Acesta este un ghid pentru diversificarea alimentației la bebeluși elaborat de medicii pediatri de la clinica Tiamed Timișoara. Între 4 și 6 luni se face tranziția de la alimentația lactată la cea complementară, spre un orar regulat al meselor, respectiv către 5 mese pe zi: 3 principale și 2 gustări la 1 an. Cantitățile de alimente complementare se cresc progresiv până se ajunge la înlocuirea completă a unei mese. După începerea diversificării la bebeluși se vor oferi apa plată (din cană de apă, pahar, cească). OMS recomandă ca părinții împreună cu pediatrul să decidă asupra diversificării.
Începem cu piure de legume (ca o supă cremă) sau cu un singur aliment. Piureul îl pregătim astfel: punem la fiert 1 morcov, 1 cartof, 1 ceapă; când sunt fierte, le punem în blender și adăugăm și puțin din zeama în care au fiert. Sau punem la început puțin lapte. Ei, le dăm supă cremă de legume 2-3 zile, apoi începem să adăugăm legumele permise. Începem cu măr, pară (date pe răzătoarea de sticlă), continuând cu fructe de sezon. Pentru o porție, la 500 ml de lapte de vacă 3,5% (sau lapte de vacă fiert și răcit), adăugăm 4 linguri de calciu lactic, o lingură de iaurt și se fierbe până își schimbă consistența; apoi se strecoară și se pune la frigider.
Proteine, legume și texturi în meniul zilnic
Carnea trebuie să existe zilnic în alimentație, exceptând zilele în care se administrează ou. Carnea poate fi fiartă, incorporată în piureul de legume, sub forma de perisoare, budincă, gătită la cuptor. Oul este obligatoriu în meniul copiilor, 2-3 gălbenușuri/săptămână până la vârsta de 10 luni. După această vârstă se poate introduce și albușul. Ouăle se fierb 10 minute sau pot fi oferite încorporate în piureul de legume. Mezelurile, brânza topită, margarina, afumăturile nu sunt indicate copiilor sub 3 ani. Consultați câteva rețete alimentare pentru bebeluși. Cu toate acestea, sfaturile medicale să vină doar de la medicii pediatri sau de la nutriționiști.
La vârsta de 2 ani, copilul ar trebui să mănânce 3 mese și 2-3 gustări pe zi, la distanță de 2-3 ore. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie (AAP), copiii ar trebui să mănânce aproximativ 40 de calorii pe 2,5 cm de înălțime. Deci, în funcție de vârsta, dimensiunea și nivelul de activitate, ar trebui să mănânce între 1000 și 1400 de calorii pe zi. Medicii recomandă copiilor de 2 ani să primească nutrienții necesari din dieta lor. Nu te alarma dacă copilul nu vrea să mănânce de fiecare dată aceste alimente; o varietate ajută la obținerea unei diete echilibrate pe termen lung.
Gestionarea meniului: diversitatea, gustările și relaționarea cu copilul
Limitarea mâncării rapide și a gustărilor cu conținut scăzut de nutrienți este recomandată, dar nu interziceți complet gustările preferate din casă. Limitați băuturile zaharoase și acidulate; majoritatea copiilor vor fi bucuroși să ajute la pregătirea mesei în bucătărie. Orele regulate de masă sunt baza; un copil hrănit cu biberonul sau în stadiul de introducere a alimentelor solide trebuie hrănit la ore fixe, cu pauze de 3-4 ore între mese pentru o bună digestie și stabilirea programului zilnic al bebelușului.
4. Porțiile mai mici facilitează digestia; dacă copilul s-a săturat, nu-l forțați să mănânce. 5. Monotonia nu e bună; există o gamă largă de cereale (mei, griș, fulgi de ovăz, orez) și puteți adăuga zilnic fructe sau să faceți propriile compoziții. 6. Renunțați la sare și zahăr; dacă nu adăugați sare în mâncare și zahăr în băuturi sau fructe, copilul nu le va cere. 7. Evitați mâncărurile pasate prea mult timp; învățarea masticației este importantă pentru digestie. 8. Dulciurile - cu cât mai târziu, cu atât mai bine; dacă doriți să răsfățați copilul, alegeți prăjituri de casă cu conținut redus de conservanți. 9. Interziceți fast-food-ul; evitați alimentele grase și procesate, precum și organele de la animale (ficat, sângerete, pate). 10. Nu puneți copilul la dietă; chiar dacă nu se încadrează în percentile, menținerea unui plan echilibrat este esențial. 11. Lapte de vacă de la 3 ani; în primul an, laptele matern sau formula este indicat; laptele de vacă poate influența digestia și poate provoca alergii.
Expunerea la alimente noi și gestionarea preferințelor
Refuzul de a încerca alimente noi (neofobie alimentară) este frecvent exprimat de copii, iar studiile arată că este nevoie de 10-15 expuneri la un aliment nou pentru a-l accepta. Poate ajuta să pregătiți copilul într-un mod relaxat, să implicați copilul în alegerea legumelor pentru cină sau să amestecați ingredientele pentru o rețetă simplă. Transformați mâncarea într-o aventură: "Broccoli sunt copăcei magici care ne fac mai puternici!" Evitați recompensele alimentare, discutați despre alimente și mențineți masa ca un moment de conectare familială.
Autodiversificarea ca alternativă sau completare
Autodiversificarea înseamnă să oferi bebelușului mâncare numai sub formă de bastonașe tip finger-food, fără piureuri sau mâncăruri zdrobite, în timp ce oferă aceeași varietate de alimente tăiate în bastonașe. Efectuați hrănirea în prezența copiilor, ca exemplu, cu scaunul potrivit, pentru a le permite să învețe să mestece, să înghită și să-și controleze mâncarea. Părintele nu hrănește copilul direct, ci se servește și copilul în același timp, ca model. Dacă vrei să știi mai multe despre autodiversificare, poți citi articolul dedicat.
Produse utile pentru diversificare
Iată câteva produse practice pentru începutul diversificării: castronel din silicon cu ventuză anti-alunecare, bavetă din silicon, scaun de masă stabil, lingurițe moi din silicon, cănițe de silicon cu cioc, suzetă pentru fructe/legume. Sunt propuse soluții pentru a facilita procesul, a reduce mizeria și a încuraja Autodiversificarea. Recomandăm veselă cu ventuză, bavete impermeabile, lingurițe adaptate și cănițe cu cioc pentru început, apoi treptat trecerea la alimentația independentă.
Întrebări frecvente despre diversificare la 6 luni
- Semnele că bebelușul este pregătit: capul drept, poate sta în poziție dreaptă în scaun, poate duce obiecte la gură.
- Exemple de alimente recomandate la 6 luni: legume (broccoli, cartof, morcov), fructe moi, cereale îmbogățite cu fier, proteine (carne, pește, ou, leguminoase), lactate pasteurizate (iaurt, brânză) - toate adaptate vârstei.
- Cum începi diversificarea: legume fierte sau la abur, pase sau bastonașe, eventual folosind suzetă pentru fructe; evoluează spre texturi diverse (piure, zdrobite, bastonașe).
- Introducerea alergenilor: lapte de vacă în preparate gătite, ouă bine gătite, gluten, nuci/semințe măcinate, soia, fructe de mare, pește - cu precauție și observare a reacțiilor.
- Hidratarea și apa între mese; evitarea sucurilor și băuturilor dulci, adoptarea unei rutine de mese cu pauze regulate.
Rețete și exemple practice
Este recomandat să consultați rețete adaptate vârstei copilului, să introduceți treptat texturi și să evitați schimbările bruste în alimentație. Exemplele includ supe cremă de legume cu legume permise, piureuri de fructe moi, perisoare din carne în piure, budinci din proteine, pește gras de 2-3 ori pe săptămână. Îmbinarea texturilor, cantităților și texturalităților ajută copilul să asimileze nutrienții necesari.
O schimbare simplă pentru a-l face chiar și pe cel mai mofturos mâncător să încerce alimente noi
Condiții practice pentru părinți
Este important să planificați mesele la ore fixe, să oferiți copilului o varietate de alimente, să încurajați autonomia în realizarea meselor, să implicați întreaga familie în activități culinare. Aveți grijă de siguranța alimentelor, evitați sarea și zahărul în porțiile copiilor mici, pregătiți alimentele prin fierbere, abur sau cuptor, evitați alimentele prăjite. Încercați să introduceți treptat noi alimente, să observați reacțiile și să păstrați dulciurile pentru momente ocazionale, preferând alternative făcute în casă cu ingrediente naturale.
La vârsta 1-3 ani, aportul energetic indicativ este de aproximativ 100 kcal/kg/zi, iar aportul de apă media este de 100 ml/kg corp/zi. Pentru a menține creșterea și dezvoltarea, echilibrul între proteine, carbohidrați, lipide și fibre, vitamine și minerale este esențial. În plus, includerea peștelui gras (somon, sardine, ton, macrou) în dieta copiilor poate furniza acidul gras omega-3, fosfor, D, A și grupul de vitamine B, contribuind la creșterea sănătoasă.
Profilul individual al copilului, activitatea fizică și vârsta vor modela necesarul caloric zilnic. Consultați medicul pediatru sau nutritionistul pentru a adapta planul alimentar la nevoile copilului dvs.
tags: #zacusca #la #bebe #2 #ani
Postări populare:
- Emily Blunt și deciziile despre naștere: cum influențează cariera unei actrițe britanice
- Tipuri de suzete pentru nou-născuți: cum să alegi în mod corect
- Protestele legate de drepturile reproductive din România
- Ghid complet: cum să alegi dimensiunea maternității pentru pești
- Simptomele sindromului copilului zgaltait