce poate facilita integrarea la primitor. Placenta conține un volum mult mai mare de celule stem decât cordonul ombilical, crescând șansele de tratament pentru diverse afecțiuni. Recoltarea țesutului placentar este non-invazivă și poate facilita tratamente pe termen lung, atât în copilărie, cât și în viața de adult, pentru copilul donator, dar și pentru frați și surori. Necesitatea deciziei de a stoca placenta trebuie discutată înainte de naștere cu medicul obstetrician.

Infografic: fluxul recoltării și stocării celulelor stem din placentă

Polihidramnios și oligohidramnios: rolul lichidului amniotic

Microenvironamentul lichidului amniotic, care conține apă, factori de creștere și imunoglobuline materne, protejează fătul și reglează temperatura, tonusul muscular și dezvoltarea pulmonară. Indicele de lichid amniotic (ILA) este metodă standard pentru evaluarea cantității de lichid; valorile excesive sau insuficiente pot indica complicații precum polihidramnios sau oligohidramnios. Polihidramnios poate duce la naștere prematură, ruptură prematură de mem­brane și alte complicații, în timp ce oligohidramnios este asociat cu riscuri pentru dezvoltarea fătului și poate necesita monitorizări stricte și intervenții precum amnioinfuzia sau amnioreducere.

Tratamentul depinde de severitate: monitorizare atentă, hidratare adecvată, amnioinfuzie temporară pentru vizibilitate ecografică sau stimularea unui travaliu, respectând condițiile clinice. În cazuri severe, poate fi necesară nașterea prin cezariană pentru siguranța mamei și a copilului.

S1.Ep35: Lichidul amniotic | Rol & dinamică | Importanța la naştere | Amniotomia | Corioamniotita

Rolul tehnologiilor moderne în terapiile cu celule stem placentare

Descoperirile recente demonstrează potențialul celulelor stem placentare în regenerare și vindecare celulară, inclusiv utilizări în tratamente pentru parți ale sistemului nervos central și repararea țesuturilor damage. Studiile în vitro și modelele animale sugerează posibilități de utilizare în paraplegie, leziuni ale măduvei spinării, boala Parkinson, cardiomiopatie și boli hepatice, printre altele. Cotransplantul de celule stem mezenchimale cu celule stem hematopoietice poate îmbunătăți rezultatele transplanturilor și poate facilita acceptarea țintelor transplantate.

Tehnicile de cultivare ex-vivo și co-cultură pe suporturi mezenchimale permit menținerea proprietăților stem, facilitând transferul de gene și migrarea către țesutul lezat pentru un impact terapeutic pe termen lung. Studiile clinice în desfășurare arată promisiuni semnificative în domeniul reparării țesuturilor și regenerării tisulare, indicând că viitorul acestui domeniu poate aduce terapii pentru numeroase afecțiuni.

Tipuri de celule stem: clarificări esențiale

Celulele stem păstrate în lichidul amniotic provin de la țesuturi adulte (multipotente) și de la celule stem pluripotente, cum ar fi celulele stem embrionare și cele iPS (induse). Celulele stem adulte (sau somatice) pot genera doar celule ale țesutului în care se află. În contrast, celulele stem embrionare și cele iPS au potențial pluripotent, capabile să se diferențieze în multiple tipuri de celule din organism. În prezent, cercetările explorează diferențierea direcționată și aplicabilitatea clinică în oncologie, neurodegenerative și regenerare tisulară.

Conștientizarea și decizia de stocare a placentei

Decizia de a stoca placenta trebuie luată înainte de naștere. Părinții ar trebui să discute cu medicul obstetrician despre posibilități, beneficii și riscuri, pentru a face o alegere informată privind viitorul copilului și al fraților sau surorilor sale. Studiile științifice continuă să demonstreze potențialul terapie­lelor pe bază de celule stem placentare, iar numărul de studii clinice este în creștere în cadrul ultimilor ani, promovând inovația în tratamente pentru afecțiuni hematologice, cardiovas­culare, nervoase și altele.

  1. Celulele stem hematopoietice
  2. Celulele stem mezenchimale
  3. Celulele stem epiteliale amniotice
  4. Celulele progenitoare endoteliale
  5. Celulele CAR-T și NK

Bibliografie și perspective viitoare

Studiile continuă să exploreze potențialul terapilor cu celule stem placentare, iar specialiștii estimează că următorii 7-8 ani vor aduce inovații semnificative și extinderea numărului de afecțiuni tratate cu aceste terapii. Recoltarea placentei la naștere reprezintă o oportunitate de investiție în viitorul copilului și al fraților/sorilor sale, iar tehnologii noi vor facilita înțelegerea mai profundă a celulelor stem din placentă și capacitatea lor de a migra, diferenția și repara țesuturi afectate.

tags: #studiul #senescentei #celulelor #stem #din #lichidul

Postări populare: