Îngrijirea și dezvoltarea copiilor născuți prematur

Copiii prematuri se confruntă cu multiple provocări din cauza venirii pe lume înainte de termen. Sunt mai mici, cântăresc mai puțin și au organe care nu sunt complet dezvoltate. Acest lucru îi face vulnerabili, pentru că au nevoie de un aport suplimentar de nutrienți pentru a atinge dezvoltarea pe care ar fi avut-o în uter.

Ce înseamnă prematuritate și clasificare

Nasterea este considerată prematură atunci când are loc înainte de săptămâna 37 de sarcină. Un prematur rămâne în maternitate mai mult decât copiii născuți la termen și primește îngrijiri specifice până în momentul în care atinge greutatea de 2500 de grame. Astfel, un prematur este un nou-născut care s-a născut înainte de 37 de săptămâni, considerând că durata normală a unei sarcini este de 40 de săptămâni. Cu cât vârsta de gestație este mai mică, cu atât ne putem aștepta ca nou-născutul prematur să se adapteze mai greu și să apară mai multe complicații.

Provocări medicale imediate și necesitatea îngrijirii speciale

Imediat după naștere, medicii efectuează diverse teste pe copiii născuți prematur. Aceste teste ajută la reducerea riscului de complicații. În primele câteva zile și săptămâni din viața unui copil născut prematur, îngrijirea spitalicească are rolul de a susține dezvoltarea organelor vitale. Nou-născutul poate fi ținut într-un incubator cu temperatură controlată. În tot acest timp, echipamentul de monitorizare verifică ritmul cardiac, respirația și nivelul de oxigen din sângele bebelușului.

Dezvoltarea respiratorie

Din cauza imaturității pulmonare și a deficitului de surfactant, nou-născutul nu-și poate realiza funcția de oxigenare și ventilație și se manifestă sindromul de detresă respiratorie. Copiii născuți prematur ai căror plămâni nu sunt pe deplin dezvoltați au nevoie de oxigenoterapie. Nou-născuții prematuri au frecvent nevoie de asistare respiratorie; în funcție de vârsta de gestație și tipul de suferință respiratorie, aceștia pot necesita: oxigenoterapie suplimentară, asistare respiratorie neinvazivă sau ventilație mecanică. Necesitatea de asistare respiratorie prelungită și oxigenoterapia cresc riscul de boală pulmonară cronică sau displazie bronhopulmonară. Gestionarea sănătății respiratorii este crucială în îngrijirea pe termen lung a nou-născuților prematuri pentru a minimiza riscul de complicații.

Nutriția: provocări și strategii

Una dintre cele mai mari provocări este asigurarea cantității potrivite de proteine și energie, elemente esențiale pentru creștere și dezvoltare. Proteinele au un rol crucial în dezvoltarea funcțiilor cognitive și în formarea țesuturilor organismului. Copiii prematuri au nevoie de o cantitate mai mare de proteine decât bebelușii născuți la termen, însă și calitatea acestor proteine contează enorm. Ei nu pot produce singuri anumiți aminoacizi, de aceea este vital să primească proteine de înaltă calitate din primele zile de viață.

Laptele matern rămâne cea mai bună sursă de nutriție pentru toți bebelușii, inclusiv pentru copiii prematuri. Totuși, în unele cazuri, laptele matern singur nu acoperă complet nevoile unui copil născut prematur. Aici intervin fortifiantii pentru laptele matern și formulele speciale pentru copii prematuri, concepute să ofere un aport suplimentar de proteine, calorii și alți nutrienți esențiali. Medicul neonatolog sau pediatrul va recomanda cea mai potrivită opțiune pentru fiecare copil. Este important ca părinții să urmeze exact recomandările medicale, pentru a asigura o nutriție echilibrată și sigură.

Mamă: Dacă bebelușul refuză sânul, este indicat ca mama să extragă laptele cu ajutorul unei pompe de sân și să i-l ofere prin alte modalități. Mulți bebeluși născuți înainte de termen nu au bine dezvoltate funcțiile de supt și înghițit, astfel că nu se vor putea hrăni independent de la început. Acești bebeluși sunt hrăniți cu nutrienți vitali intravenos sau prin sondă nazogastrică.

Surse de proteine și produse speciale

Pentru a sprijini nutriția corectă în primele săptămâni de viață, esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor născuți prematur, este nevoie de produse nutriționale speciale pentru prematuri precum Formula de lapte NESTLÉ PreNAN® Stage 1 - special concepută pentru nevoile nutriționale ale copiilor prematuri. Proteinele contribuie nu doar la creșterea fizică, ci și la dezvoltarea cognitivă. Un aport suficient de proteine poate compensa eventualele deficite acumulate în perioada prenatală.

Alăptarea prematurului și îngrijirea tip „cangur”

Alăptarea bebelușului prematur: micuțul trebuie neapărat alăptat și aceasta din mai multe motive: sistemul digestiv extrem de fragil fiind compatibil perfect cu laptele matern care este adaptat să susțină dezvoltarea copilului născut înainte de termen. Laptele matern este considerat de medicii neonatologi un miracol pentru copilul prematur oferindu-i acestuia suportul maxim de care are nevoie. Laptele matern are toți nutrienții, îl hidratează corect și îl ferește de orice complicații intestinale - diaree, constipație. Laptele matern protejează împotriva infecțiilor. Acest lucru este crucial pentru un nou-născut foarte mic aflat într-o unitate de terapie intensivă neonatală unde infecțiile se pot împrăștia rapid. Laptele matern conține factori de creștere care ajută la hrănirea și dezvoltarea corpului copilului.

Alăptarea la prematuri: dacă un copil născut la termen va fi alăptat la cerere, un prematur trebuie alăptat mult mai des, intervalul optim fiind de 2-3 ore. Deseori acesta adoarme la sân, iar mama îl poate stimula ușor pentru ca masa la sân să fie cât mai completă. Cu toate acestea o repriză de supt, la prematur nu va fi niciodată mai lungă de 15, maximum 20 de minute, în primele 6-7 săptămâni de viață, pentru că micuțul obosește foarte repede.

Îngrijirea de tip cangur ar trebui să fie standardul pentru copiii prematuri. Această metodă de a menține temperatura, stabilitatea metabolică și interesul nou-născuților pentru alăptare este superioară îngrijirii la incubator, având de asemenea ca rezultat o atașare la sân mai timpurie și o alăptare mai lină. Beneficiile purtării bebelușului prematur în sistem de purtare: temperatura corpului este menținută mai bine în variații normale; copilul este mai puțin stresat; este mai puțin predispus la o scădere a glicemiei; copilul se va coloniza cu bacteriile mamei și astfel va avea un sistem imunitar mai puternic; creierul copilului se dezvoltă mai bine; bebelușul simte mirosul mamei, îi aude vocea, îi simte pieptul mișcându-se și are ocazia de a încerca să se atașeze la sân, ceea ce favorizează inițierea alăptării. Îngrijirea tip cangur stimulează dorința mamei de a alăpta și volumul de lapte pe care îl produce.

Somnul, termoreglarea și mediul ambient

După alăptat somnul este cel mai important suport pentru dezvoltarea prematurului. În primele săptămâni acesta doarme aproape tot timpul, perioadele de activitate fiind suprapuse cu mesele la sân, baia și masajul. Atenție la sindromul morții subite: nou-născuții prematuri au un risc mai ridicat de sindrom de moarte subită. De aceea, pentru reducerea riscului, ai grijă de tine și de sănătatea ta pe perioada sarcinii; nu fuma și nu lăsa pe alții să fumeze în preajma bebelușului; pune copilul să doarmă pe spate; alăptează; evită supraîncălzirea copilului în timpul somnului; dormi împreună cu bebelușul.

Este esențială păstrarea unei temperaturi optime în camera prematurului. Dat fiind faptul că stratul adipos este insuficient dezvoltat, mecanismele de termoreglare sunt incapabile să mențină o temperatură constantă. Cel mai bine mama poate testa temperatura copilului cu degetul la ceafa copilului. Un alt element care contează atât pentru procesul de termoreglare dar și pentru sănătatea plămânilor copilului este umiditatea din cameră. Temperatura optimă este de 20-24 de grade, iar umiditatea între 40 și 60 la sută. Iarna aerul este mai uscat din cauza caloriferelor fierbinți, de aceea este necesar să folosești un umidificator.

Igiena și îngrijirea pielii

Pielea bebelușului prematur este, evident imatură, iar îngrijirea acesteia este un alt element esențial mai ales în primele 10-12 săptămâni de viață. Baia cu apă la temperatura corpului în camere bine încălzite este ideală pentru dezvoltarea și tonifierea musculaturii. Poți folosi săpunuri naturale, dar cu multă zgârcenie, iar masajul bebelușului se va face numai cu uleiuri non-alergene. Masajul trebuie să fie blând, dar complet în fiecare zi. Alege scutece pe măsură și îngrijește foarte bine zona feselor pentru a preveni iritațiile de scutec. Folosește numai haine de bumbac, pe care trebuie să le schimbi zilnic, și care trebuie spălate cu săpun natural și neapărat călcate, cel puțin în primele două luni de viață ale prematurului.

Dezvoltarea neurologică, cognitivă și comportamentală

Nașterea prematură poate avea efecte profunde asupra dezvoltării neurologice. În timpul ultimelor săptămâni de sarcină, creierul copilului se dezvoltă semnificativ, iar prematurii pot rata această perioadă importantă; riscurile pentru afecțiunile neurologice fiind invers proporționale cu vârsta de gestație. Prematurii prezintă un risc crescut de probleme neurologice pe termen lung: paralizia cerebrală, tulburările de învățare, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) etc.

Deși mulți copii născuți prematuri se dezvoltă normal din punct de vedere psihologic, există totuși un procent important al acestora care prezintă anumite întârzieri în dezvoltare în măsură în care le afectează performanța școlară și adaptarea socială. Riscul este mai mare atunci când copiii prematuri au avut o greutate foarte mică la naștere sau au suferit diverse traume sau afecțiuni medicale care le-au afectat funcționarea neurologică. Atunci când nașterea prematură este însoțită și de probleme de vedere, de auz sau ale altor simțuri, lucrurile se complica și mai mult.

Este foarte greu de estimat evoluția în timp a acestor copii, existând variații destul de mari de la caz la caz, și se impune o monitorizare periodică (o dată la 3 luni în primul an de viață, apoi o dată la 6 luni) a evoluției dezvoltării lor psihomotrice pentru a lua din timp măsurile corective necesare. Chiar dacă dezvoltarea extrauterină pare a evolua în parametri normali, aceasta nu poate compensa în totalitate o dezvoltare intrauterină întreruptă prematur. Astfel, nu de puține ori, copiii născuți prematur au dificultăți de autoreglare senzorială și rutine instabile de alimentație și de somn.

Dificultăți frecvente observate la vârsta școlară

• Dificultăți de a înțelege și opera cu conceptele matematice;
• Scris urât, dezorganizat, probleme de încadrare în pagină și, uneori, dificultăți de a citi;
• Concentrare deficitară a atenției și abilități reduse de organizare și planificare (funcționarea „executivă”);
• Hiperactivitate și dificultăți de control al impulsului;
• Probleme de orientare în spațiu;
• Probleme de coordonare motorie și de performanță motorie fină;
• Uneori întârzieri în dezvoltarea limbajului sau probleme de exprimare verbală.

Toate aceste dificultăți nu se datorează neapărat unui coeficient de inteligență redus; vorbim mai degrabă de deficite cognitive specifice, în anumite arii de funcționare cognitivă, uneori foarte „fine” și vizibile abia la vârsta școlară. În toate cazurile, părinții pot preveni și remedia aceste tipuri de dificultăți atunci când iau din timp măsurile necesare de intervenție (ex: kinetoterapie, logopedie, terapie ocupațională, terapie multimodală de stimulare senzorială, etc.) în primii 6 ani de viață, când plasticitatea creierului este maximă.

Monitorizarea și rolul echipei medicale

Toți nou-născuții prematuri trebuie urmăriți pe parcursul internării și după externarea din maternitate din punctul de vedere al dezvoltării neuromotorii și cognitive, precum și din punctul de vedere al complicațiilor oftalmologice (retinopatie de prematuritate) și ale auzului. Evaluarea psihologică a nivelului de dezvoltare este posibilă încă de la naștere cu ajutorul unor instrumente psihometrice specifice, iar după vârsta de 3 ani se poate efectua evaluarea neuropsihologică a funcțiilor cognitive cel mai frecvent afectate de o naștere prematură. Medicul neonatolog și pediatrul vor stabili calendarul de monitorizare și intervențiile necesare.

Sfaturi practice pentru părinți

1. Consulta regulat medicul pediatru și respectă recomandările privind nutriția și vaccinările;
2. Monitorizează constant greutatea și dezvoltarea; fiecare copil este unic, iar soluția ideală se stabilește individual;
3. Aplică îngrijirea tip cangur pentru contact piele-pe-piele și stimulare a alăptării;
4. Asigură un mediu curat: toate persoanele care intră în contact cu bebelușul trebuie să fie bine spălate pe mâini, cu apă caldă și săpun, și chiar să poarte măști de protecție dacă este sezon de viroze;
5. Limitează vizitele până când micuțul este pregătit să primească musafiri;
6. Păstrează temperatura camerei între 20-24°C și umiditatea între 40-60%;
7. Folosește haine din bumbac, scutece adecvate și produse de igienă blânde;
8. Fii atent la semnele de dificultăți de hrănire, respirație sau dezvoltare și adresează-te prompt echipei medicale;
9. Solicită și urmează programe de intervenție timpurie (kinetoterapie, logopedie, terapie ocupațională) dacă este recomandat;
10. Îngrijește-ți propria sănătate fizică și emoțională: părinții calmi și informați pot oferi îngrijirea necesară.

Perspective și speranță

Deși nașterea prematură rămâne o cauză importantă de risc pentru sănătatea copilului, datorită progreselor recente în îngrijirea mamelor și nou-născuților, ratele de supraviețuire pentru copiii prematuri s-au îmbunătățit. Mulți prematuri recuperează în timp și ajung la o greutate adecvată vârstei cu o nutriție și îngrijire corespunzătoare. Prematurii sunt niște mici eroi; ajutați de medici și de familie, pot învinge și pot recupera. Cu cât știi mai bine ce ai de făcut, cu atât ai mai multă siguranță pe tine și scapi de stres.

tags: #sunt #nascuti #prematur

Postări populare:

• Suzeta Babylove: cum ajută la somnul de noapte și ce s știi
• Ghid comprehensiv: talpa bebelului din lemn, beneficii și modalități de utilizare
• Monitorizarea mișcărilor bebelușului în al treilea trimestru
• Mod de administrare al Menosan Himalaya în amenoree
• Află cum să previi îmbătrânirea prematură a pielii