Mai sunt doar trei săptămâni din acest an școlar. Am intrat în a doua săptămână de grevă generală a profesorilor, ceea ce a însemnat o nouă pauză pentru elevi, într-un an în care au fost oricum mai multe vacanțe și în care nu s-au dat teze. Este primul an cu structura schimbată, în care semestrele s-au transformat în cinci module și nu s-au mai încheiat medii semestriale. Mirela Tanc, profesor de limba și literatura română de la Școala gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea, apreciată la nivel internațional, a privit cu scepticism această modificare la începutul anului școlar. Ulterior însă, și-a schimbat opinia. De asemenea, profesoara afirmă că materia a fost foarte ușor de structurat pe module, iar acum, cu elevii din ani terminali face doar pregătire pentru examen.
Impactul organizării pe module: opinii ale cadrelor didactice
„Lucrăm, lucrăm intens. Am terminat materia de clasa a VIII-a, am recapitulat-o și acum am început o recapitulare finală. Am împărțit pur și simplu materia din programă și acum o recapitulăm”. La liceu, Ovidiu Bădescu, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa, a găsit niște „inconveniențe” la această segmentare a anului școlar. „Se opreau modulele, uneori, în mijlocul unui capitol. Și atunci, a trebuit, ca și materia să fie adaptată la respectivele module. Pentru că, după ce elevii se întorc din vacanță, e clar că trebuie o recapitulare ca să putem termina capitolul și să fie totul logic în mintea lor”.
Despre Săptămâna altfel și Săptămâna verde, profesorul de matematică spune că „nu ar trebui să facem ecologie doar în Săptămâna verde. Nu ar trebui să facem alte activități, public speaking, inteligență emoțională, doar atunci când e «școala altfel». Ar trebui ca acestea să fie făcute permanent și, probabil, nu e bine să fie o săptămână pentru așa ceva. Am întrebat-o cum se simt elevii atunci când se reîntorc din vacanțe. „Depinde foarte tare cum pornești săptămâna și cum pornești predarea-învățarea.” În același registru, învățătoarea consideră că buna organizare a anului ține și de managementul școlii, în ceea ce privește activitățile din afara orelor de la clasă. „Sunt concursurile naționale sau sunt concursurile speciale care țin efectiv doar de organizarea școlii. Noi, de exemplu, am avut cercuri de știință, avem festivaluri de teatru și așa mai departe. Dar nu au fost afectate deloc.”
Experiențe și perspective ale elevilor asupra noului model
Ariana Dudună, elevă în clasa a XI-a și președintă a Asociației Elevilor din Constanța, a privit această schimbare de la început cu optimism și crede că noul model e mai bun. „Semestrele au avut mai degrabă un rol pur birocratic. Nu exista o situație în care unele materii se făceau un semestru, dar altul nu. Bursele se dau în funcție de media anuală, nu de media semestrială. Deci, singura diferență prin faptul că au dispărut semestrele e în faptul că se încheie o singură medie, nu două.”
Ana, elevă în clasa a XI-a la un liceu din Oradea, a simțit o atmosferă mai relaxantă în clasă, dat fiind faptul că nu a mai existat goana după note. Cu toate acestea, s-a produs și un alt efect: „La o materie am dat un test în februarie și încă nu am primit notele.” David, elev care se pregătește pentru bacalaureat, spune: „Mă simt destul de pregătit, sincer. Am reușit să parcurgem toată materia. În Săptămâna verde, clasa lui David a îmbinat activitățile de mediu cu pregătirile pentru bacalaureat. În primele trei ore lucrau la școală, iar apoi mergeau la diferite activități, cum ar fi împăduririle.”
Compararea modelelor europene privind calendarul școlar
În Germania, în principal, anul este parcurs cu o distribuție în mod repetat a perioadelor de învățare și timp liber, similar cu sistemele din alte țări europene. În Italia, anul școlar este împărțit în semestre, cu trei vacanțe mari: de iarnă, de primăvară și de vară. În Franța, elevii au două luni de vacanță de vară, dar au alte patru vacanțe în timpul anului. Aceste exemple arată diferențe semnificative față de modelul românesc, unde s-a optat pentru module cu vacanțe între ele în cadrul anului calendaristic.
Un studiu realizat în America a arătat că „supraînvățarea” are efect doar pe termen scurt, în timp ce pauzele în timpul procesului de învățare pot îmbunătăți rezultatele pe termen lung. Un alt studiu a demonstrat că scurtarea săptămânii de școală de la cinci la patru zile nu înseamnă o acumulare mai mică de informații, iar elevii se simt mai relaxați și au un program mai flexibil pentru activități extracurriculare.
Contextul institutional și curricular al României
Sistemul educațional în România este organizat într-o manieră centralizată și cuprinde mai multe nivele distincte. Învățământul obligatoriu include grupa mijlocie și mare din învățământul preșcolar, clasele din învățământul primar, gimnazial și liceal. Din 2030, grupa mică (3-4 ani) va deveni obligatorie, extinzând durata educației preșcolare obligatorii la trei ani. Învățământul superior este structurat conform Procesului Bologna pe trei cicluri: licență, masterat și doctorat. Educația obligatorie a fost introdusă pentru prima dată în 1864 sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, când patru ani de școală primară au devenit obligatorii și gratuite pentru toți copiii.
Structura curriculară este organizată la nivel național, iar planurile-cadru stabilesc disciplinele obligatorii, opționale și numărul de ore săptămânale. Curriculumul românesc este influențat de modele internaționale și a fost supus reformelor în contextul aderării la standardele europene. În învățământul preuniversitar, Ministerul Educației coordonează programele, finanțarea, reglementările și supervizează inspectoratele județene. Autonomia universitară este extinsă, iar diplomele românești au fost recunoscute internațional. În paralel, învățământul privat funcționează pe baza unei acreditări, dar trebuie să respecte cerințele naționale de curriculă și evaluare.
Evaluare, ghiduri și exemple de practici
În învățământul primar, în clasele pregătitoare și I, învățătorul completează un raport de evaluare pe parcursul anului, care poate fi completat cu sprijinul profesorului-logoped, psihologului sau consilierului școlar. Din clasa a V-a, evaluarea se face prin note de la 1 la 10, iar media finală se calculează ca media aritmetică a notelor anuale. În învățământul superior, rezultatele se evaluează cu note întregi sau calificative, iar procesul de asigurare a calității implică agenții precum ARACIS. Programul „A doua șansă” și programul „Învățare remedială” sunt implementate pentru sprijinirea elevilor cu dificultăți sau cu necesitatea recalificării. Universitățile au autonomie deplină, dar rămân sub coordonarea Ministerului Educației pentru standarde și reglementări.
tags: #trimestru #3 #sau #semestrul #3
Postări populare:
- Contestarea neîndeplinirii sarcinilor de serviciu ale contabilului și cadrul legal aplicabil
- Riscurile consumului de alcool mentolat în sarcină și ghiduri de recomandări
- Plutire în sarcină: ce înseamnă pentru primul trimestru
- Hemoroizii la copii și bebeluți: cauze comune și semne de alarmă
- Interpretare LH normal: simptome și semnificații clinice