Tratamentul cu antibiotice este eficient în infecțiile bacteriene, însă trebuie urmat doar la recomandarea medicului. Utilizarea antibioticelor fără prescripție medicală poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene și implicit la ineficiența acestor medicamente atunci când sunt necesare. Antibioticele sunt medicamente ce distrug bacteriile din organism, care pot determina infecții severe dacă nu sunt tratate la timp, sau chiar sepsis. Acestea sunt necesare dacă este identificat un focar infecțios, iar analizele de laborator sunt sugestive pentru cauze bacteriene - leucocite mari cu neutrofile mari și probe inflamatorii (proteina C reactivă, VSH, fibrinogen crescute).
Un tratament cu antibiotice poate fi recomandat și în cazul chisturilor infectate, precum un chist branhial infectat. Este esențial să se stabilească dacă IACRS la copii are o cauză bacteriană sau virală pentru a evita utilizarea inutilă a antibioticelor. Infecțiile cauzate de bacterii sunt tratate cu antibiotice. Virozele, precum gripa, infecția SARS-COV2, herpangina sau alte boli cauzate de virusuri nu vor avea răspuns favorabil la administrarea antibioticelor. În cazul infecțiilor bacteriene grave, precum holera sau tuberculoza, tratamentul cu antibiotice este esențial pentru a preveni complicațiile potențial fatale.
Tratamentul cu antibiotice este indicat și în infecțiile oculare bacteriene. În cazurile în care un chalazion devine infectat, medicii pot recomanda tratamente antibiotice locale pentru a preveni complicațiile. De asemenea, o altă afecțiune oftalmologică pentru care medicul poate recomanda antibiotic este și ulciorul sau orjeletul. Cervicita de cauză bacteriană răspunde de obicei bine la tratamentul cu antibiotice prescris corespunzător. Endometrita, inflamația endometrului, necesită tratament cu antibiotic. Antibioticele sunt folosite și în combaterea infecției cu Neisseria meningitidis, agentul cauzator al meningitei meningococice. Faringita streptococică, infecție manifestată prin dureri în gât, febră, depozite purulente la nivelul amigdalelor, este una dintre infecțiile respiratorii ce necesită antibiotic.

Prezența streptococului poate fi obiectivată prin test rapid sau exsudat faringian. Aceasta și pneumonia la copii cu pneumococ sunt printre cele mai frecvente situații în care sunt recomandate antibiotice pentru copii. Infecțiile urinare, infecția cu Trichomonas vaginalis, secrețiile vaginale anormale, leucoreea, supurația cervicală etc. necesită antibioterapie, putând fi cauzate de bacterii precum E. coli, Klebsiella, Proteus etc. În lipsa tratamentului, acestea pot progresa către rinichi și pot determina sechele pe termen lung. Alte afecțiuni ce necesită tratament antibiotic sunt cele digestive și cele dentare, precum osteita alveolară, infecția la dinți. Antibioticele pot fi administrate și profilactic, după extracția unui dinte.
Deși multe gastroenterocolitele acute sunt cauzate de virusuri, acestea pot fi determinate și de bacterii precum E. coli enterohemoragic, Klebsiella sau infecție cu Listeria, situație în care medicul poate recomanda antibiotice. Tratamentul cu antibiotice este esențial pentru un abces periuretral, abces intraabdominal sau abces splenic. Antibioticele se împart în diferite clase, în funcție de spectrul lor de acțiune. Beta-lactamicele, penicilina, amoxicilina, amoxicilină-clavulanat, sunt recomandate în general de primă intenție în tratamentul infecțiilor respiratorii (faringite, pneumonii) sau pentru infecții cutanate. Cefalosporinele sunt antibiotice de spectru larg, recomandate în infecții respiratorii severe, sepsis, infecții urinare, digestive sau meningită. Macrolidele sunt utilizate pentru infecții cauzate de bacterii atipice, precum pneumoniile cu Mycoplasma pneumoniae sau tusea convulsivă, fiind utile la pacienții cu alergii la beta-lactamice.

Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Medicul va recomienda efectuarea unor analize de sânge, teste rapide sau culturi pentru a obiectiva prezența de bacterii în sânge sau a unei infecții bacteriene. Probele inflamatorii - VSH, fibrinogen și proteina C reactivă - prezintă de asemenea valori crescute. Testele rapide pot fi efectuate din gât în faringite streptococice, sau din scaun pentru enterocolită cu Campylobacter. La persoane cu reacții alergice după antibiotice, se recomandă test pentru alergii la antibiotice înainte de următorul tratament. Laboratoarele SANADOR prelucrează o gamă completă de analize, inclusiv antibiograme, pentru a determina sensibilitatea bacteriei la diverse antibiotice. Antibioticele pot fi administrate oral sau injectabil. Tratamentul la domiciliu implică preparate orale; tratamentul injectabil se administrează în spital. Durata terapiei cu antibiotice este stabilită de medic, în medie șapte zile, dar poate crește la 10 sau 14 zile în infecții severe. Respectarea indicatiilor de pe rețetă este esențială, iar oprirea prematură a tratamentului poate favoriza recidiva.
Una dintre cele mai frecvente reacții adverse este disbioza colonului, manifestată prin tulburări de tranzit, diaree. Se recomandă probiotic înainte sau după antibiotic, chiar și 14 zile după terminarea tratamentului. O reacție severă este alergia la medicamente: erupții maculo-papulare eritematoase care pot necesita oprirea tratamentului și evitarea clasei respective în viitor. La SANADOR pacienții au acces la analize și investigații pentru diagnostic rapid și corect. Utilizarea antibioticelor la o femeie însărcinată trebuie să fie recomandată doar de medicul ginecolog și doar dacă este strict necesară. Este evitată asocierea antibioticelor cu alcool, deoarece poate provoca greață, vărsături și amețeli. Fluorochinolonele nu sunt recomandate în mod obișnuit la vârstnici din cauza riscurilor cardiace.

Pe durata tratamentului, utilizarea probioticelor poate ajuta sistemul digestiv. Evitarea alcoolului, consultarea periodică a medicului și respectarea dozelor sunt esențiale pentru siguranța copiilor. Laboratoarele SANADOR efectuează antibiograme pentru a determina sensibilitatea bacteriei la diferite antibiotice. În plus, studiile indică riscuri de suprascriere a antibioticelor la copii și necesitatea conștientizării pandemice a rezistenței la antibiotice ca problemă globală de sănătate publică. Unii părinți folosesc antibiotice în exces, ceea ce poate crea condiții de rezistență și poate afecta microbiomul intestinal al copilului, cu implicații asupra imunității pe termen lung.
How can we solve the antibiotic resistance crisis? - Gerry Wright
Unii bebeluși prematuri primesc antibiotice în primele săptămâni de viață pentru a elimina sau trata infecțiile potențial mortale; cercetările arată cum expunerea precoce poate afecta microbiomul intestinal. Microbiomul stabilizat la aproximativ 3 ani poate influența riscul unor boli imunologice sau metabolice. Se recomandă utilizarea antibioticelor doar atunci când este necesar, iar dozele nu trebuie modificate decât la indicația medicului. Administrarea de antibiotice la copii este utilă în infecțiile bacteriene bine indicate, cum ar fi otita medie, amigdalita bacteriană, pneumonia bacteriană, infecțiile urinare sau meningita bacteriană; majoritatea răcelilor și problemelor virale nu necesită antibiotice și nu scurtează boala.
În situațiile în care infecțiile pot deveni contagioase sau durează mult pentru vindecare fără antibiotice, medicul poate recomanda tratament; exemplele includ otita medie, faringita streptococică și anumite forme de pneumonia. Este crucial ca antibioticele să fie administrate în dozele corecte, timpul exact stabilit de medic, strict conform rețetei, iar pacienții nu trebuie să folosească antibioticele rămase din tratamente anterioare. În cazul fiecărei suspiciuni de infecție bacteriană, medicul poate solicita analize suplimentare pentru a confirma dacă este necesar antibiotic.
tags: #test #antibiotice #bebelusi