Simptomele unei infecții urinare la sugar și copilul mic pot include febră neexplicabilă înaltă, însoțită sau nu de frison, urina cu miros neobișnuit, pierderea poftei de mâncare, însoțită de scădere ponderală sau creștere nesatisfăcătoare, vărsătură sau diaree, irascibilitate. Copilul mare cu o infecție a tractului urinar prezintă simptome urinare ca: durere și arsură în timpul urinării, necesitatea de a urina frecvent, pierderea controlului vezicii - pierderea involuntară de urină, urina roșie sau roză, tulbure sau urât mirositoare, durere de spate sau dureri abdominale. Daca medicul suspectează copilul ca are infecție urinară, sumarul de urină îl va ajuta să pună diagnosticul. Urocultura va confirma diagnosticul și va identifica germenul care a determinat infecția.
Ce este urina urât mirositoare? Mirosul neplăcut al urinei poate apărea din cauza unor alimente sau medicamente, dar există și unele afecțiuni care îl pot provoca, care vin de obicei însoțite de simptome suplimentare. Primele alimente neplăcut mirositoare la care poți să te gândești că ar putea afecta mirosul urinei sunt ceapa și usturoiul, însă mai sunt și altele care duc la același rezultat, unele la care poate nu te-ai fi gândit, cum sunt cafeaua sau mierea. Același rezultat poate apărea și în urma consumului de varză, sparanghel, varză de Brussels, fenicul sau fructe uscate. Vitaminele din gama B sunt solubile în apă, ceea ce înseamnă că organismul nu le înmagazinează și atunci elimină ce nu îi este necesar prin urină. Vitamina D luată sub formă de suplimente poate avea același tip de efect. Medicamentele care pot cauza mirosul neplăcut al urinei sunt din familia antibioticelor. Unele dintre acestea sunt făcute din anumite mucegaiuri, motiv pentru care, dacă urmezi un tratament cu antibiotice, urina va avea un miros asemănător cu al drojdiei. Un efect asemănător pot provoca și medicamentele speciale pentru reumatism sau artrite.
Pentru a scăpa de acest tip de mirosuri poți încerca să bei mai multă apă în timpul zilei. Cu ce afecțiuni poate fi asociată urina urât mirositoare? Există mai multe afecțiuni, dar și stări normale, fiziologice, care sunt asociate de obicei cu urina urât mirositoare. Infecțiile tractului urinar, când există bacterii în oricare zonă a sistemului urinar, mirosul urinei va fi unul puternic și dulceag. Dacă acesta este motivul mirosului urât al urinei, atunci vor exista și alte simptome ale infecțiilor urinare, cum sunt senzația de arsură sau usturime atunci când urinezi, textura tulbure, dureri în zona pelvină, prezența sângelui în urină și nevoia de a urina mai des decât de obicei. Vaginoza bacteriană, afecțiuni ale ficatului sau rinichilor, pietrele la rinichi, boli cu transmitere sexuală sau trimetilaminuria pot da, de asemenea, mirosuri neplăcute ale urinei. Deshidratarea, diabetul, anemia, infecțiile urinare și alți factori pot contribui la modificări ale mirosului urinei.
Diagnosticul corect al cauzei mirosului urinar este esențial pentru a determina tratamentul adecvat. Urocultura va confirma prezența bacteriilor și va indica sensibilitatea la antibiotice. Diagnosticul țintit în caz de infecție urinară la copii se bazează pe examinarea sumarului de urină, urocultură, teste de sânge dacă este cazul și investigații imagistice pentru a identifica malformațiile, dacă există. Semnele unor posibile infecții includ urina tulbure, prezența sângelui, febra sau dureri. Examinările imagistice pot include ecografie renală, uretrocistografie, scintigrafie renală, CT sau RMN, în funcție de suspiciunea clinică. Colaborarea între medicul pediatru și nefrolog are ca scop identificarea promptă a condițiilor favorizante și aplicarea tratamentului antibiotic tintit, pentru a reduce riscul ITU recurente și complicațiile renale.
Cum se poate manifesta mirosul urinei în funcție de afecțiuni
Deshidratarea este cauza numărului unu pentru urina cu miros puternic de amoniac; urina concentrată poate avea un miros înțepător. Mirosul dulceag sau fructat poate fi un semn de diabet netratat sau în curs. Mirosul de peste sau de sulfu poate reflecta consumul de alimente ca sparanghelul sau fenilalanina excesivă. Mirosul de sirop de artar este caracteristic pentru boala urinei cu miros de artar (MSUD). Fenilcetonuria provoacă mirosuri neobișnuite în urină, în special la nou-născuți, iar tratamentul dietetic este esențial pentru prevenirea deteriorării neurologice. Trimetilaminuria poate da miros de pește în urină. Mirosul poate varia în funcție de alimentație, medicamente sau afecțiuni metabolice sau hepatice. Migrarea mirosului urinei în timpul sarcinii poate fi influenată de presiunea asupra vezicii, hidratare și modificări hormonale.
Când este necesar să mergi la medic
- Există miros persistent sau sever al urinei, însoțit de alte simptome precum febră, durere la urinare, urină tulbure sau sânge în urină.
- La sugar sau copil mic, mirosul neobișnuit apare împreună cu semne de iritabilitate, refuzul alimentației, scădere în greutate sau vărsături.
- Există semnale de alarmă pentru posibile afecțiuni hepatice, insulinorezistență sau boli renale, cum ar fi urina foarte închisă la culoare, exces de sete sau oboseală intensă.
- Dacă ai fost tratat cu antibiotice și mirosul persistă sau reapare, mai ales în prezența febrei sau a simptomelor de sepsis sau pielonefrită, este necesar consult medical de urgență.
Medicul va pune întrebări despre alimentație, tratamente, de cât timp observi mirosul și va solicita teste de urină, iar în cazuri mai complicate poate recomanda citoscopie sau radiografii. Este crucial să se stabilească sursa mirosului, deoarece în situații grave poate indica complicații ale hepatitei, diabetului, septicemie sau pielonefrită, care netratate pot duce la insuficiență renală sau alte consecințe fatale.
Sumar scurt pentru practică
- Majoritatea cazurilor de miros neplăcut al urinei la copii sunt temporare și pot fi legate de hidratare sau de alimentație.
- O urocultură și, dacă este necesar, alte investigații sunt esențiale pentru a identifica infecția sau alta cauză.
- Tratamentul ITU la copii implică de obicei antibiotice, hidratare adecvată și evaluarea malformațiilor renale în cazuri recidivante.
- Prevenția cuprinde o hidratare corespunzătoare, igienă perineală, evitare constipației și controlul afecțiunilor cronice (ex. diabet).
tags: #urina #urat #mirositoare #la #bebe