Filiatia definește relația dintre copii și părinți (esentiala in stabilirea paternitatii sau maternitatii). În cele ce urmează vom expune cele mai întâlnite problematici în legătură cu acest subiect. Respectiv despre acțiuni în anularea filiației, tăgada paternității fără a avea pretenția că epuizăm subiectul.
Filiația față de mamă și cea față de tată
În cuprinsul art. 408 C.civ. sunt reglementate două tipuri, filiația față de mamă, respectiv filiația față de tată. Filiatia față de mamă rezultă din faptul nașterii, iar dovada se face prin certificatul constatator al nașterii. Daca nașterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă sau dacă s-au făcut mențiuni potrivit cărora este născut din părinți necunoscuți, mama îl poate recunoaște pe copil. Recunoașterea se poate face prin declarație la registrul public comunitar local de evidență a persoanelor, printr-un înscris autentic, prin testament sau prin hotărâre judecătorească.
Filiația față de tatăl din căsătorie se stabilește prin efectul prezumției de paternitate. Art. 417 C.civ. prevede că minorul necăsătorit, tată al copilului, îl poate recunoaște pe acesta, dacă are discernământ la momentul recunoașterii. Per a contrario, dacă nu are discernământ, nu poate face o recunoaștere validă. Recunoașterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată oricând și de orice persoană interesată.
Acțiunea în stabilirea filiației și posibilitatea de contestare
Art. 418 C.civ. reglementează situația în care a fost recunoscut un copil a cărui filiație nu a fost înlăturată, iar dacă filiația anterioară a fost înlăturată prin hotărâre judecătorească, recunoașterea este valabilă. De asemenea, art. 419 C.civ. reglementează cazuri în care recunoașterea este lovită de nulitate relativă (anulabilă), fapt ce poate avea un termen de prescripție special.
Conform art. 427 alin. (1) C.civ., dreptul la acțiune în stabilirea filiației față de mamă aparține copilului și se pornește fie în nume personal de acesta, fie în numele acestuia de către reprezentantul său legal. Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal. Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada concepției legale.
Despăgiri, acțiuni și termene
Potrivit art. 428 C.civ. mama poate obține de la tatăl copilului despăgubiri. Pentru a obține aceste despăgubiri mama este obligată să demareze acțiune în maxim 3 ani de la nașterea copilului, după această perioadă dreptul este prescris. Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de soțul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum și de copil. Mama sau copilul poate introduce acțiunea împotriva soțului. Tatăl biologic poate introduce acțiunea împotriva soțului mamei și a copilului. Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic. Acțiunea în tăgada paternității se pornește de copil, în timpul minorității sale, prin reprezentantul său legal.
Premisă și situații practice
O situație cel puțin interesantă, întâlnită în practică, este introducerea acțiunii în stabilirea paternității de către o persoană cu statutul de copil din afara căsătoriei, după modificarea art. Cadrul legal.
În prezent, acțiunea în stabilirea paternității este imprescriptibilă în privința copiilor născuți după data intrării în vigoare a noului Cod civil; însă nu aceeași certitudine există pentru copiii născuți anterior acestei modificări, fiind necesar să se analizeze legislația veche aplicabilă la momentul nașterii.
Deciziile Curții Constituționale au reliefat necesitatea adaptării aplicării legii noilor reguli la situațiile din timpul vechii legislații, iar instanțele trebuie să analizeze dacă se poate aplica textul nou în timp ce se respectă principiile fundamentale, cum ar fi neretroactivitatea și protecția drepturilor copiilor.
Transpunerea în practică și rolul doctrinelor
„Filiația reprezintă o situație juridică obiectivă durabilă în timp” afirmă doctrina, iar despre aplicarea legii noi în timp ce există situații pendinte obiective se discută în literatură doctrinară. În particular, rolul art. 60 alin. 4 din Codul familiei poate fi analizat în corelație cu art. 427 alin. 4 C.civ și cu textele de transpunere legislative, pentru a decide dacă se aplică legea nouă copiilor născuți înainte de intrarea în vigoare a acesteia.
Exemplele privind vechea reglementare a cercetării judecătorești a paternității arată cum, în anumite situații, legiuitorul a prevăzut extinderea persoanelor care pot introduce cerere, iar prin art. 429 C.civ. se fixează că „(1) Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de soțul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum și de copil.”
Concluzii practice pentru participanți: cine poate acționa și când
În ceea ce privește termenele, art. 429 alin. 1 și art. 430 alin. (1) stabilesc că acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită în termene de 3 ani de la momentul în care soțul a cunoscut sau a aflat că prezumul tatăl nu corespunde realității, respectiv în funcție de situație. Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic, iar, în cazul copiilor din afara căsătoriei, acțiunea se poate porni fie de mamă, fie de copil prin reprezentantul său legal.
Este esențial ca instanța să verifice dacă cererea este întemeiată pe probelor disponibile (recunoaștere, înscrisuri, teste ADN când este cazul) și să stabilească statutul copilului după hotărârea judecătorească, astfel încât filiația să reflecte realitatea biologică și juridică a familiei.
| Acțiune | Cine poate acționa | Termen | Impact |
|---|---|---|---|
| Recunoaștere față de mamă | Mamă sau copil | Nu se prescrie în timpul vieții mamei/copilului | Stabilirea filiației de la naștere |
| Recunoaștere față de tatăl din căsătorie | Tatăl din căsătorie | Variază în funcție de circumstanțe | Prezupția de paternitate operează |
| Acțiunea în tăgada paternității | Soțul mamei, mama, tatăl biologic, copil | 3 ani de la cunoașterea prezumtiei sau de la descoperirea falsității | Modifică statutul copilului |
Astfel, articularea între normele vechi și cele noi necesită o analiză atentă a fiecărei situații pentru a determina dreptul la acțiune, termenele aplicabile și efectele asupra statutului civil al copilului.
tags: #tagada #paternitate #vechiul #cod #civil
Postări populare:
- Responsabilități ale membrilor secției de vot: ghid practic pentru desfășurarea scrutinelor
- Predicții și implicații ale AFP în screeningul prenatal, analiza Teodora Tănase
- Diagnosticul și tratamentul infecției cu stafilococ auriu în timpul sarcinii
- Istoria Chirurghiei Pediatricii la Rubio Arad: servicii și expertiză
- Simptomele Fibrozei Chistice