Trombofilia este o tulburare a coagularii sangelui, care creste riscul de formare a cheagurilor de sange in vasele de sange. Trombofilia este o afectiune caracterizata prin tendinta accentuata a sangelui de a forma cheaguri de sange (trombi) in mod neobisnuit de rapid sau de a nu se dizolva corespunzator. In sarcina, riscul de trombofilie poate fi amplificat din cauza schimbarilor hormonale, a modificarilor circulatorii si a altor factori specifici acestei perioade. Trombofilia in sarcina poate influenta negativ fluxul sanguin catre uter si placenta, ceea ce poate avea consecinte serioase asupra dezvoltarii fatului. Pentru femeile cu trombofilie, gestionarea corecta a acestei afectiuni in sarcina este esentiala pentru a minimiza riscul de complicatii. Prin gestionarea adecvata a trombofiliei in sarcina, femeile pot reduce riscul de complicatii si pot avea o sarcina sanatoasa pentru ele insele si pentru fatul lor.

Exista mai multe tipuri de trombofilie. Trombofilia ereditara este determinata de mutatii genetice care afecteaza coagularea sangelui, cum ar fi mutatia factorului V Leiden sau mutatia protrombinei G20210A. Trombofilia este o tulburare complexa a coagularii sangelui, care poate fi cauzata de o varietate de factori genetici sau dobanditi. 1. Factori genetici: - anumite mutatii genetice pot predispune o persoana la trombofilie. mutatia Factorului V Leiden: este cea mai comuna mutatie genetica asociata cu trombofilia. 2. In general, identificarea si gestionarea factorilor de risc pentru trombofilie sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor grave asociate cu aceasta afectiune. In multe cazuri, trombofilia poate sa nu prezinte simptome evidente, mai ales in stadiile incipiente. Cu toate acestea, in sarcina, anumite semne si simptome pot fi observate, uneori indicand prezenta trombofiliei. Umflarea si durerea in membrele inferioare: tromboza venoasa profunda (TVP) este o complicatie frecventa a trombofiliei in sarcina. Dispnee (dificultate de respiratie): embolia pulmonara este o complicatie grava a trombofiliei, in care un cheag de sange se desprinde si ajunge in plamani. Trombofilia in sarcina poate creste risc de complicatii obstetricale si materno-fetale. Persoanele cu trombofilie prezinta un risc crescut de formare a cheagurilor de sange in venele profunde ale membrelor inferioare. TVP poate duce la durere, umflare si inrosire in zona afectata, dar uneori poate sa nu prezinte simptome evidente. Este o complicatie grava care apare cand un cheag de sange se desprinde si calatoreste prin sange pana la plamani. Femeile cu trombofilie prezinta un risc crescut de preeclampsie, o afectiune caracterizata prin tensiune arteriala crescuta si proteine in urina. Aceste medicamente sunt adesea prescrise pentru a preveni formarea cheagurilor de sange si pentru a reduce riscul complicatiilor trombotice in timpul sarcinii.

Tipuri si risc in sarcina

Trombofilia ereditara include mutatiile Factor V Leiden, mutatia protrombinei G20210A, deficit de proteina C, deficit de proteina S, deficit de antitrombină III, hiperlhomocisteinemie. Sindromul antifosfolipidic (SAF) reprezinta o trombofilie dobandita extrem de relevanta in sarcina. Riscul trombozelor si al complicatiilor obstetricale creste in sarcina, iar monitorizarea atenta este esentiala. In sarcina fiziologia determina hipercoagulabilitate; la femeile cu trombofilie, aceste modificari pot fi amplifyate, crescand riscul de TVP, embolie pulmonara si complicatii obstetricale precum pierderi de sarcina, RCIU, preeclampsie sau nastere prematura.

Diagnosticul trombofiliei in sarcina nu este recomandat ca screening universal. Variantele recomandate de testare includ istoric personal de tromboza, antecedente familiale, avorturi repetate, moarte fetala intrauterina si preeclampsie severa. Analizele uzuale includ mutatia Factor V Leiden, mutatia protrombinei G20210A, activitatea AT III, proteina C, proteina S, anticorpi antifosfolipidici, homocisteina, etc. Testele ARN/ADN sunt cele mai relevante pentru evaluari genetice.

Consecințe obstetricale și materno-fetale

  • TVP (tromboză venoasă profundă) cu risc de embolie pulmonară;
  • Preeclampsie și eclampsie; hipertensiune arterială în sarcină;
  • Restricție de creștere intrauterină (RCIU);
  • Avorturi spontane repetate; naștere prematură;
  • Disfuncții placentare cu risc de deces fetal intrauterin.

Diagnosticul și monitorizarea includ ecografii Doppler, ecocardiografie fetală, monitorizarea tensiunii arteriale, a biomarkierilor hepatici, a trombocitelor și a proteinuriei, pentru depistarea precoce a preeclampsiei sau HELLP. În cazul SAF, profilaxia cu aspirină în doză mică este comună, deseori asociată cu heparină cu greutate moleculară mică în perioada sarcinii.

Tratament și management în sarcină

Tratamentul trombofiliei în sarcină este strict individualizat și realizat de o echipă multidisciplinară (hematolog, obstetrician, neonatolog). Terapia de elecție este tratamentul anticoagulant cu heparină cu greutate moleculară mică (HGMM) sau heparină nefracționată, în doze profilactice sau terapeutice, în funcție de risc. HGMM nu traversează placenta, nu afectează fătul, și poate fi utilizată pe parcursul sarcinii și alăptării. Aspirina în doze mici (75-150 mg/zi) este utilizată frecvent în SAF obstetrical și în prevenirea preeclampsiei, în special asociată cu HGMM.

Infografic: Fluxul sangvin uteroplacentar și impactul trombofiliilor

Durata tromboprofilaxiei este, de regulă, pe durata sarcinii și minimum 4-6 săptămâni post-partum. Trecerea de la HGMM la terapie orală cu anticoagulante nestandarde este făcută cu planificare atentă în colaborare cu obstetricianul și hematologul. În caz de avort spontan sau de tromboembolism, deciziile se adaptează la circumstanțe, istoricul patientului și riscurile asociate. Nașterea naturală este posibilă în contextul tratamentului; HGMM se oprește cu 24 de ore înainte de naștere planificată. În cazul cezarianei, planificarea și coordonarea cu anestezistul sunt cruciale.

Post-partum, profilaxia cu HGMM poate continua 4-6 săptămâni, iar în unele cazuri se poate prelungi tratamentul sau trece la anticoagulante orale, în funcție de risc și istoricul tromboembolicul. În cazul SAF, anticoagularea se poate prelungi în timp cu monitorizare atentă a terapiei anticoagulante și a purpura trombotică trombocitopenică (PTT) asociată, dacă este cazul. Vaccinarea împotriva complicațiilor și renunțarea la fumat reduc semnificativ riscul evenimentelor trombotice.

Aspecte practice și recomandări

  1. Înainte de sarcină: discutați cu medicul despre antecedentele familiale/personal de tromboze și despre necesitatea investigațiilor; dacă există risc, se poate planifica profilaxia dinainte de concepție.
  2. Monitorizarea în timpul sarcinii: consultații mai dese, ecografii Doppler pentru fluxul uteroplacentare, evaluarea creșterii fetale, monitorizarea tensiunii arteriale și a laboratorelor relevante.
  3. Terapia anticoagulantă: HGMM este preferată; dozele și durata se personalizază; warfarina este contraindicată în sarcină; includerea aspirinei în doze mici se decide în funcție de SAF și de risc;
  4. Nașterea: planificarea nașterii cu echipa medicală, întreruperea HGMM cu 24 de ore înainte dacă se optează pentru naștere planificată, epiderala cu respectarea protocoanelor de siguranță.
  5. Post-partum: profilaxie cu HGMM pentru 4-6 săptămâni sau mai mult, în funcție de risc; evitarea antiagregantelor postpartum; monitorizarea trombocitelor dacă se administrează heparină.
Diagrama deciziilor pentru tromboprofilaxie in sarcina

În concluzie, trombofiliile în sarcină pot fi compatibile cu o sarcină sănătoasă, dar necesită diagnostic precoce, tratament adecvat și monitorizare atentă de către o echipă multidisciplinară. Există mutații genetice de risc mare, necesare evaluării la persoanele considerate la risc, însă nu toate cazurile necesită tratament. Planul personalizat, început înainte sau la debutul sarcinii, este cheia pentru reducerea complicațiilor și pentru protegerea mamei și a copilului.

Trombofilia în sarcină-dr. Janina Goanță, hematolog GINECHO

Întrebări frecvente

  • Trebuie să fac injecții pe toată sarcina? Depinde de evaluarea individuală a riscului; unele paciente necesită profilaxie pe toată durata sarcinii, altele doar postpartum.
  • Heparina poate afecta fătul? Nu. HGMM nu traversează placenta și nu afectează fătul; este considerată sigură în sarcină.
  • Forte sunt nașterea naturală sau cezariană? Se poate naște natural cu planificare și monitorizare; în unele cazuri se preferă cezariană după 38 de săptămâni în considerarea riscurilor.
  • Se recomandă testarea universală a trombofiliei în sarcină? Nu; testarea se face țintit, în funcție de motivații clinice și istoricul pacientei/familiei.

Modul de diagnostic și tratament în termeni practici

Diagnosticul trombofiliei în sarcină se bazează pe panelul de trombofilie: mutația Factor V Leiden, mutația protrombinei G20210A, activitatea AT III, proteina C, proteina S, anticorpi antifosfolipidici, homocisteina, etc. Managementul este decis în funcție de tip, risc și istoricul pacientului, cu o echipă specializată implicată în toate etapele sarcinii. Testele ADN sunt benefice în cazul mutațiilor ereditare, iar testele pentru SAF includ anticorpilor lupus anticoagulant, anticardiolipină și anti-beta2-glicoproteină I.

tags: #uscatescu #sarcina #cu #trombofilie

Postări populare: