Anul trecut, 14 femei însărcinate și lăuze au murit fie în spital, fie acasă - o cifră în creștere față de anii 2020 și 2019, când au decedat câte cinci mame. Anul trecut, 12 femei au murit în spital, dintre care nouă - din cauza Covid-19, pe fonul pneumoniei viral-bacteriene. Covid-19 a fost printre cauzele de deces în spital și în anul 2020. O altă cauză a fost tromboza arterei pulmonare. Toate femeile au murit fie înainte de a da naștere unui copil, fie în perioada lăuziei. În nota informativă care însoțește inițiativa legislativă se arată că, în anul 2022, numărul cazurilor de mortalitate maternă este în creștere, înregistrându-se decese „din cauze obstetricale indirecte și directe”.
Rata mortalității materne în R. Nu există încă date centralizate pentru anul în curs, dar cel mai recent caz ajuns în atenția publică a avut loc în noiembrie 2022. Este vorba despre o tânără de 19 ani, care a decedat la scurt timp după externarea din maternitatea spitalului raional Anenii Noi. Femeia născuse un băiețel perfect sănătos. Pe acest caz au fost create mai multe comisii, pentru a elucida toate circumstanțele. În primăvara acestui an, o femeie a murit acasă, la cinci zile după ce a născut al cincilea copil în maternitatea spitalului raional Edineț.
În ultimii 4 ani, nouă spitale raionale au rămas fără maternități, întrucât aici nu existau medici neonatologi și pentru că nașterile s-au redus în ultima perioadă. La nivel mondial, cauzele de deces difera in functie de varsta, sex si rasa. In toate statele europene, decesele premature sunt mult mai comune in randul persoanelor cu un nivel minim de educatie, venituri mici sau care apartin categoriilor sociale defavorizate. La fel ca si la nivel mondial, si in Romania, principala cauza de deces prematur a persoanelor tinere o reprezinta accidentele, iar in cazul persoanelor de varsta a 2-a si a 3-a afectiunile cardiovasculare.
În cazul în care articolul nu a acoperit în totalitate un anumit aspect care va interesează, va îndemnăm să ne trimiteți sugestii pentru completare. Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile și orice alte informații despre sănătate disponibile pe sfatulmedicului.ro au scop informativ și educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct și nici diagnosticul stabilit în urma investigațiilor și analizelor medicale. Situația în regiunile mai sărace și în țările afectate de conflicte este deosebit de dramatică, a precizat OMS.
Unul dintre Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU este reducerea mortalității materne de la 339 decese la 100.000 de nașteri în anul 2000 la mai puțin de 70 de decese la 100.000 de nașteri până în 2030. OMS: hepatitele virale provoacă 3.500 de decese pe zi, o cifră în creștere. Infecția cu virusuri hepatitice provoacă 3.500 de decese pe zi, o cifră în creștere, potrivit unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății. OMS solicită „acțiuni rapide”.
„Când vrei să știi cât de dezvoltat este un stat din punct de vedere economic și social, nu căuta bugete, deficit, PIB sau alte statistici sofisticate. Caută un singur indicator - mortalitatea maternă.” Este un drept unitar înțeles ca radiografie a inegalităților sociale și a performanței sistemului de sănătate, educație și guvernanță. Mortalitatea maternă arată cât de adânci sunt inegalitățile într-un sistem și cât de înrădăcinată poate fi corupția mică și cea mare. Ne mai arată care sunt prioritățile clasei politice și nivelul de toleranță față de inegalități.
„O mamă de 32 de ani, din raionul Edineț, a murit în timpul travaliului. Acasă mai avea copii. Ce s-a întâmplat nu știm, pentru că versiunea oficială este că femeia a intrat în stop cardio-respirator.” Ministerul Sănătății a anunțat că a format o comisie care să investigheze cazul și că rezultatele acesteia vor fi făcute publice în 30 de zile. Și totuși, de ce ne mor mamele în maternități? În Republica Moldova rata mortalității materne a fost în 2023 de 16,6 decese la 100.000 nou-născuți, dublu față de Uniunea Europeană. În primii ani de pandemie, mortalitatea maternă a fost mult mai mare și a atins indici de 59 de decese la 100.000 nou-născuți. Indicii mari ai mortalității materne a fost și unul dintre argumentele invocate de Ministerul Sănătății în 2022 pentru trecerea tuturor spitalelor raionale în subordinea Ministerului Sănătății.
Conform Strategiei Naționale de Sănătate „Sănătatea 2030” și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, Guvernul și-a asumat să reducă rata mortalității materne la 5,0 cazuri la 100.000 născuți vii până în 2025 și până la 2,0 cazuri la 100.000 născuți vii până în 2030. Problema mortalității materne ne privește pe toți. Ea reprezintă nu doar o reflectare a sistemului medical din Republica Moldova, ci și a întregii societăți, a contextului socio-economic și a valorilor culturale. Guvernele au responsabilitatea de a-și adapta strategiile, de a aloca resurse adecvate și de a moderniza infrastructura medicală în funcție de nevoile reale ale populației, nu de directivele politice. Însă schimbarea nu depinde doar de autorități - fiecare dintre noi poate contribui, educându-ne copiii și pe noi înșine.
Vorbind despre istoria mortalității materne în România, se remarcă că în perioada antebelică mortalitatea maternă a crescut în mediul rural din cauza educației precare pentru sănătate și a politicilor demografice. După Revoluția din 1989, legile au fost modificate: avortul a fost liberalizat, apoi restricțiile s-au schimbat din nou, iar mortalitatea maternă a scăzut semnificativ în primii ani de după reforme. Îmbunătățirea sănătății materne implică atât accesul la serviciile de planificare familială, cât și educația pentru sănătate, sprijinul pre- și post-natal, și dotarea adecvată a instituțiilor.
Conform raportului UNFPA, reducerea mortalității materne se poate realiza prin investiții în planificare familială, acoperire universală cu moașe și îngrijire maternală de calitate. Unul dintre factorii cheie pentru naștere sigură este supravegherea și îngrijirea de către personal medical calificat. În plus, reducerea mortalității materne implică combaterea sângerărilor abundente, hipertensiunii, infecțiilor legate de sarcină și a condițiilor de bază care pot agrava sarcina (HIV/SIDA, malaria).
În concluzie, mortalitatea maternă rămâne o provocare multidimensională, cu rădăcini atât în sistemul medical, cât și în determinantii sociali și economici. Progresul real necesită angajament susținut la nivel național și internațional, investiții în resurse umane și infrastructură, și o viziune holistică pentru reducerea inegalităților în îngrijirea materno-fetală.
- Vinovatul principal în multe regiuni rămân sângerările abundente și infecțiile asociate nașterii, dar și accesul inegal la servicii de sănătate.
- Necesitatea menținerii anglajamentelor ONU pentru obiectivele de dezvoltare durabilă și pentru reducerea mortalității materne la nivel global.
- Importanța educației pentru sănătate, planificării familiale și asigurarea serviciilor pre- și post-natale.
tags: #tari #cu #mortalitate #materna
Postări populare:
- morți fetale in utero: cauze și simptome
- Divertizarea alimentară a copiilor: ghid practic OMS și recomandări esențiale
- Rețetă simplă de piure cu dovlecel și fasole verde pentru bebeluși
- Rochite si accesorii pentru sesiuni foto bebe: idei de echipare pentru momente perfecte
- Reproducere asistată în Covasna: soluții actuale