Gastroenterita, numită uneori și „gripă stomacală”, este o inflamație a tractului digestiv care poate determina vărsături, diaree și este uneori însoțită de febră sau crampe abdominale. Este cea mai frecventă afecțiune digestivă în rândul copiilor, determinând aproximativ 10% dintre decesele pediatrice și reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial. Modalitatea de dobândire a infecției este contactul direct cu persoane infectate, prin transmitere fecal-orală sau ingestia de apă și/ sau alimente contaminate. Virusurile cele mai întâlnite sunt rotavirus, norovirus, astrovirus sau adenovirus.
Gastroenteritele bacteriene reprezintă aproximativ 20% din totalitatea celor diagnosticate, bacteriile implicate fiind Campylobacter, Clostridium difficile, Escherichia coli, Salmonella, Shigella, stafilococi și Yersinia. Substanțele toxice din plante otrăvitoare sau în anumite fructe de mare exotice pot, de asemenea, provoca gastroenterita. Desi este numită „gripă stomacală”, această patologie este diferită de gripă. În funcție de etiologie, simptomele gastroenteritei virale pot apărea la 1-3 zile după expunere și pot varia de la ușoare la severe.
Simptome, complicații și diagnostice
Cea mai severă complicație este deshidratarea, apărând când se pierd multe lichide prin vărsături și scaun. Sugarii sunt mult mai predispuși decât copiii mai mari la riscul de a se deshidrata și pot dezvolta efecte secundare grave, având nevoie de îngrijire medicală imediată. Testele de laborator pentru diagnostic sunt necesare atunci când simptomele sunt severe sau durează mai mult de 48 de ore. La copii, obiectivele tratamentului pentru gastroenterita acută includ prevenția deshidratării, tratarea atunci când aceasta apare și reducerea duratei și a severității simptomelor.
Ghidurile recomandă, de obicei, rehidratarea copiilor deshidratați, continuarea alăptării pe toată durata rehidratării și o dietă adecvată vârstei. Terapiile recomandate în astfel de situații sunt: lichide și soluții de rehidratare, rar antibiotice pentru anumite infecții, antiemetice sau antidiareice.
Rotavirus și viroza digestivă
Rotavirus este caracterizat de un virus ce provoacă inflamația stomacului și a intestinelor (gastroenterita). Simptomele includ diaree severă, vărsături, febră și deshidratare. Infecțiile apar cel mai adesea iarna sau primăvara. Este foarte ușor pentru copiii cu acest virus să-l răspândească la alți minori și, uneori, la adulți. Nu există medicamente specifice care să trateze virusul, însă medicul poate prescrie fluide de rehidratare orală și, în cazuri severe, hidrateare intravenoase. Simptomele pot dura între 3 și 8 zile la copii, iar expunerea are perioadă de incubare de aproximativ două zile.
Rotavirusul se transmite prin contactul cu fecalele infectate, prin mâini, jucării, suprafețe, alimente sau apă contaminate. Vaccinurile anti-rotavirus sunt o cale importantă de prevenire. Copiii peste trei ani pot fi tratați acasă dacă nu există deshidratare severă; bebelușii pot necesita spitalizare pentru rehidratare. Deshidratarea este mai frecventă la rotavirus decât la alte infecții; hidratarea continuă este fundamentală. O testare de scaun poate confirma infecția cu rotavirus și ajută la identificarea altor germeni implicați în diaree.
Viroza digestivă, enteroviroza și simptomele comune
Viroza digestivă (enteroviroza) poate fi cauzată de Norovirus, Rotavirus, Adenovirus și alți agenți. Simptomele includ diaree apoasă, greață, dureri abdominale, vărsături și, uneori, febră. Este cea mai frecventă cauză a bolii diareice la nivel mondial, iar transmiterea se face pe cale fecal-oral, prin ape, alimente sau suprafețe contaminate. Diferitele virusuri influențează intensitatea simptomelor și durata acestora; de regulă, simptomele se pot ameliora în 1-3 zile, dar pot persista până la o săptămână în funcție de individ.
Tratamentul este simptomatic: hidratarea adecvată, corectarea pierderilor de electroliti, antiemetice pentru greață și regim alimentar simplu până la revenirea apetitului. Nu există tratament antiviral specific pentru virozele digestive; antibioticele nu au efect, deoarece este o boală virală. Prevenția se bazează pe igienă riguroasă, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea apei sau alimentelor contaminate. Din cauza deshidratării, copiii, persoanele în vârstă și cei cu comorbidități sunt grupați în risc crescut, necesitând supraveghere medicală atentă.
Secțiuni despre condiții asociate și avertizări
Semnele de alarmă includ dificultăți în respirație, dureri abdominale severe sau prelungite, sânge în scaun sau vărsături constante, scăderea rapidă în greutate, semne de deshidratare (limbi uscate, sevăr, somnolență) și lipsa urinării. În cazul unor simptome artralgice sau cefalee intensă, poate fi necesară evaluarea pentru cauze suplimentare. Se recomandă prezentarea la medic în caz de febră înaltă persisantă peste 39°C sau dacă diareea durează mai mult de 2 zile la copii sau 3-4 zile la adulți.
Aspecte practice pentru familie
Continuitatea alăptării este importantă în timpul rehidratării, iar soluțiile de rehidratare orală pot fi utilizate la sugari și copii. Copiii cu diaree ușoară care nu vomită pot continua să mănânce și să bea în mod normal, dar să consume suficiente lichide pentru a preveni deshidratarea. Bebelușii pot necesita rehidratare intravenoasă dacă nu tolerează lichidele orale. Vaccinarea împotriva rotavirusului reduce semnificativ incidența virozelor digestive în rândul copiilor. Spălarea mâinilor, îngrijirea atentă a copiilor în colectivități (școli, grădinițe) și curățenia suprafețelor ajută la prevenire.
Prezentare generală a gastroenteritei acute (pediatrie)
Poziții clinice și tratamente specifice
Tratamentul gastroenteritei la adulți și copii vizează rehidratarea, restabilirea echilibrului electrolitic și reducerea simptomelor. Antiemicele pot ajuta la controlul greții; medicamentele antidiareice sunt folosite cu prudență, în funcție de etiologie și severitatea simptomelor. Nu există o dietă specifică universal acceptată pentru viroze digestive, dar se recomandă alimente ușoare după dispariția vărsăturilor și revenirea apetitului. În caz de deshidratare severă, se administrează fluide intravenoase pentru a restabili volumul sanguin și echilibrul electrolitic.
| Etiologie | Simptome principale | Tratament de bază |
|---|---|---|
| Rotavirus | Diaree, vărsături, febră, deshidratare | Rehidratare orală sau intravenoasă, monitorizare |
| Norovirus | Diaree apoasă, vărsături, crampe | Hidratare, regim ușor, antiemetice |
| Gastroenterită bacteriană | Diaree, crampe, febră | Rehidratare, antibiotice în cazuri specifice |
tags: #tuse #febra #si #durere #de #burtica