Melatonina este o substanță naturalӑ produsă în glanda pineală a creierului, cunoscută și sub numele de „hormonul somnului”.
Astfel, cu cât camera de somn este mai întunecatӑ sau noaptea este mai lungӑ, cu atât glanda pinealӑ secretӑ mai mult timp melatoninӑ.
Melatonina naturală este un hormon important pentru reglarea ciclului somn-veghe.
În timp ce melatonina nu este o subtanțӑ crucialӑ pentru somn, a avea niveluri ridicate ale acesteia în organism vă permite să dormiți mai bine.
Melatonina este implicatӑ şi în secreţia de hormoni sexuali, cu implicații în procesele fiziologice de reproducere şi maturizare sexualӑ.
Melatonina reglează în mod paracrin/autocrin funcția placentei umane, având un posibil rol în reproducerea umană.
Studiile in vitro au arătat că celulele stem/progenitoare neurale exprimă receptori de melatoninӑ, iar aceasta are un rol timpuriu în dezvoltarea sistemului nervos central al embrionului.
Melatonina de origine maternă traversează placenta și poate influența dezvoltarea fetală, ciclul de melatonină din sângele matern apӑrând și în circulația fetală.
Melatonina se secretӑ şi în laptele matern uman, unde urmează un ritm circadian atât în laptele prematur, cât şi în cel la termen, cu niveluri ridicate în timpul nopții și niveluri foarte mici în timpul zilei.
Nou-nӑscutul nu este capabil sӑ secrete melatoninӑ ăânӑ spre a treia lunӑ de viaţӑ, acest hormon fiind sintetizat la nivel gastrointestinal.
Formulele de lapte nu conţin melatonină.
Melatonina acționează ca un sincronizator natural, ajustând ceasul intern al organismului.
Ea funcționează atât ca semnal principal al ceasului biologic, cât și ca indicator temporal, distribuind semnale către țesuturile cu receptori de melatonină, influențând ritmurile circadiene în diverse organe, de exemplu: pancreas, ficat, rinichi, inimă, plămâni, intestine.
Ritmurile circadiene organizează funcțiile biologice în raport cu schimbările periodice de mediu, iar melatonina contribuie la ajustarea la ciclurile zi-noapte.
Melatonina joacă un rol crucial în diferite funcții ale corpului, inclusiv reglarea tensiunii arteriale, activitatea sistemului imunitar și protejarea creierului și a tractului gastrointestinal.
Acționează ca un antioxidant, prevenind daunele provocate de radicalii liberi.
La nivelul creierului, melatonina protejează împotriva stresului oxidativ.
De asemenea, susține funcția imunitară prin stimularea producției de citokine și îmbunătățirea răspunsurilor imune.
Melatonina are efecte importante asupra reglarii masei corporale si osoase.
Ajută la reglarea greutății corporale, prevenind acumularea grăsimii corporale legate de vârstă, prin acţiunea sa asupra receptorilor MT2 din țesutul adipos.
În plus, melatonina susţine masa osoasă prin diferențierea și formarea celulelor osoase (osteoblaste).
La oameni, melatonina stimulează creșterea celulelor osoase și sinteza colagenului, inhibă în același timp descompunerea oaselor.
Hipomelatoninemia, o problemӑ de sӑnătate în care glanda pinealӑ secretӑ mai puţinӑ melatoninӑ în timpul nopţii.
Hipomelatoninemia joacӑ un rol important în cadrul afecţiunilor de somn, întrucât hormonul somnului nu îşi mai poate realiza funcția de reglator al ritmului circadian.
Un ritm neregulat de somn-veghe - această tulburare de somn nu are un ciclu perceptibil de somn-veghe.
Sindromul somn-veghe non-24 de ore - în această tulburare de somn, vă mențineți somnul și orele normale de veghe, dar „ceasul intern” este mai lung de 24 de ore.
Hipermelatoninemia apare atunci când aveți niveluri maxime de melatonină pe timpul nopții mai mari decât cele normale, de obicei cu o durată prelungită până dimineața.
Cele mai multe cazuri de hipermelatoninemie sunt cauzate de excesul de suplimente cu melatoninӑ sau de alte medicamente pentru somn.
Rolul melatoninei din laptele matern în reglarea somnului la sugari
Laptele matern se secretӑ şi în laptele matern uman, unde urmează un ritm circadian atât în laptele prematur, cât şi în cel la termen, cu niveluri ridicate în timpul nopții și niveluri foarte mici în timpul zilei.
Laptele matern conține triptofan, un aminoacid precursor al serotoninei și al melatoninei - hormoni cruciali pentru reglarea ciclurilor somn-veghe.
Alăptarea, în special pe timp de noapte, oferă nu numai hrană, ci și o sursă naturală de confort și siguranță pentru copil.
Laptele matern conține nutrienți esențiali, anticorpi și enzime care contribuie la sănătatea și dezvoltarea optimă a copilului.
Compoziția laptelui matern se modifică de-a lungul zilei. De exemplu, nivelurile de cortizol sunt de trei ori mai mari în laptele de dimineață decât în laptele de seară.
Laptele de noapte conține, de asemenea, substanțe care ajută la promovarea somnului sănătos. În schimb, laptele de zi are mai mulți aminoacizi care promovează activitatea.
Fierul din laptele matern atinge cote maxime la prânz, iar vitamina E seara.
Minerale precum magneziu, zinc, potasiu și sodiu ating niveluri ridicate dimineața.
Laptele matern conține o cantitate insuficiente de vitamina D pentru zona temperată, iar vitamina D este esențială pentru prevenția rahitismului.
Aportul de vitamina D este minim chiar și cu o dietă echilibrată, iar nivelul vitaminei D variază în funcție de expunerea la soare.
Oligozaharidele din laptele uman acționează ca prebiotice, hrănesc microflora intestinală și servesc drept „momeală” pentru virusuri și bacterii.
Colostrul este cel mai consistent în proteine, urmand ca treptat acestea să scadă în laptele matur.
Anticorpii din laptele matern (imungolbulinele) fac și ei parte din categoria proteine ale laptelui matern, fiind principali pentru protecția bebelușului.
Lizozimul, prezent în fractiunea zer a laptelui matern, are rol antimicrobian.
Componentele bioactive precum factorul de creștere epithelian și factorul de creștere insulin-like stimulează creșterea și dezvoltarea bebelușului.
Laptele matern conține lipide dinamice, inclusiv acizi grași esențiali precum ARA și DHA, necesari pentru creșterea rapidă a creierului.
Colesterolul din laptele matern este ridicat pentru a susține formarea tecii de mielină, facilitând transmiția impulsurilor nervoase.
Aspecte practice pentru somnul bebelușului și alăptare
Laptele matern este mai mult decât calorii și nutrienți; este un ansamblu complex ce poate influența ceasul intern al bebelușului prin compoziția laptelui și ritmul circadian.
Compoziția laptelui matern variază și în funcție de momentul zilei, iar cortizolul atinge niveluri diferite în laptele de dimineață și de seară.
Nopțile nedormite sunt un semn distinctiv al primilor ani de viață de părinte, iar ajustările rutinei pot influența somnul sugarului.
Alăptarea poate juca un rol esențial în stabilirea atașamentului și a confortului, ceea ce poate facilita somnul în ansamblu.
Încercările de a întrerupe alăptarea în speranța unui somn mai bun pot fi înlocuite cu strategii de auto-calmare, suzetă și rutine consistente de culcare.
Este important să recunoaștem individualitatea fiecărui bebeluș; tiparele de somn variază în funcție de temperament, mediu și stilul parental.
Cum adormi copilul | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Ana Maria Bunea
Sfaturi practice pentru somn sănătos la nou-născuți și sugari
Respectați instrucțiunile de somn în condiții de siguranță: nou-născutul să doarmă în aceeași cameră cu mama, dar în pătuțul său, pe o saltea fermă, fără perne, fără plușuri sau pături suplimentare.
Cea mai sigură poziție de somn este culcat pe spate și nu pe o parte sau pe burtă, reducându-se astfel incidența SMSS.
Se va evita expunerea nou-născutului la fumul de țigară; pătuțul se va afla într-o încăpere în care nu va ajunge fum de țigară.
Încercați să-l culcați atunci când este somnoros, dar treaz, și să-l masați sau să-l mângâiați ușor.
Înfășurați-l pentru a se simți confortabil, dar nu prea strâns; înfășarea se oprește în jurul vârstei de 8 săptămâni sau când poate să se rostogolească.
Mențineți un microclimat adecvat în cameră: temperatura optimă este între 21-24 grade Celsius în primele luni, apoi 18-20 grade Celsius; umiditatea optimă între 40-60%.
Așteptați să scâncească înainte de trezire; nu-l ridicați la primul semn de agitație decât dacă este clar treaz și cere mâncare sau atenție.
Alăptarea în timpul zilei vs noapții
Nou-născuții sănătoși ar trebui să mănânce la fiecare 2-3 ore sau de 8-12 ori pe zi; în prima lună nu ar trebui să treacă mai mult de 4-5 ore fără să mănâne.
La sugari alăptați la sân, programul de supt se poate stabili la cerere, nefiind nevoie să-i treziți noaptea, atâta timp cât creșterea în greutate este normală.
Atunci când să consultați medicul
Ori de câte ori aveți motive de îngrijorare, se recomandă consult medical; de asemenea dacă apare dificultăți respiratorii, febră, somn excesiv sau încetinire în creștere.
Disconfortul fizic poate contribui la incapacitatea de a adormi și la treziri frecvente; evitați să mergeți la culcare cu dureri de cap, musculare sau articulare.
tags: #substanta #din #laptele #matern #care #provoaca