Recent, în cauza D.B. și alții împotriva Elveției, Curtea de la Strasbourg a decis cu majoritate că Elveția a încălcat art. Cu această hotărâre se închide capitolul aplicării art. 8 din Convenție în cazul copilului rezultat din gestația pentru altul. De ce spun asta? 1. În speță, un cuplu de același sex, unit printr-un parteneriat înregistrat din 2011, a încheiat în anul 2010 un contract de maternitate surogat în Statele Unite, în baza căruia s-a conceput un copil cu donație anonimă de ovocite, sperma unuia dintre cei doi parteneri și o mamă surogat. După ce sarcina a fost confirmată, o instanță din California i-a declarat pe cei doi parteneri comanditari părinți legali ai copilului nenăscut. Copilului rezultat i s-a întocmit un certificat de naștere în conformitate cu decizia instanței americane. Întors în Elveția, cuplul a cerut autorităților locale să recunoască decizia americană și să transcrie certificatul de naștere în registrul de stare civilă. Cererea a fost respinsă de Oficiul de Stat al cantonului Saint-Gall. Cuplul a contestat refuzul și a obținut înregistrarea la starea civilă a statutului lor de tați ai copilului. Însă Oficiul Federal de Justiție (OFJ) a contestat decizia în fața Tribunalului Administrativ Cantonal, care după ce a evaluat interesele în joc, în speță interzicerea maternității surogat în Elveția și bunăstarea copilului, a considerat că acesta din urmă nu ar trebui să suporte consecințele negative ale alegerii părinților săi. FOJ a sesizat apoi Curtea Federală. Curtea Federală a admis recursul FOJ și a casat hotărârea instanței cantonale. Potrivit acestuia, utilizarea unei maternități-surogat pentru a eluda interdicția existentă în Elveția constituie o fraudă împotriva legii. Deși a recunoscut legătura de filiație dintre copil și tatăl său genetic, a refuzat să recunoască legătura de filiație stabilită de instanța americană între copil și tatăl de intenție. Curtea Federală a considerat că, în ciuda nerecunoașterii relației părinte-copil dintre părintele de intenție și copil, situația acestuia din urmă ar fi suficient protejată de sistemul juridic elvețian și în conformitate cu principiul interesului superior al copilului. Problema legislației elvețiene la data soluționării litigiului în fața instanțelor naționale era aceea că nu prevedea modalități alternative de recunoaștere a legăturii dintre copil și părintele de intenție. Adopția era deschisă numai cuplurilor căsătorite, nu și parteneriatelor înregistrate. Altfel spus, exista o imposibilitate generală și absolută de a obține recunoașterea legăturii dintre copil și părintele de intenție (care nu era și părinte biologic) pentru o perioadă semnificativă de timp. 2. Așa cum am arătat mai sus, Curtea a decis cu majoritate (6 voturi) că Elveția a încălcat art. Soluția Curții era previzibilă, având în vedere direcțiile trasate deja prin jurisprudența în matter și, mai ales, avizul consultativ emis la 10 aprilie 2019 în baza Protocolului nr. 16[3]. 2) nu recunoaște dreptul la sau dreptul de a avea un copil, descurajând astfel exploatarea femeilor (încă se mai folosește termenul de femeie!) prin contractele de gestație pentru altul; de aceea admite că ingerința statelor sub forma refuzului recunoașterii filiației stabilite în străinătate urmărește două dintre scopurile legitime enumerate la art. 3. Dincolo de soluția care putea fi anticipată, hotărârea este valoroasă prin disputele dintre judecători asupra următoarelor chestiuni: (i) valoarea juridică a avizului consultativ al Curții nr. În opinia concordantă a judecătorului Frédéric Krenc (Belgia), arată că, deși în conformitate cu articolul 5 din Protocolul nr. 16, avizul consultativ emis de Curte nu este obligatoriu, aceasta nu înseamnă că avizul este inutil. Așa cum a subliniat președintele Linos-Alexandre Sicilianos anterior intrării în vigoare a Protocolului nr. 16: „prin definiție, avizele consultative nu vor fi obligatorii. Ele vor avea totuși efecte juridice incontestabile nu numai în cadrul Curții, ci și la nivel național și internațional, prin promovarea, pe termen lung, a aspectului erga omnes al interpretării Convenției” („Extinderea competenței Curtea Europeană a Drepturilor Omului - Despre Protocolul nr. 16 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, Rev. trim. dr. h., 2014, p. În opinia sa concordantă, judecătorul Krenc mai arată că avizele date în baza Protocolului nr. Aceeași judecătoare arată că protecția copilului împotriva reducerii lui la rangul de marfă ce poate fi comandată de la terți, dar și protecția mamei surogat împotriva comercializării corpului său, ar fi golite de conținut dacă autoritățile de aplicare a legii ar fi forțate să valideze filiația stabilită prin frauda la lege. Or, art. 35 din Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului prevede că :„Statele părți vor lua toate măsurile naționale, bilaterale și multilaterale necesare pentru a preveni răpirea, vânzarea sau traficul de copii în orice scop și sub orice formă. Interdicția vânzării de copii este prevăzută în articolul 1 din Protocolul opțional la Convenția cu privire la drepturile copilului privind vânzarea de copii, prostituția copiilor și utilizarea copiilor în scopuri pornografice, semnat și ratificat de Spania. De asemenea, aceasta face trimitere la raportul Raportorului Special privind vânzarea și exploatarea sexuală a copiilor, inclusiv prostituția copiilor și pornografia infantilă și alte conținuturi care prezintă abuz sexual asupra copiilor, reiese că expresia „în orice scop sau sub orice formă” utilizată în articolul 35 din convenția menționată anterior implică faptul că maternitatea surogat nu poate fi considerată o excepție de la interzicerea vânzării de copii prevăzută la articolul 1 din Protocolul Opțional la prezenta convenție. ”Maternitatea surogat comercială se încadrează pe deplin în definiția „vânzarea de copii” dată la articolul 2 litera (a) din Protocolul opțional atunci când sunt îndeplinite cele trei condiții prevăzute în acesta, și anume: (a) „o remunerație sau orice altă contrapartidă”, b) transferul copilului către viitorii părinți de către femeia care l-a născut și c) schimbarea „a)” cu „b)” (adică o plată împotriva predării copilului). Nașterea la care s-a angajat mama surogat nu trebuie să fie actuală (situația în care copilul s-a născut deja), poate fi viitoare, așa cum se întâmplă în contractul de maternitate surogat. În susținerea tezei că gestația pentru altul sau maternitatea de substituție constituie o formă gravă de exploatare a femeilor, judecătoarea evocă o hotărâre din 30 martie 2022 a Curții Supreme a Spaniei: „mama surogat și copilul care urmează să fie conceput sunt tratați ca simple obiecte, și nu ca persoane înzestrate cu demnitatea proprie condiției lor de ființe umane și cu drepturile fundamentale inerente acestei demnități. Ea se obligă să urmeze tratamente medicale care îi pun în pericol sănătatea și implică riscuri suplimentare pentru viitoarele sarcini rezultate în urma unei relații sexuale („câte transferuri de embrioni sunt necesare”, „efectuează până la 3 (trei) transferuri de embrioni pentru fiecare ciclu de reproducere asistată”, „luând medicamente pe cale orală, injectabilă sau intravaginală la ore programate pentru perioade lungi pentru fiecare ciclu de transfer de embrioni”). Ea renunță la dreptul la confidențialitate și la secretul medical („prin semnarea acestui contract, mama surogat renunță la toate drepturile sale la confidențialitate medicală și psihologică pentru a permite specialiștilor care o vor evalua să comunice viitoarei mame rezultatele medicale”, „mama surogat acceptă ca viitoarea mamă sau un reprezentant desemnat de societatea comercială „México Surrogacy” S. de RL de CV să fie prezent la toate consultațiile medicale legate de sarcină”, „viitoarea mamă va putea asista la nașterea copilului). Contractul reglementează în special întreruperea sarcinii sau reducerea embrionară precum și cursul nașterii (în principiu prin cezariană, „cu excepția cazului în care medicul curant recomandă o naștere vaginală”). Mama surogat este obligată „să se supună fără preaviz la teste aleatorii pentru consumul de droguri, alcool sau tutun, la cererea viitoarei mame”. În sfârșit, contractul conferă viitoarei mame dreptul de a decide dacă o menține în viață pe mama surogat în cazul în care aceasta suferă de o boală sau vătămare potențial fatală” (hotărârea Curții Supreme Spaniole, Camera civilă, nr. La finalul opiniei sale, judecătoarea afirmă că majoritatea femeilor care încheie astfel de contracte aparțin unor grupuri sociale vulnerabile, citând din aceeași hotărâre: ”sunt de acord să se supună acestui tratament inuman și degradant care le încalcă cele mai elementare drepturi la intimitate, integritate fizică și morală și să fie tratate ca o persoană liberă și autonomă, înzestrată cu demnitatea proprie oricărei ființe umane (…) În cele din urmă, copilul nenăscut, lipsit de dreptul de a-și cunoaște originile, este „comercializat” deoarece este considerat obiect al contractului, pe care mama surogat este obligată să-l predea mandantului. 4. În primul rând, odată cu această hotărâre, orice discuție privind încălcarea ordinii publice prin gestația pentru altul realizată în străinătate în cauzele privind stabilirea sau recunoașterea filiației copilului conceput și născut în acest mod trebuie încheiate. În al doilea rând, hotărârea dă un semnal puternic statelor membre ale Consiliului Europei care nu au reglementat un mecanism de recunoaștere a filiației stabilite în străinătate în conformitate cu dreptul intern. În al treilea rând, cauzele în această materie trebuie tranșate prin aplicarea de către judecătorul național a principiului interesului superior al copilului, care eveigne absolut orice altă regulă de drept intern în materia filiației și a reproducerii umane asistate medical cu terț donator și maternitate de substituție sau gestație pentru altul, dar și a avizului consultativ al Curții. În al patrulea rând, putem afirma cu certitudine că prin jurisprudența și avizul consultativ, Curtea a realizat ceea ce am putea numi justiție procreativă. Suntem de acord că problemele legate de filiația, naționalitatea, identitatea copilului conceput și născut din gestația pentru altul sau maternitatea de substituție să fie tranșate urmărind cu prioritate și celeritate interesul superior al copilului, luându-se în considerare realitatea care izbește ochii: existența unui copil în carne și oase. Orice copil este o binecuvântare pentru părinții care-l așteaptă cu multă dragoste în căminul lor. Însă dacă un copil atât de mult dorit încât a fost comandat, conceput prin RUAM și născut în urma gestației pentru altul, va fi abandonat, atunci poate că ar trebui gândit un regim adecvat de răspundere a părinților comanditari pentru abandon. Și cu aceasta se încheie o etapă importantă în sfera disputelor juridice privind gestația pentru altul. Rămâne încă nerezolvată problema transferului gameților și embrionilor dintr-un stat în altul, a utilizării lor post-mortem și a vârstei femeilor și bărbaților de a procrea prin reproducerea umană asistată medical. [1] Hotărârea CtEDO din 22.11.2022, D.B. [2] Hotărârea CtEDO din 22.11.2022, D.B. Av. conf. univ. dr. O mamă surogat este o femeie care își dă consimțământul, în baza unui contract aprobat de notar, să aibă o sarcină și să dea naștere unui copil pentru un alt cuplu, de cele mai multe ori infertil. În multe țări (Spania, Olanda, Franța) această practică este strict interzisă de lege, în timp ce în altele (Belgia, Ucraina, Georgia) este permisă. Pe de altă parte, România se confruntă în prezent cu un deficit legislativ când vine vorba de această problemă.. Deși din 2012 au fost luate un set de măsuri pentru legalizarea surogatului, proiectul de lege nu a fost finalizat, iar Guvernul nu a oferit nicio soluție pentru această procedură.. Nu orice femeie poate deveni mamă surogat sau mamă beneficiar. Ce inseamna mama surogat? Ce presupune surogatul? Prin definiție, mama surogat este acea persoană care poartă o sarcină și dă naștere unui copil ce urmează să fie crescut de alți părinți. În funcție de procedura folosită, copilul poate fi înrudit cu mama purtătoare sau poate avea doar ADN-ul părinților beneficiari. Există două tipuri diferite de mama surogat. O mama surogat tradițională donează propriul ovul și dă naștere unui copil pentru o persoană sau un cuplu. În cazul acesta, se folosește inseminare intrauterină (IUI) cu spermatozoizi de la tatăl beneficiar pentru a obține o sarcină viabilă. În cazul unei mame surogat gestational se utilizează un ovul care nu este al purtării. Ovulul poate proveni fie de la mama intenționată, fie de la un donator. De asemenea, spermatozoizii pot proveni de la tatăl vizat sau de la un donator. Există multe motive pentru care oamenii aleg să apeleze la această procedură. De cele mai multe ori acestea sunt legate de sterilitate sau infertilitate, dar există și cazuri în care motivul este unul diferit. Există probleme de infertilitate care împiedică cuplurile să rămână însărcinate sau să ducă o sar cină la termen. Cuplurile de același sex doresc să aibă copii. Procesul de a găsi o mamă surogat nu este chiar ușor. Altele apelează la agenții de maternitate surogat - acestea sunt adesea înființate în străinătate - pentru a găsi persoana potrivită. Agențiile efectuează mai multe screeninguri pentru a se asigura că potențialele candidate îndeplinesc criteriile asociate procesului. La nivelul Uniunii Europene, surogatul este o problemă spinoasă. Parlamentul European este de părere că este necesar să fie protejată demnitatea fiecărei ființe umane. Uniunea Europeană condamnă surogatul și o consideră o infracțiune universală care compromite integritatea fizică a femeilor și drepturile copilului, sporind exploatarea comercială a corpului lor și reducând persoana la nivel de marfă. De asemenea, UE respinge orice utilizare necorespunzătoare a corpului uman care implică exploatarea reproductivă pentru o simplă returnare economică sau de alt tip și solicită mai multe garanții pentru drepturile femeilor, în special pentru femeile vulnerabile care trăiesc în țările în curs de dezvoltare. În România nu există niciun proiect de lege finalizat care să stabilească procedura legală din spatele procesului de surogat. Astfel, deși nu este ilegal să fii mamă surogat, procesul nu este nici ratificat juridic, făcând întregul traseu să fie neclar și anevoios. După cum a menționat mai sus, există o serie de probleme legislative care pot apărea datorită faptului că surogatul nu este clar definit din punct de vedere legal. Unele dintre cele mai des întâlnite probleme sunt cele birocratice. Alte țări precum Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Portugalia, Republica Ceha, Ucraina, Rusia, Belarus acceptă surogatul atât timp cât acesta nu este unul comercial. Treceți prin procesul de extragere a ovulelor (dacă utilizați ouăle mamei beneficiare) sau obțineți ovule de la o donatoare. Transferați embrionii la purtătorul gestațional (surogat) și apoi - dacă are succes din prima - monitorizați sarcina. Alegeți o mamă surogat. Se naște copilul. Nu oricine poate fi mamă surogat. Decizia de a deveni mamă surogat nu este una ușoară așa că trebuie să ai în vedere o serie de factori dacă dorești să urmezi această cale, indiferent de motivul tău. Va trebui să fii de acord să renunți la control în timpul sarcinii. Deși este corpul tău, ceea ce se întâmplă în timpul sarcinii nu depinde în totalitate de tine. De asemenea, va trebui să te gândești la procesul în sine. A rămâne însărcinată prin FIV necesită o serie de proceduri și medicamente. Cat costa o mama surogat? În România, contractul de mamă surogat se încheie cu titlu gratuit. Proiectul legislativ creat pentru procedura de surogat prevedea că persoanele care încheie un astfel de contract cu scopul de a câștiga bani de pe urma lui pot fi pedepsite cu închisoarea de la 3 până la 7 ani. În unele țări din Europa și din afara ei, surogatul comercial este legal. Când planificați maternitatea surogat, totul poate părea destul de simplu. FIV sau IUI nu garantează dezvoltarea sarcinii din prima. Uneori, aceste proceduri nu funcționează la primele încercări sau chiar la cele ulterioare. Femeie care poarta un copil pe care nu l-a conceput în mod natural, cu scopul de a-l da altcuiva după naștere. Este un lucru frumos să vrem să fim o mamă bună, să păstrăm ordinea în casă sau să facem treaba bună la serviciu. A avea teluri înalte nu înseamnă că avem probleme psihice. Noi studii considera ca prin mostenirea genetica de la mama, copiii pot manifesta diverse boli ale acesteia. Infectiile cu Streptococ de grup B reprezintă infectii bacteriene severe care sunt o cauză de deces și de invaliditate la nou-născuți. In anii 1970 aproximativ jumatate din nou-născuți au decedat datorita acestor infectii. Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile si orice alte informatii despre sanatate disponibile pe sfatulmedicului.ro au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit în urma investigațiilor și analizelor medicale. Ce este FIV pentru purtătoare gestațională? FIV pentru purtătoare de sarcină, adesea denumită mamă surogat gestațională, este o tehnologie de reproducere care permite persoanelor sau cuplurilor care nu pot purta o sarcină să aibă un copil. Această procedură implică utilizarea fertilizării in vitro (FIV) pentru a crea un embrion folosind ovulele și sperma părinților sau donatorilor vizați. Embrionul rezultat este apoi implantat în uterul unei purtătoare de sarcină, care va purta sarcina până la termen. Scopul principal al FIV cu făt gestațional este de a oferi o cale către părinți pentru cei care se confruntă cu diverse provocări reproductive. Aceasta poate include femei cu afecțiuni medicale care le împiedică să ducă o sarcină în siguranță, cupluri cu probleme de infertilitate sau cupluri de același sex care doresc să aibă copii. FIV-ul gestațional nu are nicio legătură genetică cu copilul, deoarece embrionul este creat folosind materialul genetic al părinților sau donatorilor. Procedura începe de obicei cu stimularea ovariană a mamei sau a donatoarei de ovule pentru a produce mai multe ovule. Aceste ovule sunt apoi prelevate și fertilizate în laborator. Odată ce embrionii se dezvoltă, unul sau mai mulți sunt selectați pentru transfer în uterul purtătorului gestațional. Purtătorul gestațional este supus unei serii de evaluări medicale pentru a se asigura sănătatea și capacitatea sa de a purta sarcina.
Ce este mama purtătoare și diferențele față de mama gestatională
Mama purtătoare este o femeie care poartă sarcina și poate da naștere copiilor care vor fi crescuți de viitorii părinți; în cazul mamei purtătoare gestatională embrionul poate proveni de la mame intenționate sau donatoare, iar mama purtătoare nu are legătură genetică cu copilul. În surogatul tradițional, mama purtătoare poate fi genetic legată de copil prin faptul că își donează ovulele; în surogatul gestational, ovulul nu îi aparține mamei purtătoare, ci poate proveni de la mama intenționată sau de la donator. În practică, termenii pot fi folosiți interschimbabil, însă diferențele fundamentale țin de rolul genetic și de originile embrionului.
Rădăcini etice și sociale ale surogatului
- Exploatarea potențială a femeilor din contexturi vulnerabile; avizele internaționale avertizează asupra riscurilor de comerț cu corpul uman.
- Rostul clar al interesului superior al copilului, în raport cu drepturile părintești ale părinților intenționați.
- Necesitatea unor protocoale juridice naționale clare pentru recunoașterea filiației stabilite în străinătate, în special când ordinul intern nu prevede mecanisme adecvate.
- Discuții despre drepturi, responsabilități, consimțământul autoadus în contracte notariale, plăți sau compensații, și confidențialitate medicală.
Aspecte juridice în contextul gestației pentru altul
Conform avizelor și deciziilor recente, statele membre sunt îndemnate să tranșeze problema filiației în funcție de interesul superior al copilului și să folosească avizul consultativ al Curții ca ghid, chiar dacă acesta nu este obligatoriu. În plus, hotărârile CtEDO arată că interdicțiile universale pot fi limitate în funcție de circumstanțe, iar dreptul la familie poate implica recunoașterea filiației stabilite în afara țării, în condițiile respectării interesului copilului și a normelor naționale."
Rolul avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului
Conform opiniei unor judecători, avizul consultativ, deși neobligatoriu conform Protocolului nr. 16, poate avea efecte juridice demne de nivel național și internațional, promovând interpretarea erga omnes a Convenției. Această poziție evidențiază potențialul de protecție a copilului împotriva redușionării la un obiect comercial și a exploatării mamelor surogat.
Despre costuri, proceduri și pregătire pentru FIV cu purtare gestațională
Pregătirea pentru FIV cu purtare gestațională implică mai mulți pași esențiali: consultație la un specialist în infertilitate, evaluări medicale, consiliere psihologică, acorduri legale, modificări ale stilului de viață, tratamente de fertilitate, creare embrionilor, instrucțiuni înainte de procedură. Urmează faza pre-procedură cu stimulare ovariană, recoltarea ovulelor, fertilizarea, creare embrioni și transfer embrionar în uterul purtătoarei gestaționale. Îngrijirea post-transfer inclusiv monitorizarea sarcinii sunt parte integrantă a procesului.
< tagimg>Infografic: fluxul procesului de FIV cu purtător gestationalRiscuri și complicații asociate
Riscurile comune includ sarcini multiple, sindromul de hiperstimulare ovariană, sarcina extrauterină. Pentru mama purtătoare, pot apărea complicații de sarcină precum diabet gestațional, hipertensiune, naștere prematură, precum și provocări emoționale și psihologice. Este esențială o consiliere psihologică baseline și pe parcurs pentru a gestiona aspectele emoționale ale procesului.
Aspecte legislative în România și Europa
În multe țări europene, surogatul este interzis sau strict reglementat; în Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Portugalia, Republica Cehă, practicile pot fi permis/altruist sau neprofitabil. România se confruntă cu vid legislativ: proiecte despre legalizarea surogatului au fost depuse, dar nu finalizate, iar cadrul juridic nu stabilește clar drepturile părinților și ale mamei surogat. Conform prezenței legale, contractul de surogat se poate încheia în mod gratuit, însă costuri și compensații pot apărea în funcție de țară și de circumstanțe. Legea română include articole referitoare la consimțământ, filiatie și acorduri notariale, dar lipsa unor reglementări detaliate creează incertitudini în practică.
Tipuri de mame purtătoare și criterii de selecție
Există două forme principale: surogatul tradițional (mama purtătoare își utilizează propriul ovul) și surogatul gestational (ovul aparține mamei intenționate sau donatorului). Criteriile ideale pentru mama purtătoare includ vârstă între aproximativ 18-38 ani, stare de sănătate bună, relație stabilă, evaluări psihologice, și acorduri legale clare înainte de tratament. În practică, multe țări stabilesc cerințe diferite; în unele cazuri, costuri și condiții de siguranță pot determina alegerea unei țări în care procesul este reglementat și protejat.
Concluzii despre procrearea asistată prin gestație pentru altul
Juxtapunerea avizelor, a deciziilor CtEDO și a reglementărilor naționale poate ghida aplicarea interesului superior al copilului în procesele de filiație. La nivel teoretic și practic, “justiția procreativă” devine o ramură în care drepturile părintești, demnitatea femeii și protecția copilului sunt în echilibru delicat. Oricât de complexă ar fi situația, obiectivul central rămâne asigurarea unui mediu familial stabil și sigur pentru copil, cu recunoașterea legitimă a filiației stabilite în străinătate, atunci când este în interesul său.
Ce este maternitatea surogat | Procesul de maternitate surogat pas cu pas
| Aspect | Detaliu |
|---|---|
| Tipuri de mame purtătoare | Surogat tradițional vs. gestational |
| Riscuri pentru purtătoare | Sarcini multiples, SHSO, complicații fiziologice |
| Alerte etice | Exploatarea vulnerabililor, drepturi ale copilului |
tags: #sugar #din #mama #purtatoare #aghbs #pozitiva
Postări populare:
- Proceduri aplicabile în transferul contractului în timpul concediului de maternitate
- Momentul potrivit pentru ecografia abdominală în sarcină
- Ghida de la A la Z: Brățara de aur pentru bebeluși în Deva
- Povestiri despre nașterea la Maternitatea Bucur: cezariană, îngrijire și amintiri
- Evaluarea calității serviciilor de maternitate la Spitalul Orășenesc Zimnic