Orașul Cisnădie este în doliu. Oamenii au pierdut unul dintre cei mai apreciați medici de familie, dar dincolo de toate, au pierdut un OM. Este vorba despre medicul Ivonne Ioana Voinescu.
Medicul de familie Ivonne Ioana Voinescu din Cisnădie a decedat. Avea 64 de ani și era infectată cu virusul SARS-CoV-2.
Ivonne Voinescu a fost medic de familie în Policlinica din Cisnădie. A fost unul dintre cei mai iubiți doctori din localitate.
„Ieri după-masă o veste tristă ne-a umplut inimile de mâhnire și neputință. Virusul a luat cu el o colegă deosebită, plină de vervă, bucurie de viață si cu îndelungată practică medicală dedicată pacienților. A fost medic de familie. Zbor lin către îngeri Ivonne. Dr. Voinescu Ivonne a fost medic de familie în Cisnădie cu o îndelungată practică medicală în slujba pacienților ei, dar virusul acesta din păcate a luat-o dintre noi”, a declarat, pentru Ora de Sibiu, una dintre colegele doamnei doctor.
Atât pacienții, cât și colegele de cabinet sunt în stare de șoc.
Medicul de 64 de ani s-a stins în seara zilei de 28 februarie, în secția ATI a Spitalului Clinic Județean Sibiu, după o luptă de nici două săptămâni cu virusul SARS CoV-2.
Toți o descriu ca pe o persoană veselă, optimistă, tonică, plină de viață, mereu în slujba celui de lângă ea, niciodată în slujba ei și un profesionist desăvârșit.
În ultimele clipe de viață i-a fost alături Alexandru, un medic rezident pe secția de ATI. O știa de-o viață, iar noaptea trecută a fost de gardă.
Orașul Cisnădie pare trist, cu nori negri care apasă fiecare suflare a urbei.
În centul orașului, chiar lângă o florărie și o farmacie se află policlinica unde medicul de familie Ivonne Ioana Voinescu își avea cabinetul.
În față sunt câțiva pacienți zgribuliți care își așteaptă rândul la colegele doctoriței.
În partea dreaptă a ușii de la intrarea în policlinică se află câteva lumânări aprinse și flori.
În policlinică sunt două dintre colegele ei, Dr. Simona Lomnășanu și Dr. Rodica Morar, cea din urmă fiindu-i colegă inclusiv în facultate.
„Ne știm și lucrăm împreună de mai bine de 40 de ani”, spune doctorița Morar.
„Era minunată. Eu o iubesc ca om și o apreciez ca profesionist. De când cu pandemia de COVID avea pacienți izolați și în carantină. Le cumpăra medicamente și le trimitea prin poștă. Parcă o văd și acum cu o plasă în mână, băga capul pe ușa cabinetului și îmi spunea Plec după medicamente și se întorcea cu sacoșa plină. Cred că dacă povestesc doar asta ar fi suficient să realizați ce fel de om era”, spune dr.
„Joi, în 18 februarie, atunci și-a făcut testul. A venit la cabinet și am auzit-o cum tușește. I-am recomandat să meargă să ia medicamente. A plecat și a pus un bilet în ușă pe care scria că se întoarce în 3 martie. Atunci ar fi trebuit să se termine perioada de carantină. O perioadă n-am mai vorbit cu dânsa deloc. Am înțeles că luni, în 22 februarie, s-ar fi dus totuși, la spital. Marți dimineața, în 23 februarie, am primit mesaj de la ea că este pe oxigen la doctorița Gingăraș (n.r dr. Cosmina Gingăraș, medic specialist boli infecțioase) și că mă roagă să fac convenția la Casa de Asigurări de Sănătate și să văd de pacienții ei. Miercuri i-am scris eu mesaj și i-am spus că sper să fie mai bine și să nu-și facă griji că totul este rezolvat la casă, dar n-am mai primit nimic înapoi, iar joi m-au anunțat fetele că este în terapie intensivă.
Nu era bolnavă, nu avea comorbidități. Nu știu de unde l-a luat și cum l-a luat, în fond nici nu mai contează la cât suntem noi de expuși și am fost expuși toată perioada aceasta.
„Anul acesta a fost prima dată când ne-a adus bomboane de ziua ei, de ziua nepotului, de Sfântul Ion.
„Nu era vaccinată, dar urma să se vaccineze. Nu era contra vaccinului ci, pur și simplu nu a reușit să se programeze când trebuia.
Dr. Rodica Morar are aceeași vârstă cu doctorița Voinescu, 64 de ani. Au fost colege de facultate.
Tot timpul cât a vorbit despre colega ei a ținut ochii în pâmânt și și-a văzut de lucru.
„Era un om foarte tonic, optimist, cu multe necazuri în viața personală pe care le-a depășit cu stilul acesta pozitiv de a privi lucrurile și cu perspectiva că va ajunge să le scoată la liman. S-a dăruit în permanență. Mai mult decât să aibă grijă de ea a avut grijă de alții. S-a dedicat pe toate planurile. S-a dedicat familiei, a crescut patru copii pe care i-a văzut mari și realizați, s-a dedicat nepoților pe care îi iubea enorm și s-a dedicat pacienților ei cărora le cunoștea poveștile de-a fir a păr. Sunt peste 40 de ani de când ne cunoaștem și a avut o viață cu un ritm susținut pe care a trecut-o cu o forță de bărbat, o forță masculină. Era însă, tot timpul cu zâmbetul pe buze, plină de viață, mereu cu o vorbă bună la ea. Făcea tot ce-i stă în putință să ajute. Așa era ea. Ne lăsa mereu dulciuri să dăm copiilor care vin la cabinet. Dați, dați oricui, ne spunea ”, povestește medicul Rodica Morar.
Își iubea cu tot sufletul familia.
„I se lumina chipul când îmi vorbea despre ei. Îmi spunea că sâmbăta și duminica își avea toată familia la masă. Erau cel puțin 10 cu copii și nepoți. Știu că râdeam și îi spuneam că o să venim și noi să completăm masa. Îmi spunea că urma să se pensioneze, dar își dorea să termine schema de vaccinuri și ultimului nepoțel. Apoi ne spunea că va ieși la pensie și va merge pe centru la o terasă sau la Promenada Mall să bea o cafea la soare și se va uita la toți oamenii din jurul ei care vor alerga cu treburi. Cred că visa la momentele acelea de liniște și relaxare pe care nu le-a avut. Încă nu-mi vine să cred ce s-a întâmplat.
Am trecut prin atâtea împreună. Cabinetul acesta a ars în întregime, în 2015.
Nici doctorița Morar nu conștientizează.
„A fost un om sănătos. Era vioaie și tonică, fără sensibilități. Eu n-am auzit-o pe colega mea în atâta amar de ani să se plângă de boli. Acum, ultima dată când am vorbit cu ea, când am și certat-o și am rugat-o să-și facă un test COVID, pentru că mi-a dat prin cap că asta poate fi, atunci s-a plâns și mi-a spus: măi, mă doare capul de două zile de simt că îmi plesnește și nu-mi trece cu nimic. A fost singura dată când am auzit-o plângându-se de ceva”, spune dr.
„Era mereu veselă și cu voie bună.
Spusele celor doi medici de familie au arătat că dr.
„A crescut generații de copii, aici, în dispensar și a continuat cu ei ca adulți și apoi părinți la rândul lor, exact cum este menirea unui medic de familie. Să te știe de mic până când te poate duce. Cât te ține sănătatea și puterea. A fost foarte iubită de pacienții ei.
Azi dimineață, când am venit la cabinet în față erau două graviduțe din Seviș și plângeau.
Sub geamul cabinetului în care a profesat medicul Ivonne Ioana Voinescu este deja un mic altar.
„A fost un doctor de renume, un om extraordinar. I-am fost pacient și eu și soția și copiii, toți am fost, dar de când am auzit am plâns și plâng în continuare. Avea o voce, avea un cuvânt, o voce care îți ungea sufletul. Dacă mergeai la dânsa în birou atâta stătea de povești cu tine și de bune și de rele, pentru că îi era drag de om. De la ea plecai liniștit și descărcat, nu doar cu o rețetă și un diagnostic. Era sufletul nostru și toată Cisnădia o iubea. Altceva nu mai spun”.
Din spate se apropie grăbită Aurica Schipor. „Vreau să spun și eu despre doamna doctor. Nu i-am fost pacientă, dar am iubit-o mult. Spuneți condoleanțe și numele meu.
Alexandru Săliștean, medic rezident pe secția ATI a Spitalului Clinic Județean Sibiu o cunoaște pe doctorița Voinescu de-o viață.
Alexandru a crescut în centrul de tip familial SOS Satele Copiilor din Cisnădie, iar Ivonne a fost medicul de familie al copiilor de acolo.
Aseară, când ea a pierdut lupta cu boala, Alexandru se afla de gardă și i-a fost alături.
O descrie ca fiind același om minunat despre care vorbesc toți.
„Dumnezeu s-o aibă în glorie în primul rând, s-o miluiască și s-o așeze în rând cu îngerii, pentru că a fost un înger pe pământ și celor aflați în suferință. Am cunoscut-o în timpul șederii mele la SOS Satele Copiilor, la Cisnădie, fiind acolo în măsură de protecție, iar ea era medicul de familie, la noi și o știu de o viață întreagă. Este ciudat să vorbesc despre ea la trecut. Era un om vesel, tonic, foarte sociabil pe care l-am apreciat mult. Mi-a influențat cariera, în măsura calităților pe care le-am găsit la ea: ajutorul dezinteresat, altruismul, bunătatea sufletească, plăcerea de a fi OM, nu știu, este foarte greu să mă adun și să vorbesc. Era omul de nădejde pe care te puteai baza oricând, în orice moment din zi sau din noapte. Eu nu am văzut-o pe femeia asta niciodată tristă. Era mereu cu zâmbetul pe buze, avea mereu cuvintele potrivite la ea, știa să se ridice din necaz, venea cu vorba bună, era un bun coleg, un bun profesionist și în primul rând un bun OM. Calitatea de OM pe care o găsim foarte rar într-o lume în care afirmarea profesională capătă, de cele mai multe ori, valențe mai mari decât cea terapeutică”, spune Alexandru.
„Forma bolii COVID a fost una foarte severă, cu o afectare pulmonară importantă care a adus la imposibilitatea respirației spontane decât cu ajutorul unui ventilator în condițiile intubației și ventilației mecanice. Din păcate, în ultimele momente de conștiență a trebuit inițiată ventilația mecanică invazivă cu intubație”, spune dr.
Mesaje scurte de condoleanțe
Sistemul românesc de sănătate a mai pierdut un profesionist în lupta cu perfida boală COVID-19, dar mai presus de toate, a pierdut un OM căruia comunitatea din Cisnădie și cea a medicilor din întreg județul Sibiu o să-i ducă lipsa.
Orașul Cisnădie este în doliu.
tags: #voinescu #cisnadie #pediatru