Răfuială sângeroasă, aseară, la Galați. Agresorul a coborât dintr-o mașină, povestesc martorii oculari, l-a înjunghiat de mai multe ori pe rivalul său și apoi a fugit de la locul faptei. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați au deschis un dosar penal pentru omor calificat și tulburarea liniștii publice. Anchetatorii au urmărit mai multe imagini de pe camerele de supraveghere din zona atacului și au pus cap la cap declarațiile unor martori oculari, care au dat informații prețioase privind marca mașinii cu care a fugit agresorul, semnalmentele acestuia și cum era îmbrăcat.
Surse judiciare spun că victima și agresorul se cunoșteau, iar mobilul crimei ar fi răzbunarea. Un nou caz în care interlopii își fac de cap și sfidează legea. Abia ieșiți din închisoare sunt puși pe scandal și pe răzbunare. Aceștia, imediat cum au ieșit din închisoare, au plecat înarmați și au dat buzna în curtea unor rivali. Mai multe persoane au fost rănite în altercație și două dintre victime, un bărbat și nepotul său, abia au scăpat cu viață din mâinile atacatorilor. Polițiștii gălățeni au deschis un dosar penal pentru loviri și alte violențe, iar făptașii sunt căutați peste tot.
„Din verificările efectuate până în acest moment a rezultat presupunerea rezonabilă că, în urma unui conflict care ar fi avut loc, între două familii, în orașul Pantelimon, mai multe persoane ar fi fost rănite. Totodată, la spital ar fi venit și alte persoane, care aveau mai multe obiecte contondente. Se pare că motivul conflictului a fost legat de o tânără promisă unui băiat dintr-o familie din București. În prezent, sunt trei investigații separate în desfășurare. O altă secțiune a cazului a fost trimisă către Judecătoria Cornetu, unde se investighează în legătură cu distrugere și tulburarea liniștii publice.
„Clanurile mafiote” din București au revenit în atenția publică, odată cu omorarea și înmormântarea lui Emi Pian, șeful unei grupări infracționale extrem de cunoscute. Interesul publicului a fost enorm, mai toate televiziunile și site-urile de știri au acordat spații largi evenimentului care a condus la moartea sa, dar și zilelor de priveghi și înmormântării. Dar rețeta asta a clanurilor de succes este mult mai des întâlnită în România decât ți-ar plăcea să crezi.
Încă de când eram copil, părinții mi-au prezentat „meseriile” pe care unii dintre vecinii noștri le aveau: unii erau muncitori în combinatul siderurgic de la Galați, alții lucrau în șantierul naval, unii prin instituțiile primăriei și foarte mulți alții în diverse zone de servicii. Undeva, în capătul străzii, erau și câteva familii de „ciorditori”, adică oameni care trăiau din micile potlogării pe care le făceau. Așa cum era de așteptat, „ciorditorii” aveau mari probleme cu legea. Acest lucru se vedea și în școală, unde copiii lor nu erau din nicio gașcă, ba chiar erau ținta miștourilor de multe ori.
Faptul că parte dintre ei vindeau țigări, gumă și blugi în zona marilor hoteluri din Galați le-a adus o tonă de contacte în lumea bună a orașului. Lumea din cartier a început să-i numească „bișnițari” și să spună că, pentru a-și putea face noua meserie, erau „turnători” la Miliție. Cum mai toți din cartier care munceau în fabricile orașului veneau acasă cu diverse materiale de la muncă și considerau că „se descurcă”, nu fură, teama de a interacționa cu ei și a fi dați pe mâna Miliției a crescut. De prin ‘88, au început să aducă toate nebuniile din Iugoslav ia. Aparatura electronică, blugi, vegeta și alte asemenea lucruri pe care le găseai doar la ei. Asta le-a deschis drumul către câștigarea celor care până mai ieri îi evitau.
După ‘90, o parte dintre ei a început să facă foarte mulți bani din împrumuturile pe care le dădeau jucătorilor de barbut sau poker din oraș. Se spune că jucătorii (oameni de afaceri, politicieni, polițiști și diverși aventurieri care făceau sute de mii de mărci în Germania) se adunau într-unul din cinematografele din oraș și jucau pe sume astronomice pentru acea perioadă. Adică, pentru un împrumut de zece mii de mărci cereau cinci mii dobândă și trebuia rambursat în 48 de ore. Jucătorul, care vedea că în joc erau de zece ori mai mulți bani, fiind sigur că norocul e de partea lui și că va câștiga, considera că dobânda de cinci mii de mărci era acceptabilă. „Banca” nu pierde niciodată, pentru că fie încasau suma integrală cu tot cu dobândă, fie rămâneau cu mașinile, casele sau lucrurile de mare valoare pe care jucătorul le lasa garanție.
Pentru unii clienți, cum ar fi procurori, polițiști și înalți politicieni, „bancherii” ofereau tratament preferențial: „banca” fie renunța la dobândă, fie le ștergea datoria. Aceste acțiuni le asigurau protecția necesară unei astfel de afaceri și își puteau vedea nestingheriți de treaba lor în continuare. Curțile caselor lor erau pline de mașinile foarte scumpe ale celor care nu au putut rambursa împrumuturile de la jocurile de noroc la care au luat parte. În urma unor sesizări făcute de diverși oameni, Poliția a venit și le-a recomandat să-și facă un gard mai mare prin care să nu se mai vadă din stradă, ceea ce „bancherii” noștri au făcut. Cu banii pe care i-au strâns de-a lungul anilor, au construit blocuri, și-au deschis depozite de materiale de construcții și firme de pază și protecție, au intrat în afaceri cu retrocedări de terenuri, au susținut evenimentele caritabile organizate de mari politicieni și de biserică, ba chiar au ctitorit lăcașe de cult. De fiecare Crăciun și Paște ofereau pachete de mâncare oamenilor în nevoie din cartier și evenimentele lor private erau guvernate de lux și de cei mai scumpi artiști. Peste ani, o parte dintre ei sau dintre oamenii lor au fost aleși consilieri locali, primari sau parlamentari.
Mă întreb și azi: ce s-ar fi întâmplat cu ei dacă legea ar fi fost aplicată de autorități? Gelu Duminică este rom, profesor și sociolog. Arestarea lui Florin Ghinea, mai cunoscut sub porecla de Ghenosu, a fost cea care a scos la iveală relațiile strânse dintre rețelele mafiote la nivel național. Printre apropiații lui Ghenosu se numără membrii clanului Ogeacă din Galați. Comisarul-șef Constantin Furtună, șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Ploiești, susține că relațiile dintre interlopi au trecut deja la un alt nivel, aceștia ajungând chiar să se înrudească între ei. Declarațiile au fost făcute la finalizarea unei investigații, pornite de la Prahova, care a relevat nivelul de organizare din lumea interlopă, inclusiv de la Galați.
„Relațiile dintre clanul Ghenosu și clanul Ogeacă din Galați sunt foarte apropiate. Aceștia merg mereu împreună la botezuri și nunți. De altfel, și relațiile lui Ghenosu cu Nuțu Cămătaru sunt foarte bune, Nuțu fiind chiar finul lui Ghenosu", a explicat aceste. Pe de altă parte, nu se poate demonstra că Ogeacă ar fi știut despre afacerile din Irlanda ale lui Ghenosu. „Pentru această cauză, membrii clanului Ogeacă nu sunt anchetați", a mai spus șeful BCCO Ploiești.
Corduneanu prin Galați. Și membrii clanului Corduneanu, proaspăt eliberați din arest, au fost zăriți tot mai des în ultima vreme în restaurantele din Galați, stând la masă cu membri importanți ai lumii interlope din orașul de la malul Dunării. Pe YouTube circulă mai multe filmulețe de la nunți, botezuri și chiar înmormântări, în care membrii clanurilor Ghenosu, Corduneanu, Ogeacă, Ijlădileanu sau Chiaburu stau la masă și ascultă liniștiți dedicațiile maneliștilor.
Când interlopii nu se înțeleg. În momentul în care există dispute între clanuri, acestea se termină în adevărate băi de sânge. S-a întâmplat la Galați în decembrie, atunci când Marcel Chiaburu a fost măcelărit cu sabia într-un restaurant din centrul orașului. Ucigașii, Aurelian Stănescu și Valeriu Stănescu, ambii în vârstă de 21 de ani, au intrat în restaurantul chinezesc în care se afla „Chiaburu" împreună cu o altă persoană, al cărei nume nu a fost deocamdată făcut public. Cei doi tineri l-au atacat brusc pe Nicolau cu o bâtă și o sabie. A scos un cuțit și l-a rănit la mână pe unul dintre agresori. În același timp însă, agresorii l-au izbit în cap cu o sabie ninja, după care l-au înjunghiat și în umăr. „Lama extrem de tăioasă a secționat osul și a pătruns în creier provocând o leziune deosebit de gravă", au spus medicii de la Urgențe. Victima a fost transportată la spital, dar a murit la scurt timp din cauza leziunilor cerebrale și a hemoragiei severe.
Medicii au spus că afacerile interlopilor includ atât activități externe, cât și transformări în structuri de protecție, iar rudele lor erau implicați în diverse rețele. Afaceri transfrontaliere. De circa doi ani lumea interlopă gălățeană a intrat într-un con de umbră. Momentul dispariției mafioților de sub reflector coincide cu moartea liderului interlop Marian Ivan, ucis în stradă de un rival. De atunci, principala preocupare a interlopilor locali pare să fi rămas lupta internă pentru poziția de lider, lucru care s-a produs în surdină, fără răfuieli publice. Un alt aspect este acela că, potrivit polițiștilor, „afacerile grele” ale mafioților au fost mutate în afara țării, iar Galațiul a devenit doar „un loc de depozitare a roadelor”.
Conform comisarului Dănuț Lefter, șeful Inspectoratului Județean de Poliție Galați, activitatea infracțională nu mai are loc în mod uzual în județ, ci în afara țării, iar Galațiul rămâne doar ca portofoliu de bunuri: bani, aur, mașini. Vid de putere la Galați: desemnarea noului șef, după moartea lui Marian Ivan, a stârnit patimi și amenințări cu moartea. Postul este revendicat de mai multe grupări, printre care cea condusă de Iulian Simion, zis „Bila”, fost locotenent al lui Vasile Frosa, și cea a lui Nelu Ogeaga. Un alt lider local este Ion Ijdileanu, cunoscut ca „Ţăranu”.
Pe plan internațional, relațiile interlope românești au fost analizate de specialiști italieni și britanici. Ioan Clămparu este considerat unul dintre cei mai periculoși interlopi din țară, iar fratele său, Nicu Gheară, a produs impact în diaspora. De asemenea, s-a menționat rolul unor lideri precum Emi Pian în consolidarea legăturilor între clanuri. Interlopii români au mutat afacerile în Europa și în alte părți ale lumii, iar Galațiul rămâne un centru important în cartografierea acestor rețele, în ciuda relocărilor și a consolidării puterii în alte teritorii.
ECHIPE ROMANESTI CARE AU SURPRINS EUROPA!
În concluzie, fenomenul interlopilor din Galați este parte a unei structuri complexe, cu reguli nescrise, code de conduită și alianțe transfrontaliere. Interlopii români își păstrează „mama” ca simbol de loialitate, au amante, dar nu divorțează, și se reprezintă în public cu modestie aparentă, în timp ce operează cu o disciplină militară, menținând contacte cu rețelele din diaspora pentru extindere și protecție. Ioan Clămparu și alte figuri precum Ghenosu, Ogeacă, Corduneanu și ţăranii continuă să modeleze peisajul infracțional, iar autoritățile ridică din umeri în fața acestei regii a tăcerii și a violenței organizate.
tags: #un #interlop #din #galati #l
Postări populare:
- Înțelesuri ale viselor cu sarcină multiplă: interpretări, contexte și implicații
- Ghid detaliat: cum se dezvoltă bebelușul în primele 12 luni, pe luni
- Ghid complet pentru pielea sensibilă a nou-născutului.
- Cum afectează sarcina gripa și răceala: semne, recomandări de tratament și riscuri pentru fat
- Ghid complet pentru viitoare mame