Vaccinuri opționalePe lângă schema obligatorie de vaccinare, există și posibilitatea de administrare a unor vaccinuri opționale, pentru a evita contractarea anumitor boli.
În România, acestea sunt:Vaccinul împotriva rotavirusului;Vaccinul antigripal;Vaccin împotriva varicelei;Vaccin antimeningococic - B/YACW;Vaccin hepatitic A;Vaccin antiHPV;Vaccin antiSARS-COV-2.
Vaccinul antigripal
Vaccinul antigripal se poate administra copiilor începând cu vârsta de 6 luni.
Acesta are rol în producerea de anticorpi pentru combaterea gripei, o boală contagioasă care poate duce la complicații precum bronșita, pneumonia și encefalita.
Copiii sunt mai predispuși decât adulții la complicații severe cauzate de gripă.
Exista si varinanta de administrare intranazala pentru vaccinul antigripal, acesta fiind indicat copiilor cu varsta de peste 2 ani.
Vaccinul împotriva rotavirusului
Acest vaccin protejează împotriva rotavirusului, un virus de tip ARN, ce aparține familiei Reoviridae și reprezintă cea mai frecventă cauză de diaree la sugari și copii mici, fiind un virus extrem de contagios.
Prima doză de vaccin antirotavirus poate fi administrată începând cu vârsta de 6 saptamani, iar cea de-a doua se va face înainte de vârsta de 24 de săptămâni (trebuie să existe un interval de cel puțin 4 săptămâni între doze).
Vaccinul împotriva varicelei
Acest vaccin se poate administra începând cu vârsta de 9 luni.
Se poate administra atât copiilor, cât și adulților.
Rolul său este de a proteja împotriva varicelei, o boală infecţioasă foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian (VZV).
Pentru eficiență maximă, se administrează două doze la distanță de minim 6 săptămâni.
Vaccinul antimeningococic
Acest tip de vaccin oferă protecție împotriva meningitei, cea mai frecventă formă de infecție a sistemului nervos central.
Este o afecțiune severă, cu risc letal și de vindecare cu sechele grave.
Punerea cât mai rapidă a unui diagnostic și, implicit, începerea de urgență a tratamentului, reprezintă elemente cheie în managementul acestei urgențe medicale.
Există mai multe tipuri de vaccin antimeningococic. Medicul pediatru este cel în măsură sã vă îndrume către schema optima de vaccinare.
Există vaccin antimeningococic B si antimeningococic ACYW. In functie de varsta de incepere a vaccinarii antimeningococice, exista scheme bine definite de vaccinare.
Vaccinul hepatitic A
Vaccinul hepatitic A contribuie la producerea de anticorpi pentru hepatita A, cunoscută și ca boala mâinilor murdare.
Vaccinarea reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a hepatitei A, reducând semnificativ incidența bolii și complicațiile asociate acesteia.
Vaccinul împotriva hepatitei A la copii se poate face începând cu vârsta de 12 luni și se administrează în două doze de vaccin.
Este de preferat ca a doua doză să se administreze în interval de 6 luni fara a depasi 1 an de la prima administrare.
Vaccinul HPV
Vaccinul HPV se recomandă să fie făcut între 9 și 45 de ani, ideal intre 11 si 26 de ani.
Rolul său este de a preveni complicațiile cauzate de virusul HPV, cum ar fi cancerul ovarian, cancerul vulvar, anal, penian sau chiar orofaringian.
Virusul papiloma uman (HPV) este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală la nivel mondial.
În România, vaccinul împotriva virusului papiloma uman este disponibil gratuit pentru toți tinerii, fete și băieți, cu vârste între 11 și 26 de ani, în cadrul Programului Național de Vaccinare.
Vaccinarea este recomandată înainte de debutul activității sexuale, dar vaccinul poate fi administrat și ulterior, în funcție de vârstă și istoricul medical.
Înainte de vârsta de 15 ani, vaccinul se administrează în două doze (la interval de 6-12 luni), iar după vârsta de 15 ani, în trei doze (a doua administrată la 1-2 luni după prima, iar a treia la 6 luni după prima doză).
Vaccinul împotriva COVID-19
Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt vaccinuri opționale.
Cu ajutorul acestora, sistemul imunitar produce anticorpi meniți să combată efectele negative și complicațiile produse de virusul SARS-COV-2.
Aceste vaccinuri au fost dezvoltate rapid în contextul pandemiei și s-au dovedit eficiente în prevenirea formelor severe ale bolii, spitalizărilor și complicațiilor asociate, cum ar fi pneumonia sau afectarea organelor vitale.
Vaccinurile disponibile includ formule adaptate la tulpinile actuale ale virusului, ceea ce le face mai eficiente în prevenirea îmbolnăvirilor și în reducerea răspândirii COVID-19 în comunitate.
Beneficii și efecte adverse ale vaccinurilor
Beneficiile vaccinurilor sunt multiple, atât pentru fiecare individ în parte, cât și pentru întreaga comunitate.
Vaccinurile au rol foarte important în prevenția bolilor, atât pentru propria persoană, cât și pentru persoanele din jur, deoarece riscul de a transmite un virus sau bacterie scade semnificativ odată ce ești vaccinat.
De asemenea, prin vaccinare se pot evita complicațiile diverselor boli infecțioase, inclusiv decesul, deoarece anticorpii acționează pentru a ține boala sub control.
Dacă nu există boli conexe sau contraindicații în efectuarea vaccinului, administrarea nu va produce efecte adverse, în ciuda miturilor care circulă.
Întrebări frecvente (FAQs)
Ce este un vaccin și cum funcționează?
Vaccinul este o metodă sigură și eficientă de prevenire a bolilor. Acesta stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi fără a provoca boala, pregătind organismul să recunoască și să combată virusurile sau bacteriile în cazul unei expuneri reale.
Care sunt vaccinurile obligatorii pentru copii în România?
Printre vaccinurile obligatorii se numără BCG, DTP/DT, VPOT, HepB, ROR, Hib și vaccinul pneumococic.
Care sunt câteva dintre vaccinurile opționale care se pot administra copiilor?
Lista vaccinurilor opționale pentru copii cuprinde vaccinul antigripal, cel împotriva rotavirusului, vaccinul împotriva varicelei, cel antimeningococic, vaccinul antiHPV și vaccinul COVID-19.
Vaccinurile sunt sigure pentru copii?
Da, dacă nu există contraindicații, vaccinurile nu provoacă efecte adverse grave. Uneori pot apărea reacții ușoare, cum ar fi febră, durere sau roșeață la locul injectării, care dispar de obicei rapid.
Pot vaccina copilul dacă am întârziat schema de vaccinare?
Da, însă este important să se reia vaccinarea cât mai repede, pentru a asigura protecția completă. Întârzierea poate reduce eficiența vaccinului și crește riscul de boală.
Calendarul național și inițiative în maternitate
Atentie! In Romania, vaccinarea copiilor este realizata conform Calendarului National de Vaccinare, un program conceput pentru a proteja sugarii impotriva unor boli infectioase care pot provoca complicatii severe inca din primele luni de viata.
Cel mai frecvent este recomandat vaccinul rotaviral, administrat oral (picaturi in gurita, nu injectie).
De asemenea, vaccinul la 2 luni poate include si vaccinul antimeningococic, care asigura protectia impotriva infectiilor produse de bacteria Neisseria meningitidis. La aceasta varsta, sistemul imunitar al sugarului este inca in dezvoltare, iar anticorpii primiti de la mama in timpul sarcinii incep sa scada.
Acest vaccin la 2 luni protejeaza impotriva unor boli care, inainte de introducerea vaccinarii, provocau frecvent complicatii grave si decese la copii.
Pneumococul reprezinta una dintre cele mai importante cauze de infectii bacteriene invazive la copii. Rotavirusul este responsabil pentru numeroase episoade de gastroenterita severa in primii ani de viata. Infectiile meningococice pot evolua in doar cateva ore si pot pune viata in pericol.
Inainte de vaccinare, copilul trebuie evaluat de medic pentru a confirma ca este clinic sanatos. Dupa vaccinare pot aparea reactii locale, precum roseata, sensibilitate sau o usoara umflare la locul injectarii. Unii copii pot prezenta febra usoara, somnolenta ori iritabilitate, manifestari care dispar de regula in 1-2 zile.
In jurul vaccinarii circula, din pacate, numeroase informatii eronate. Ca orice medicament, vaccinurile pot produce reactii adverse, insa acestea sunt, in majoritatea cazurilor, usoare si tranzitorii.
Screening-uri neonatale si alte investigații în maternitate
Ce screening-uri se pot face în maternitate? Testul screening reprezintă examninarea medicală de depistare la nivel populațional a unor afecțiuni potențial grave, care nu prezintă semne inițiale.
Screeningul metabolic este un test simplu care se face la nou-născut pentru a identifica afecțiuni amenințătoare de viață, care sunt prezente la naștere, dar care nu sunt evidente din primele clipuri de viață.
Testul de screening constă în recoltarea pe o hârtie de filtru specială a unor picături de sânge din călcău(noul-născutului), după 48 ore de viață.
Screeningul neonatal prin pulsoximetrie se realizează după 24 ore de la naștere pentru a permite inimii și plămânsilor să se adapteze la viața extrauterină și are rolul de a detecta majoritatea malformațiilor congenitale grave ale inimii.
Screeningul auditiv este o metodă simplă și rapid de realizat, care depistează tulburările de auz (surditatea. hipoacuzia).
Din 2009 se recomandă testarea precoce a nou-născuților în maternitate pentru a diagnostica posibile deficiențe cât mai devreme și a interveni corespunzător.
Vaccinarea-BCG in maternitate
Planul și strategiile naționale
Unul dintre motivele pentru care părinții refuză vaccinarea este posibila asociere citată într-un studiu din anul 1998 între administrarea vaccinurilor și dezvoltarea autismului.
Calendarul National de Vaccinare stabilește varsta si ordinea corecta în care trebuie administrate vaccinurile pentru a oferi protectie optima impotriva bolilor transmisibile.
România are un program de vaccinare pentru copii ce asigură prevenția formelor severe ale unor boli, precum rujeola, hepatita B, tusea conbulsiva, poliomielita și altele.
Surse și referințe
Surse de informare:Calendarul national de vaccinare, Institutul National de Sanatate Publica Romania www.cnscbt.rowww.desprevaccin.ro
tags: #vaccinul #facut #in #maternitate #s
Postări populare:
- Ghid de alegere a rochiilor cu imprimeu bebe pentru copii
- Metode sigure pentru hemoroizi în sarcină
- Ghid practic de îngrijire pentru copil premat la domiciliu
- Cum afectează fertilitatea solului randamentul culturilor: factori-cheie
- diferențe esențiale între sarcina fiziologică și sarcina cu risc: ghid practic