Adopția este o procedură legală complexă și o soluție pentru persoanele care își doresc să devină părinți, asumându-și responsabilitatea pentru unul sau mai mulți copii pentru tot restul vieții. Prin adopție, unui copil care provine dintr-un mediu defavorizat îi va fi oferit un mediu propice dezvoltării sănătoase. Contactează-ne! Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat. Solicită o programare Sună la 021 9268
În acest articol, vom discuta despre: Ce este adopția; Ce trebuie să facă o persoană sau o familie pentru a adopta un copil; Ce acte trebuie să depună persoana sau familia care dorește să adopte pentru obținerea atestatului de adopție; Etapa de potrivire practică a adoptatorilor cu copilul adoptabil; Încărcarea copilului în vederea adopției; Lista copiilor greu adoptabili; Efectele psihologice ale adopției.
Ce este adopția
În cazul în care, din diverse motive, un copil nu poate fi îngrijit de părinţii sau de rudele sale biologice, atunci adopția poate fi o soluție pentru acesta, pentru a-i oferi mediul stabil de care are nevoie în dezvoltarea sa.
Adopția reprezintă procedura prin care un adult preia, în mod legal, custodia pentru un copil, precum și drepturile și responsabilitățile părinților biologici ai copilului. Pentru a putea fi adoptat, un copil trebuie să intre în evidența autorităților, și, după ce va deveni adoptabil, statul îi va căuta o familie.
Ce trebuie să facă o persoană sau o familie pentru a adopta un copil
Conform Legii adopției, în primul rând, persoana sau familia care vrea să adopte trebuie să obțină un atestat din care să reiasă că este aptă pentru adopție, astfel:
- Persoana sau familia care dorește să adopte trebuie să se adreseze Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) în a cărei rază teritorială locuiește unul dintre adoptatori sau a unui organism privat român autorizat (OPA), pentru realizarea procedurii de informare prealabilă pentru demararea procesului de evaluare.
- Nu pot adopta persoanele care: au boli psihice sau un handicap mintal; au fost condamnați definitiv pentru o infracţiune contra unei persoane sau contra familiei, săvârșită cu intenţie; au fost condamnați pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum de droguri; sunt decăzute din drepturile părinteşti sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecţie specială; persoanele care doresc să adopte singure, dar ai căror soți se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute mai sus.
- Membrii unui cuplu trebuie să fie în mod obligatoriu căsătoriți unul cu celălalt pentru a putea adopta? Conform legii, pot adopta atât familiile (persoanele căsătorite, soț și soție) cât și o persoană singură (necăsătorită) care obțin atestatul de familie/persoană aptă să adopte. În cazul soților, legea adopției permite, pe lângă adopția de către familia atestată, și adopția de către unul dintre soți.
- De asemenea, pot adopta și persoanele de sex opus care trăiesc într-o relație stabilă dacă noul adoptator a participat direct la creșterea și îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 5 ani.
Actele necesare pentru atestatul de adopție
Cererea privind eliberarea atestatului pentru adopţie trebuie depusă la DGASPC în a cărei rază teritorială domiciliază sau la un organism privat autorizat (OPA), fiind însoţită de următoarele documente:
- copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
- declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare;
- copie de pe certificatul de naştere;
- copie de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
- copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
- certificatul de cazier judiciar;
- adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
- certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
- declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea motivelor neasocierii;
- declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
- certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuiește solicitantul;
- certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuiește solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice.
Ulterior, autoritățile evaluează persoana sau familia care dorește să adopte și le asigură serviciile de pregătire și consiliere necesare pentru a-și asuma în cunoştinţă de cauză și în mod corespunzător rolul de părinte. Etapa de pregătire, care include cursuri de pregătire, are o durata de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare. Etapa de evaluare socială constă în minimum 6 întâlniri, evaluarea psihologică presupune minimum 4 întâlniri, iar pregătirea adoptatorilor are minimum 12 ore distribuite în 3 sesiuni. Sunt exceptate persoanele/familiile care au deţinut atestat pentru adopție a cărui valabilitate a încetat sau cele care doresc să adopte copiii în plasament de cel puțin un an.
După ce va obține atestatul de persoană aptă să adopte, persoana/familia va fi înscrisă în Registrul Național pentru Adopții (RNA), alături de celelalte persoane/familii atestate din România. Apoi, pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real o listă cu adoptatorii atestați care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.
Etapa de potrivire și încredințarea copilului
Etapa de potrivire include întâlniri între copilul adoptabil și persoana sau familia atestată, iar responsabilul de caz prezintă nevoile și caracteristicile copilului. Potrivirea practică poate implica întâlniri în diferite medii, iar numărul minim de întâlniri este 4. Dacă potrivirea nu se finalizează, se poate înceta procesul și se poate reveni cu alt copil adoptabil.
La finalul acestei etape, se întocmește un raport de potrivire și, în cazul în care copilul s-a acomodat, autoritățile sesizează instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției.
Încălcări posibil de refuz: dacă adoptatorul refuză continuarea potrivirii, se motivează în scris. Procedura de potrivire poate înceta dacă nu se realizează acomodarea. Înainte de încuviințarea adopției, instanța poate solicita consimțământul ambelor părți și poate stabili modalități de evaluare suplimentare.
Încuvințarea adopției și drepturi părintești
Prin încuviințarea adopției, adoptatorul dobândește drepturi și obligații părintești ca și față de un copil biologic. Din acel moment, rudenia copilului față de părinții săi biologici încetează definitiv, iar copilul primește un nou certificat de naștere în rubrica „părinți”.
După rămânerea definitivă a hotărârii, adoptatorii pot beneficia de sprijin financiar și de monitorizare postadopție. Monitorizarea postadopție este asigurată de DGASPC prin vizite la domiciliu și rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției. De asemenea, se poate acorda o indemnizație de sprijin pentru fiecare copil, în funcție de vârstă și situații speciale.
Lista copiilor greu adoptabili
Copiii greu adoptabili sunt cei pentru care nu a fost identificată o familie potrivită în 9 luni de la adoptabilitate sau, dacă a fost identificată, nu s-au finalizat pașii pentru adopție. Profilul fiecărui copil greu adoptabil include abilități, nevoi, trăsături de personalitate, necesități de sănătate, educaționale și emoționale. Profilul este diferit pentru frați adoptați împreună și poate include mesaje vocale sau videoclipuri atașate profilului.
Adoptatorii pot accesa profilurile copiilor greu adoptabili la sediul D.G.A.S.P.C. și pot iniția procedura de potrivire practică dacă sunt interesați. Profilul copiilor din lista specială poate fi consultat pentru a identifica oportunități de potrivire.
Efectele psihologice ale adopției
Adopția este un proces complex, iar răspunsul psihologic al copiilor adoptați variază. Pe măsură ce copilul crește, pot apărea traume emoționale din experiențe anterioare sau dificultăți în adaptare. Este necesară consilierea psihologică și psihoterapia de familie pentru a depăși problemele legate de identitate, stimă de sine, dorința de apartenență și posibile traume.
DGASPC oferă sprijin prin consiliere și servicii postadopție, pentru a facilita integrarea copilului în noua familie și pentru a sprijini părinții în rolul lor.
Monitorizarea postadopție și sprijin financiar
Monitorizarea postadopție include vizite la domiciliu și rapoarte periodice pe o perioadă de cel puțin 2 ani după adopție. Pentru sprijin financiar, adoptatorii pot primi indemnizații și alocații în funcție de vârstă, handicap sau numărul de frați adoptați împreună, iar aceste fonduri pot acoperi servicii de recuperare, reabilitare medicală sau psihologică, conform recomandărilor profesionale.
De asemenea, pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare în timpul potrivirii cu un copil din alt județ, se acordă o sumă de 200 lei/zi/persoană pentru maximum 10 zile. Cheltuielile efectuate de către persoanele juridice de drept privat se deduc din impozitul pe venit.
Condiții generale și criterii pentru adoptatori
Principiile care trebuie respectate în cursul procedurii adopției includ interesul superior al copilului, stabilitatea și continuitatea îngrijirii, confidențialitatea procesului, și recunoașterea drepturilor copilului. Se pot adopta atât coproprietăți naționale, cât și internaționale, însă prioritatea este adopția națională.
Cerințe esențiale pentru adoptatori: vârsta minimă de 18 ani, diferența de vârstă de cel puțin 18 ani față de copil, capacitate deplină de exercițiu, stare de sănătate bună, evaluare socială și psihologică, venituri suficiente, cazier judiciar curat, și atestat de adoptator emis de DGASPC, cu valabilitate de 2 ani. După evaluare pozitivă, se emite atestatul și se înregistrează în SINA.
Care e procedura de adopţie a unui copil în Moldova? Aflaţi dacă persoanele solitare pot înfia
Condiții speciale și situații particulare
Există excepții și situații, cum ar fi posibilitatea adopției de către o persoană majoră sau de către frați care au împlinit 14 ani, în funcție de circumstanțe și de decizia instanței. Planul individualizat de protecție poate prevedea adopția ca finalitate, cu asumarea de către managerul de caz a informării persoanelor apropiate pentru menținerea legăturilor cu copilul.
La momentul rămânerii definitive a hotărârii de încuviințare a adopției, adoptatorii pot solicita consimțâmântul la adopție în fața instanței, iar apoi se poate formula apel în termen de 10 zile. Monitorizarea postadopție poate include sprijin financiar în funcție de situație: indemnizație de sprijin, servicii de recuperare și sprijin educațional până la împlinirea capacității de exercițiu a copilului sau până la desfacerea adopției.
Importanța respectării cadrului legal
Respectarea cadrului legal asigură protecția interesului copilului și creează un proces transparent, corect și echitabil pentru adopție. Legislația urmărește să ofere garanții adoptatorilor și să sprijine familiile adoptive cu drepturi și responsabilități clar definite.
tags: #unt #insarcinata #dau #copil #spre #adoptie